Connect with us

Clujul de altădată

Elevi de clasa a 6-a de la Bariţiu ne învaţă istoria Clujului. Iniţiativa unor copii de 12 ani

Publicat


Mai mulţi elevi din clasa a VI-a de la Colegiul Naţional „George Bariţiu” din Cluj-Napoca au avut iniţiativa de a împărtăşi şi altora cunoştinţele pe care le dobândesc la clasă şi în excursiile lor despre istoria oraşului. Iniţiativa îi aparţine elevului Andrei Petrişor, care a adunat pe lângă el mai mulţi colegi interesaţi de istoria Clujului.

Recenzii la 12 ani, reguli ştiinţifice

“Andrei Petrişor s-a hotărât, împreună cu alţi colegi, să adune matriale video pe care le-am făcut, referate făcute de ei despre istoria urbei noastre, videoclipuri, slide-uri etc. Dar ceea ce m-a frapat e că au făcut şi recenzii. Şi mi-au explicat, când i-am întrebat, ce înţeleg ei prin recenzii. Că văd ce au scris colegii lor, dacă au scris bine sau nu, că le apreciază, comentează etc. Este un site la început. Dar au ideea să prezinte tot ce le povestesc despre Cluj, tot ce află ei. Şi un lucru care mi-a făcut o mare plăcere e că atunci când scriu referate, scriu sursa de inspiraţie, un fel de bibliografie. Adică, învaţă să lucreze ştiinţific”, spune istoricul clujean Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, dirigintele lor.

Printre elevii care se ocupă acum de site se numără Andrei Petrişor, Andrei Bogdan, Yasmine Pop, Alexandra Paşc, David Crişan, Ondina Mesaros, Andreea Abrudan, Irina Făt, Antonia Tecar, Alexandru Ban, Alexandru Pop, Amir Moldovan. Iar textile lor despre istoria Clujului pot fi văzute pe www.istoriaclujului.ml

Mesajul elevilor istorici

“Suntem elevii clasei a-VI-a A, a Colegiului National ,,George Bariţiu”, clasa domnului diriginte Vladimir Bogosavlievici. Lecțiile noastre de istorie se petrec pe străzile orașului. Învățăm atât de multe lucruri interesante despre trecutul clădirilor, bisericilor și despre parcurile orașului Cluj Napoca, încât ne-am hotărât să adunăm în acest website tot ceea ce ne învaţă domnul Bogo. Vom încerca să încărcăm pe site fiecare excursie şi lectie noua pe care o facem. Speram să vă bucurați de acest site”, scriu iniţiatorii proiectului.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

SFAT pentru MEDICII de azi: MEDICINA este ştiinţă, conştiinţă, IUBIRE de OAMENI. Iuliu HAŢIEGANU, 136 de ani de la naştere

Publicat

Ceea ce înseamnă azi Clujul medical i se datorează în bună măsură! Şi, fără el, azi nu ne-am fi simţit aşa de protejaţi în oraşul nostru. El a formulat şi celebra definiţie: “Medicina este ştiinţă şi conştiinţă încălzite de iubire faţă de oameni”. Se împlinesc 136 de ani de la naşterea lui Iuliu Haţieganu.

Şcoala de medicină de la Cluj

Iuliu Haţieganu (14 aprilie 1885, 4 septembrie 1959), medic internist, recunoscut în mod special pentru cercetările din domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă şi UMF Cluj îi poartă numele.

 

*în imagine, farfurie aniversară din porţelan a Institutului Medico-Farmaceutic Cluj, azi UMF, realizată de IRIS Cluj (colecţia Cluj24)

A fost unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar. A pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în 1919 şi a pus bazele medicinei transilvănene.

De asemenea, a fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj.

Un parc înfiinţat după moartea unicului fiu

Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști deosebiţi, precum Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță.

Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la 8 ani.

A tratat-o pe ascuns pe Smaranda Brăescu

Umanitatea lui Iuliu Haţieganu reiese şi dintr-o întâmplare. Pentru că trebuia să se ascundă de comunişti, care au condamnat-o, o româncă celebră, care a făcut să se audă de România în toată lumea, Smaranda Brăescu, a fost nevoită să se ascundă sub un nume fals, Maria Popescu. Aşa a fost tratată în ultimii ani de viaţă, la Cluj, pe ascuns, de marele Iuliu Haţieganu.

“Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenţei anti-comuniste şi a semnat un memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946. De aceea a fost condamnată în contumacie de autorităţile comuniste şi a fost obligată să se ascundă. Fiind bolnavă, a sosit la Cluj sub o identitate falsă, Maria Popescu, şi a fost adăpostită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile universitare de celebrul Iuliu Haţieganu. Se pare că a murit la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată cu numele conspirativ de Maria Popescu. În urmă cu doi ani a fost reînhumată în Hajongard şi i s-a pus numele adevărat pe mormânt. A stat la Cluj circa doi ani înainte de a muri. Şi a mai avut tangenţe cu Clujul”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Smaranda Brăescu (21 mai 1897, Hănţeşti, Tecuci, 2 februarie 1948, Cluj), prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). A absolvit Academia de Belle Arte Bucureşti, secţia Artă decorative şi ceramică.

