CLUJ24 TV
LIVE VIDEO. ”Ediția de seară” pe Clujlive TV, în parteneriat cu Cluj24: Invitați Radu Moisin, Viorel Băltărețu, Dan Tarcea
Postul Clujlive TV prezintă, joi, de la ora 18, emisiunea ”Ediția de seară”, realizată în parteneriat cu Cluj24, și care va avea două părți.
Jurnaliștii Florin Danciu și Vasile Măgrădean îi vor avea ca invitați, în prima parte, pe deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin, și pe fostul deputat USR Viorel Băltărețu, care vor discuta despre alegerile prezidențiale.
În partea a doua, de la ora 19, va fi prezent viceprimarul Dan Tarcea, care va răspunde acuzațiilor imobiliarului Dorin Bob despre proiectul de metrou, ale constructorului Cristian Erbașu despre centura metropolitană, făcute în cadrul Construction & Infrastructure Summit, eveniment Intelglobalis Consulting prin platform X Party & Networking (XPN).
Emisiunea poate fi urmărită pe Clujlive TV (RCS-RDS – canal 236; Orange – canal 806; Nextgen – canal 215)
Principalele declarații
Despre anularea alegerilor și respingerea candidaturii lui Călin Georgescu
Radu Moisin: „Am avut decizia CCR din decembrie pe care cam, toți colegii din PNL au apărat-o. Eu nu, nu am apărat-o nici atunci și nu o să o apăr nici pe viitor, deoarece a fost o hotărâre a unei instanțe din afara puterii de judecată, luată fără posibilitate de a contesta, fără a asculta partea respectivă și fără probe. Așa este și cea mai recentă decizie, nu o să apăr niciuna dintre aceste decizii. S-a văzut efectul acestor decizii prin retrogradarea României în topul democrațiilor la nivel internațional din revista The Economist, unde am ajuns la nivelul de regim hibrid. Genul acesta de democrație nu o să o pot susține niciodată, chiar de prețul ar fi renunțarea la activitatea politică”.
Viorel Băltărețu: „Cred că CCR-ul a luat niște decizii pe care nu ar fi trebuit să le ia. Din perspectiva unui cetățean responsabil și pentru că trăim într-un stat în care legea trebuie respectată, chiar dacă nu suntem de acord cu aceste decizii, trebuie să le respectăm și asta ar trebui să înțeleagă toată lumea. Riscul este să creăm niște precedente. CCR-ul este cvasi-politic, membrii sunt numiți de partide. CCR nu este un organism independent și faptul că deciziile nu pot fi contestate mi se pare o vulnerabilitae. Doar o reformă constituțională ar putea rezolva această problemă”.
Florin Danciu, jurnalist Cluj24: „După părerea mea, aceasta este o decizie ca o boală ale cărei simptome noi le-am ascuns, dar nu înseamnă că boala a trecut și oricând, cred că dacă vine unul la putere mai hotărât, folosind aceleași metode, poate să zică: Mie nu îmi place de ăla, nu îl arestez, ca în Turcia, dar îl scot din cursă. Avem de a face cu un fel de deomcrație directată, în care instituțiile decid”.
Despre candidații la alegerile prezidențiale
Radu Moisin: „Pe lângă cele trei partide și minoritățile naționale, Crin Antonescu strânge simpatii și din alte zone, pentru că este un om liber, decuplat de orice fel de obligație față de aceste partide. De exemplu, luni, a declarat faptul că în opinia sa, Comisia Europeană nu ar fi trebuit să continue cu Ursula von der Leyen deoarece a fost un președinte slab. Imediat după aceea, PNL a dat un comunicat prin care s-a delimitat de această opinie a candidatului Crin Antonescu, însă respectă dreptul său la opinie.
Mi se pare rușinos pentru cei care încă mai pretind că fac sondaje de opinie în România, mă refer la cei care au lucrat în toamnă la alegerile prezidențiale, să mai apară în spațiul public. Atunci, toată lumea făcea pariu cu cât intră Ciolacu în turul II, iată că nu a fost cazul. Eu, plimbându-mă timp de două luni, în campanie și precampanie, în orașe dar și în cătune și sate, am găsit foarte puțini susținători ai lui Ciolacu, și atunci am spus, într- emisiune la radio, că eu nu cred că Ciolacu va intra în turul II. Acel prezentator se uita la mine de parcă aș fi înnebunit. Eu cred că sunt manipulări, mai ales din zona lui Nicușor Dan”.
Nicușor Dan, „ajutat” de lideri PNL?
Florin Danciu: „Are aliați chiar în interiorul PNL, domnule deputat. Am citit declarația domnului Ciucu, în care a spus că PNL l-a vrut de fapt pe domnul Bolojan, dar s-a opus premierul Ciolacu. Nu a zis că l-a vrut pe domnul Nicuțor Dan, dar să punem cap la cap piesele de puzzle. Declarația prim-vicepreședintelui PNL nu cred că e făcută neglijent. Mai punem la socoteală aducerea domnului Dacian Cioloș la Cotroceni și vizita domnului Nicușor Dan la domnul Bolojan. Sunt destule semnale că liberalii au o problemă de susținere a lui Crin Antonescu”.
Radu Moisin: „Eu nu am auzit pe niciunul dintre colegii mei să îl susțină pe Nicușor Dan, nici în discuții informale. Eu nu am dubii că PNL este mobilizat pentru susținerea candidatului Crin Antonescu. Faptul că domnul Ciucu ratează ocazia de a tăcea destul de de în ultima perioadă și mai scapă niște gânduri sau fantezii de-ale lui în presă nu ne bucură. (…) Eu am un dubiu că Nicușor Dan s-a văzut cu domnul președinte Ilie Bolojan, rămâne de văzut dacă acesta va confirma sau va infirma ceea ce susține candidatul la prezidențiale.”
Florin Danciu: „Este adevărat că l-ați propus pe Bolojan și s-a opus Ciolacu? A fost această discuție în coaliție?”
Radu Moisin: „Nu știu să vă zic. Asemenea detalii este total inoportun să fie lansate în campanie și în precampanie care să creeze neliniște în Alianța „România Înainte”.
Băltărețu: „Sper să intrăm la guvernare după aceste alegeri”
Viorel Băltărețu: „Dacă vom intra vreodată la guvernare, eu sper să intrăm după aceste alegeri, vom intra cu focus pe reforme, pe atragearea banilor din PNRR, lucru care ne ține în loc și pe care l-am promis încă din 2020-2021.
Elena Lasconi, într-un fel sau altul, a primit 1,7 milioane de voturi în primul tur al alegerilor din 2024. A fost o conjunctură, inclusiv jocul făcut de PSD cu voturile pentru Georgescu și pentru Simion, tocmai pentru că, în aroganța lor, erau convinși că Ciolacu o să fie pe primul loc și o să aibă foarte mult. Asta ne arată cât de jos au ajuns politicienii și cum se gândesc ei să facă politică. Mă uit la ce se întâmplă acum, îl susținem, nu îl susținem pe Crin Antonescu, îl susținem, nu îl susținem pe Nicușor Dan, a apărut și Ponta susținut de o parte din PSD, noi, USR, avem această problemă cu Elena Lasconi și cu Nicușor Dan… mie mi se pare că dăm dovadă cu toții de un infantilism extraordinar și de o lipsă de înțelegere a problemelor de fond.
Eu sper că Elena se va așeza cu Nicușor Dan la masă și vor tranșa lucrurile pe care din păcate nu le-au tranșat mai demult și să încercăm să avem opțiunea cea mai bună ca unu dintre acești doi candidați să intre în turul doi și eu cred că dacă unul dintre ei va intra în turul II, cu oricine ar intra, acea persoană va ajunge președintele României”.
Viceprimarul Dan Tarcea îi pune la punct pe cei care dezinformează
În partea a doua a emisiunii, invitat a fost viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, care a răspuns acuzațiilor imobiliarului Dorin Bob despre proiectul de metrou și ale constructorului Cristian Erbașu despre centura metropolitană.
Dan Tarcea: „Turcia este o țară din Europa, companii turcești participă la licitații în România, în Polonia, în Cehia, în Germania, participă în toată lumea la licitații. Eu cred că, în primul rând, câștigă licitații pentru că sunt performanți și au prețuri mai mici. Nu am fost în nicio excursie, în nicio vizită și nu m-am întâlnit cu nimeni legat de aceste subiecte, chit că au încercat unii-alții, dar am refuzat. Caietul de sarcini, toate documentele legate de licitații sunt întocmite împreună cu celelalte instituții ale statului. Firmele turcești au mai câștigat licitații în România. Dacă unul dintre acești domni deține informații, să meargă să le depună la instituțiile abilitate.
De ce firmele turcești câștigă licitații? Pe de o parte, discutăm de prețul mic și de eficiență. În al doilea rând, guvernul turc asigură niște dobânzi preferențiale pentru aceste companii pentru a se poutea finanța. Categoric o parte dintre aceste companii românești și din Europa au o problemă de finanțare. Apoi, haideți să ne gândim care este salariul mediu în Turcia și care este cel din Franța, de exemplu, sau din Germania. Să nu uităm că Bechtel a lucrat cu turci. O mare parte din infrastructura din Germania a fost făcută cu companii turcești și cu forță de muncă din Turcia.
„Domnul Erbașu a câștigat anumite licitații, să înțeleg că el a făcut lobby?”
Și domnul Erbașu a câștigat anumite licitații, să înțeleg că el a făcut lobby? Aici ar trebui domnul Erbașu să răspundă la aceste întrebări, dacă a spus aceste lucruri. Sunt alte firme românești care au câștigat, domnul Erbașu a câștigat, chiar și la Cluj are proiecte foarte mari, de peste 65 milioasne de euro. Eu m-aș bucura să fie doar firme românești, și să aibă această capacitate să participe la licitații care sunt aici. Cine l-a împiedicat pe domnul Erbașu să vină la licitație la metrou, de exemplu? Sau la centură?”
Florin Danciu: „Domnul Erbașu a pus o problemă interesantă, a zis că Primăria trebuia să scoată la licitație proiectarea întregii centuri și abia apoi să facă o licitație pentru execuție, ca să aibă o imagine de ansamblu”.
Dan Tarcea: „Eu nu sunt de acord. Am avut proiecte în care am făcut întâi proiectarea, apoi am scos la licitație execuția și am avut întârzieri extrem de mari, pentru că executantul a criticat proiectarea, așa încât el să nu își asume niciun risc și a aruncat toată problema la proiectant. Avem situații în care au avut dreptate, dacă ne uităm de exemplu la Podul Porțelanului. Este o procedură prin care economisim timp. Noi trebuie să facem această centură în timpul vieții noastre. Și atunci, așa cum procedează foarte multe alte instituții, le comprimăm.
„Până la urmă, discutăm de o piață liberă”
Pe de altă parte, trebuie să își asume cel care vin la licitație, pentru că bussiness-ul înseamnă și negociere, înseamnă și parteneriate și trebuie să îți faci echipe cu care să vii. Nu este vina Primăriei că unele copmanii românești nu au fost în stare să își creeze și această structură de proiectare sau să se asocieze cu companii care pot face această parte. Până la urmă, discutăm de o piață liberă în care fiecare poate să vină, transparent, la licitație.
Florin Danciu: „Pe mine m-a șocat domnul Dorin Bob prin modul hotărât și tranșant prin care a pus problema de ce face Primăria Cluj metroul degeaba. Părea aproape un hater, un activist anti-metrou, dar aducând și argumente”.
Dan Tarcea: „Faptul că ești milionar, că viața a fost darnică cu tine și ai știut să speculezi niște oportunități să faci bani, asta este un lucru foarte bun, dar asta nu te validează să fii expert în orice domeniu. Eu cred că trebuie să vedem cine spune, în ce context spune și pe ce se bazează când spune.
Sunt date eronate. Să le luăm secvențial. A spus că trebuie să fie 200.000 de călători, este greșit, e vorba de 157.000 de călători. Noi gândim astăzi un proiect pentru 2030, 2050. Pregătim acest oraș pentru ceea ce urmează. A dat și exemplul a două orașe unde metroul nu a fost un succes, unul din SUA și unul din Franța. Eu aș vrea, în schimb, să ne uităm la modelele de bune practici: metorul din Bilbao, un oraș asemănător cu Clujul, unde există 19 stații de metrou care funcționează și care au condus la schimbarea uimitoare a orașului, în ultimii 25 de ani. Sunt foarte multe orașe în Europa similare Clujului și care au reușit să implementeze acest proiect cu succes”.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.
„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.
CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică
Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.
„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.
Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.
Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică
Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.
„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.
Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare
Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.
„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).
De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.
Compararea corectă a două sondaje realizate diferit
Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.
„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.
Cea de-a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, desfășurată între 4–6 aprilie în peste 1.000 de magazine din toată țara, a adus un nou record de solidaritate. Datorită generozității oamenilor cu inimă mare, au fost colectate peste 704 tone de alimente neperisabile, transformate în peste 1,4 milioane de porții de mâncare pentru cei aflați în dificultate. Este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în cele douăsprezece ediții ale acestei campanii.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, Colecta Națională de Alimente, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale, a adus împreună români din toate colțurile țării care, timp de trei zile, au ales să transforme un gest simplu – acela de a dona alimente – într-un act de grijă și solidaritate. Prin cele 398 de organizații partenere ale Rețelei Băncilor pentru Alimente, alimentele donate au ajuns pe masa a 121.890 de oameni aflați în dificultate din toată țara.
Timp de trei zile, românii au răspuns apelului la solidaritate, donând alimente neperisabile care au devenit un sprijin real pentru zeci de mii de persoane aflate în nevoie. Cu sprijinul generozității donatorilor, al efortului voluntarilor și al implicării partenerilor, campania a reușit să adune peste 704 tone de alimente neperisabile, echivalentul a peste 1,4 milioane de porții de hrană, care vor deveni o masă demnă de Paște pentru 121.890 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 398 de organizații caritabile partenere.
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Această cantitate impresionantă donată echivalează cu aproximativ 2.347 de frigidere de familie încărcate cu hrană – o imagine concretă a generozității oamenilor care au ales să dăruiască din puținul lor pentru cei care au mai mare nevoie.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, campania organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente a reunit mii de voluntari, parteneri, organizații și donatori din întreaga țară, demonstrând că puterea binelui devine realitate atunci când este împărtășită.
Impactul impresionant al acestei ediții a campaniei reflectă o creștere pe toate planurile:
– 704,1 tone de alimente colectate – cu 77,13 tone mai mult decât la ediția precedentă. Printre produsele donate: ulei, făină, conserve, orez, paste, zahăr, dulciuri, cereale și alimente pentru copii.
– 1.408.209 porții de hrană – cu 154.268 mai multe decât la ediția precedentă. Fiecare pungă portocalie a devenit un simbol al grijii față de ceilalți.
– 398 de organizații partenere – cu 46 mai multe față de ediția anterioară: ONG-uri care oferă sprijin social, educațional și emoțional celor aflați în dificultate și prin care hrana donată a ajuns la cei în nevoie.
– 121.890 de oameni sprijiniți – cu 21.097 mai mulți decât la ediția precedentă: vârstnici singuri sau din cămine, mame fără sprijin, copii din centre rezidențiale, de zi sau de recuperare, persoane fără adăpost, familii cu venituri reduse și mulți alți oameni aflați în nevoie.
– 10.519 voluntari implicați – cu 1.722 mai mulți decât la colecta anterioară: tineri, angajați din companii, elevi, studenți și pensionari care au transformat timpul și energia lor într-o punte către cei vulnerabili.
– 1.017 magazine participante – cu 32 mai multe față de ediția precedentă, din rețelele Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România.
„Fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate”
Deși colecta în magazine s-a încheiat pe 6 aprilie, munca din spatele gestului a continuat intens în depozitele Băncilor și în cadrul organizațiilor partenere. Întreaga Rețea a Băncilor pentru Alimente, organizațiile partenere și mii de voluntari au lucrat contracronometru pentru a prelua, transporta, sorta și distribui alimentele donate, astfel încât acestea să ajungă înaintea sărbătorilor în cămările centrelor sociale și ale gospodăriilor celor sprijiniți.
„Colecta Națională de Alimente este despre comunitate, despre solidaritate, despre a face loc celuilalt la masa ta. Faptul că, ediție cu ediție, tot mai mulți oameni aleg să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de grijă pentru cei în nevoie spune multe despre puterea binelui care ne unește. Împreună, în acest lanț viu al solidarității, nu doar oferim alimente – hrănim speranța. Dincolo de orice cifră, fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate. Le mulțumim tuturor celor care au ales să fie parte din acest gest”, a spus Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.
EVENIMENT
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Un bărbat a anunțat, joi, Poliția municipiului Cluj-Napoca că și-a găsit tatăl decedat în apartamentul în care locuiau. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.
În data de 17 aprilie, în jurul orei 12.00, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată de către un bărbat de 31 de ani din Cluj-Napoca, cu privire la faptul că l-ar fi găsit pe tatăl său, în vârstă de 81 de ani, decedat în apartamentul în care aceștia locuiau.
„La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Cluj-Napoca și un echipaj din cadrul Serviciul de Ambulanță Județean Cluj, care au constat aspectele sesizate, respectiv decesul persoanei de 81 de ani”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.
Bărbatul suferea de mai multe afecțiuni
În contextul cercetărilor efectuate, au fost identificate echimoze la nivelul urechii stângi și la nivelul buzei superioare asupra persoanei în cauză. Totodată, s-a stabilit faptul că bărbatul suferea de mai multe afecțiuni medicale.
„Trupul acestuia a fost transportat la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, în vederea efectuării expertizei medico-legale, urmând a se stabili cu exactitate cauza decesului. Precizăm că vom reveni cu informații ulterioare, în funcție de concluziile rezultate în urma autopsiei”, a mai transmis IPJ Cluj.
În prezent, sunt continuate cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
În spațiul cultural românesc, Săptămâna Mare este structurată în funcție de numeroase practici ritualice.
Între acestea, un loc aparte îl ocupă obiceiul vopsirii sau decorării ouălor, o practică răspândită în toate regiunile țării, dar cu particularități locale semnificative, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj
Împistrirea ouălor. Cojile de ceapă, cel mai folosit pigment
Astfel, în multe sate transilvănene, acest gest se desfășura în mod tradițional în Joia Mare, fiind cunoscut în limbaj popular sub denumirea de „împistrirea ouălor”.
“Potrivit tradiției, pregătirea pentru împistrire începea devreme, încă de luni sau marți. Femeile adunau plantele necesare pentru prepararea coloranților vegetali, transmițând astfel o cunoaștere empirică, transmisă din generație în generație”, arată specialiștii clujeni.
Cojile de ceapă, strânse și păstrate pe durata Postului Mare, reprezentau cel mai frecvent pigment folosit, oferind nuanțe de roșcat, brun sau auriu, în funcție de tipul de ceapă utilizat. În unele sate din Cluj se mai foloseau scoarța de arin, sfecla roșie sau lemnul cânesc, demonstrând o adaptare creativă la resursele vegetale locale.
“Aplicarea frunzelor sau plantelor direct pe coaja oului, înainte de fierberea acestuia în decoctul vegetal, reprezenta o tehnică frecvent întâlnită, care permitea obținerea unor modele vegetale. Frunza de pătrunjel, trifoiul sau mici flori de primăvară generau, prin fierbere, imprimări naturale, ce transformau oul într-un suport vizual al semnificației rituale”, explică reprezentanții CJCPCT Cluj.
În unele localități, decorarea ouălor avea loc nu în Joia Mare, ci în Vinerea Mare, în funcție de rânduiala locală.
Vopsirea ouălor, semnificație profund creștină
Dincolo de dimensiunea tehnică sau decorativă, oul vopsit, în special cel roșu, are o semnificație profund creștină.
“Numeroase legende din folclorul românesc explică originea acestui obicei prin raportare la Patimile Mântuitorului. Una dintre cele mai cunoscute variante spune că, la poalele Crucii, Maica Domnului a așezat un coș cu ouă, care s-au înroșit de sângele lui Hristos. Astfel, oul roșu devine nu doar un simbol pascal, ci și o mărturie a jertfei și a speranței în viața veșnică”, mai arată specialiștii clujeni.
Practica împistririi ouălor rămâne o expresie relevantă a continuității culturii populare românești, în care meșteșugul și simbolul se întâlnesc într-o formă de spiritualitate cotidiană. Chiar dacă astăzi metodele industriale de vopsire sunt larg răspândite, în numeroase gospodării se mențin încă tehnicile tradiționale, fie din respect pentru rânduială, fie din dorința de a păstra o legătură vie cu valorile de odinioară. Este un semn că tradiția merge mai departe – cu credință, cu dragoste și cu gând bun, spun speciliștii clujeni.
Foto: Ouă vopsite în coji de ceapă / Arhiva CJCPT Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Împistrirea ouălor. Practici RITUALICE în satul tradițional clujean în Joia Mare
Bărbat de 55 de ani din Apahida, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce și-a lovit concubina
UPDATE. Copil de 3 ani, lovit de o mașină pe strada Mureșului din Cluj-Napoca
Descinderi la bărbați suspectați de șantaj și înșelăciune, la Dej. Unul dintre ei s-a dat drept polițist și a jefuit un trecător
ATENȚIE, șoferi! Trafic DEVIAT pe direcția Florești – Cluj-Napoca, începând de marți, 22 aprilie
