EVENIMENT
Doar bombele au convins-o pe Tetiana să părăsească Ucraina: Am venit la Cluj cu un singur gând, să-i ajut pe ucrainenii mei
Tetiana Nikolaieva este o tânără de lângă orașul Ismail, cel mai mare port ucrainean de la Dunăre. Povestea ei este impresionantă, mai ales că a devenit unul dintre oamenii care i-au ajutat foarte mult pe ucrainenii care s-au stabilit la Cluj.
Ea a învățat românește încă din copilărie, fiind dintr-o familie de ucraineni de etnie română și bulgară.
Doar bombele au convins-o pe Tetiana să părăsească Ucraina: Am venit la Cluj cu un singur gând, să-i ajut pe ucrainenii mei
„Eu am fost la Cluj și înainte de război. Am fost studentă la Universtitatea Tehnică în an pregătitor, pentru că am vrut să mă înscriu la master aici. Cum sunt și de etnie română, pot studia gratuit. În ianuarie 2022 am stat trei săptămâni și am dat examenul pentu certificatul de limbă română, după care mi-am zis <<gata>>, nu mai vreau la Cluj, nu mai vin niciodată”, își începe povestea Tetiana.
Un „copil al mării”, Tetianei, care a trăit 10 ani și în Odesa, nu i-a plăcut la Cluj, parcă nu putea respira. Dar după nici o lună de când s-a întors acasă Rusia a atacat Ucraina și a început războiul, iar în 3 martie 2022 era din nou la Cluj.
„Când a începtut războiul am fost șocată, nu înțelegeam cum se poate întâmpla așa ceva în țara mea. Ucraina e pentru mine cel mai bun loc și Odesa cel mai fain oraș din lume. Eram acasa cu mama, lângă Ismail, și nu am vrut să plec, dar după o săptămână de liniște, într-o zi au început bombardamentele aproape de noi și m-am speriat foarte tare. Atunci am înțeles că trebuie să plec și am hotărât că dacă o fac am să lucrez ca voluntar, ca să-i ajut pe ucrainenii mei cât pot”, spune Tetiana.
A vrut să facă asta pentru că și ei i-a fost greu când a ajuns prima dată la Cluj.
„Nu cunoșteam locuri care să-mi placă, locuri unde să mănânc ce vreau eu, unde să-mi petrec timpul și m-am gândit că dacă mie, care vorbesc limba română, mi-a fost așa greu, cum o să le fie lor? Asta a fost scopul pentru care am venit, misunea mea, să îi ajut”, explica ea.
„Bărboșii” de la Beard Brothers au ajutat-o să treacă peste o perioadă grea din viață
Și așa, primele 6 luni au fost foarte grele pentru ea. Nu înțelegea ce se întâmplă cu țara ei, nu a reușit să se scuture de șoc. Primii care au ajutat-o când a ajus la Cluj au fost cei de la Asociația Beard Brothers.
„Am venit cu mama și cu sora mea. Cei de la Beard Brothers ne-au ajutat mult, inclusiv cu cazare. După o lună m-a sunat Cornel Hoza, președintele Beard Brothers, care mi-a spus că are nevoie de un traducător pentru că și ei aveau un centru unde îi ajutau pe ucrainenii ajunși la Cluj. I-am zis că am să încerc. Sincer, eu voiam să mă întorc înapoi în Ucraina, dar oamenii aștia de Beard Brothers au fost extraordinari, au avut puterea să mă suporte, pentru că traduceam doar câteva cuvinte dintr-o propoziție, dar cumva înțelegeau, era atâta bunătate în ochii lor. Au fost niște colegi extraordinari”, spune Tetiana, care a lucrat cu „bărboșii” 4 luni.
Dar au fost luni în care, psihic, a suferit foarte mult. „Mi-a fost rușine să primesc ajutor. Nu înțelegeam de ce trebuie să fiu în această situație. Am primit ajutor inclusiv de la oameni de pe stradă, care îmi dădeau bani când aflau că sunt din Ucriana. Până la urmă luam, dar cu gândul că voi da cumva înapoi ajutorul primit”, explică ea.
Și a mers mai departe, a continuat să lucreze ca voluntar și fost peste tot unde era nevoie de ea. Așa a putut să dea înapoi din ajutorul primit.
„Îi văd pe ucraineni mai liniștiți, că au idei, că vor să facă multe lucruri”
Așa l-a cunoscut și pe Ovidiu Spînu, directorul executiv al Fundației Open Fields, care i-a spus că are nevoie de un traducător.
„Lucrez la Fundația Open Fields din iulie anul trecut. E o echipă foarte bună, toți colegii m-au ajutat foarte mult. De multe ori eram stresată, dar m-au înțeles. Chiar am avut noroc”, spune Tetiana, care își încheie contractul cu fundația la finalul lunii decembrie.
Aici a cunoscut și a ajutat și mai mulți uciaineni stabiliți la Cluj. A lucrat în mai toate programele oferite de fundație refugiaților, de la ajutor pentru asistență medicală, la ajutor pentru a plasa copiii în grădinițe, ajutor pentru a găsi un loc de muncă și până la programul de granturi oferite celor care au vrut să își deschidă o afacere.
Pentru ea a fost o experiență extraordinară. „Acum îi văd pe ucraineni că sunt mai liniștiți, că au idei, văd că vor să lucreze și chiar să își deschidă propriile afaceri. E mare lucru, pentru că atunci când au venit lipsea licărirea de viață din ochii lor”, mai spune Tetiana, care se miră și ea că a reușit, după aproape doi ani, să vorbească despre țara ei și despre ucraineni fără să mai plângă.
Tetiana a studiat filologia și a lucrat ca profesor de engleză și franceză și ca traducător la Odesa. Vorbește și bulgara. Spune că ar vrea să mai rămână un an la Cluj, iar apoi, poate, va merge în Bulgaria.
„Iubesc marea, indiferent că e vară sau iarnă. Sufăr că nu sunt la mare, dar încerc să nu mă mai gândesc. Aș vrea să mai stau un an la Cluj, dar tot lângă mare vreau să mă mut în viitor”, încheie Tetiana.
Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.
Лише вибухи переконали Тетяну покинути Україну: Я приїхала в Клуж з однією думкою – допомогти своїм українцям
Тетяна Ніколаєва дівчина з міста Ізмаїл, найбільшого українського порту на Дунаї. Її історія вражає, тим паче, що вона стала однією з тих, хто найбільше допомагав українцям, які оселилися в Клужі.
Румунську мову вивчала з дитинства, народилася в родині українців румунсько-болгарського походження.
Лише вибухи переконали Тетяну покинути Україну: Я приїхала в Клуж з однією думкою – допомогти своїм українцям
«Я бувала в Клужі незадовго до війни. Навчалась на підготовчому курсі в технічному університеті, оскільки хотіла вступати до магістратури. Враховуючи моє румунське походження, можу навчатися безкоштовно. У січні 2022 року я приїхала в Клуж на три тижні аби скласти іспит щодо знання румунської мови. Після чого сказала собі «досить», я більше не хочу бути в Клужі, і ніколи сюди не приїду», – починає свою розповідь Тетяна.
«Дитина моря» Тетяна, яка 10 років прожила в Одесі, не сприймала Клуж, вона тут наче дихати не могла. Але не минуло й місяця після повернення додому, як Росія напала на Україну і почалася війна, а 3 березня 2022 року вона знову опинилася в Клужі.
«Коли почалася війна, я була шокована, не розуміла як таке лихо може статися в моїй країні. Україна для мене найкраще місце, а Одеса-найкрасивіше місто в світі. Я була вдома з мамою, біля Ізмаїла, не хотіла нікуди виїзджати, але після більш-менш тихого тижня, одного дня неподалік нашого дому пролунали вибухи і я дуже злякалася. Тоді я зрозуміла, що маю поїхати. Вирішила, якщо я це зроблю – буду працювати волонтером, щоб допомагати своїм землякам», – розповідає Тетяна.
Вона хотіла допомагати, оскільки дуже добре памʼятала наскільки їй тут було важко.
«Я не могла знайти місць, які б мені подобалися, де я б могла харчуватися продуктами які мені смакують, де я б мала можливість проводити час. І думала, що мені, як людині яка розмовляє румунською, було настільки складно, то навіть уявити не могла як дають собі раду мої земляки? Це була основна мета мого приїзду, моя місія, допомогти їм», – пояснила вона.
Гарні люди з Beard Brothers допомогли їй пережити важкий період у житті
Перші 6 місяців їй було дуже важко. Вона не розуміла, що відбувається з її країною, не могла позбутися шоку. Першими, хто їй допоміг, коли вона приїхала до Клужа, були представники Асоціації Beard Brothers.
«Я приїхала з мамою і сестрою. Волонтери з Beard Brothers нам дуже допомогли, в тому числі з проживанням. Через місяць мені зателефонував Корнель Хоза, один з засновників Beard Brothers, який сказав, що йому потрібен перекладач, оскільки в них також був центр, де вони допомагали українцям, які приїхали в Клуж. Я сказала йому, що готова спробувати. Чесно кажучи, я хотіла повернутися в Україну, але ці люди з Beard Brothers були такі неймовірні, вони мали силу втримати мене. На той час я могла перекласти лише кілька слів чи речення, але якось вони могли мене розуміти, в їх очах я бачила неймовірну доброту. Це були надзвичайні колеги», – розповідає Тетяна, яка працювала з Beard Brothers 4 місяці.
Але були місяці, коли душевно вона дуже страждала. «Мені було соромно звертатися за допомогою. Я не розуміла, чому я опинилася в цій ситуації. Мені також допомагали люди на вулиці, які давали мені гроші, коли дізнавалися, що я з України. Зрештою, я їх приймала, але з думкою, що я колись поверну отриману допомогу», – пояснює вона.
І вона пішла далі, продовжувала працювати волонтером і була всюди, де в ній виникала потреба. Таким чином вона могла повернути отриману допомогу.
«Я бачу, що українці стали спокійніші, що в них є бажання та ідеї створювати нове»
Так вона зустріла Овідіу Спіну, виконавчого директора Open Fields Foundation, який запропонував їй посаду перекладача.
«Я працюю у Open Fields Foundation з липня минулого року. Це дуже хороший колектив, всі мої колеги мені дуже допомагали. Багато разів я була у стресі, але мене розуміли. Мені справді пощастило», – каже Тетяна, у якої наприкінці грудня завершується контракт із фондом.
Ця робота допомогла познайомитися та допомогти українцям, які оселилися в Клужі. Вона працювала у всіх програмах, які фонд пропонує біженцям, починаючи від медичної допомоги, до підтримки з влаштуванням дітей у дитячі садки, консультації з пошуку роботи і навіть у програмі грантів, які пропонуються тим, хто хоче відкрити бізнес.
Для неї це був надзвичайний досвід. «Зараз я бачу, що українці стали спокійніші, в них є бажання та ідеї створювати щось нове і навіть відкривати свій бізнес. Це велика біда, тому що коли вони приїхали, в їх очах не вистачило іскри життя», – розповідає Тетяна, яка також дивується, що майже через два роки їй вдається говорити про свою країну та українців без сліз.
Тетяна вивчала філологію, працювала викладачем англійської та французької мов та перекладачем в Одесі. Також володіє болгарською мовою. Вона каже, що хотіла б залишитися в Клужі ще на рік, а потім можливо поїде до Болгарії.
«Я люблю море і літом, і взимку. Я страждаю без моря, але намагаюся про це не думати. Хотіла б залишитися в Клужі ще на рік, але в майбутньому хочу знов жити біля моря», – підсумовує Тетяна.
Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.