A demisionat din guvern pentru că nu s-a înfiinţat Ministerul Educaţiei Fizice

Printre altele, Iuliu Haţieganu a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, la Gimnaziul Superior din Blaj. Şi a fost ministru al sănătății în Guvernul Iorga, de unde a demisionat după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.

 

Universitatea trebuie să se ocupe şi de fizic

“Universitatea nu se poate mulţumi cu un rol pur ştiinţific şi de instrucţie. Nu poate să-şi reducă rolul la cercetări, cursuri, examene, ci trebuie să-şi întregească rolul acesta cu cel educativ – de formare de caractere. (…) Universitatea de azi nu se poate ocupa numai cu spiritual – ea trebue să se adreseze omului şi astfel trebue să se ocupe şi cu fizicul”, spunea Iuliu Haţieganu în “Îndrumări universitare” (în imagini, 1936, arhiva Cluj24).

“Îndrumări universitare” (1936, arhiva Cluj24)

“Sportul universitar românesc suferă însă de aceleaşi boale, de care este cuprins întreg sportul românesc. Pseudoamatorismul, politicianismul, comercialismul, darea în spectacol au intrat şi în vieaţa sportului universitar”, adăuga el.

(MaAv)

 

Citește mai departe

Clujul de altădată

CARTE de 2,5 MILIOANE de dolari la Cluj. INCHIZIŢIA a început PROCESUL lui GALILEI de la ea. 388 de ani

Publicat

Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.

Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.

După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.

Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).

Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea

Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.

Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.

Galilei şi Copernic

*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

Averea de la Cluj

La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

(MaAv)

*imagini din arhiva Cluj24

Citește mai departe

Clujul de altădată

CAROL al II-lea şi MIHAI în vizită nepregătită în ARDEAL, la CLUJ. 68 de ani de la moartea lui Carol al II-lea

Publicat

Unul dintre cei patru regi ai României, Carol al II-lea, a murit într-o zi ca aceasta, în urmă cu 68 de ani. 4 aprilie 1953. El a fost într-o vizită în Cluj şi în Ardeal. Era însoţit de viitorul rege Mihai.

 

Încurajare pentru ostaşi

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai. Şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării. La Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista „Viaţa Ilustrată” din ianuarie 1940 de episcopul de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopal Nicolae Colan.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953). A fost regele României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*în imagini, o ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION (arhiva Cluj24), cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea. Şi revista „Viaţa Ilustrată”, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24).

(MaAv)

Citește mai departe

Clujul de altădată

DRAMA primului şef al JANDARMERIEI Române. FEMEIA care din EROU l-a făcut TRĂDĂTOR. S-a SINUCIS

Publicat

De ziua ei, azi, La mulţi ani Jandarmeriei Române! Şi câteva documente (arhiva Cluj24) ale primului ei comandant de după Unire, Ludovic Mircescu. Dar şi o drama plină de învăţăminte.

Frumoasa Gerda i-a furat documente ultrasecrete şi l-a dus la sinucidere

Generalul Ludovic Mircescu (22 noiembrie 1872 – 17 noiembrie 1929) a fost un erou naţional. Dar şi un trădător din neglijenţă. A fost ministru al Apărării Naţionale (1926-1927), comandantul Jandarmeriei Române, primul, (1918-1919), erou în Primul război mondial, decorat pentru faptele sale de vitejie de la Oituz, din 1917.


În 1926, pe când era îndrăgostit de tânăra şi frumoasa Gerda, cu care era în concediu la Vatra Dornei, a luat cu el Planul de mobilizare al armatei, strict secret. Şi, în timp ce el era ieşit pentru puţină vreme din cameră, femeia, care îi jurase iubire veşnică, a plecat cu tot cu documentul ultra secret. Gerda a trecut frontiera cu documentul respectiv. Iar ulterior s-a dovedit că era manevrată de servicii secrete străine. Aflat încă în exil, viitorul rege Carol al II-lea i-a cerut să se sinucidă. Lucru pe care generalul Mircescu l-a dus la îndeplinire.

Tatăl celui după care s-a făcut filmul “Discursul regelui”. Îndrăgostit de Regina Maria

*În imagini (arhiva Cluj24), o distincţie acordată lui Ludovic Mircescu de către regele Marii Britanii, George al V-lea. Un alt document cu ridicarea sa în grad de către regale Carol I. Dar şi certificatul său de absolvire a Şcolii de Cavalerie.

*George al V-lea (3 iunie 1865, 20 ianuarie 1936), primul monarh britanic al Casei de Windsor, primul împărat al Indiei și primul rege al Statelor Libere Irlandeze. A domnit din 6 mai 1910 până la moartea sa.

În timpul serviciului în Marina Militară, prințul George s-a îndrăgostit de fiica unchiului său prințul Alfred, Duce de Edinburgh, verișoara sa, Maria de Edinburgh. Când George a cerut-o în căsătorie, Maria a refuzat, din mai multe motive, iar ulterior ea a devenit regină a României.

Printre altele, Regele George al V-lea a fost tatăl Regelui George al VI-lea, cel după care s-a făcut filmul Discursul regelui.
(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate