Connect with us

ADMINISTRAȚIE

Directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: Așa-zisa retrocedare a clădirii e cusută cu ață albă. ARANJAMENTE imobiliare

Publicat


muzeul de arta aprilie 2021 22
Directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Lucian Năstasă-Kovacs, consideră că este atât de cusută cu ață albă așa-zisa retrocedare a clădiri, fostul Palat Banffy, încât se pune întrebarea care or fi „aranjamentele” imobiliare.
”Vă mai duceți aminte de satul retrocedat din vestul țării? De câțiva ani am atras atenția că sunt numere topo diferite între Palatul Bánffy și un alt imobil din spatele acestui edificiu, care chiar are apartamente; că peticele de hârtie olografe trebuie expertizate (vezi Afacerea Dreyfus); chiar așa fiind – acte vânzare-cumpărare neautentificate -, nu vi se pare ciudat că așa-zisele tranzacții au loc cu doar câteva zile înainte de marea stabilizare monetară, când milioanele de lei abia serveau ca cumpăratul unei cepe digertate?
În fine, sunt multe alte argumente, dar mă abțin, pentru că oricum trăim în țara „prădării naționale”. Acum să-i văd pe „patrioți” la muncă, la activism în folosul societății. (Dar hai să vedem dacă „serviciile” își vor face acum treaba, că au experți cu nemiluita și invocă osteneala în favoarea pensiilor speciale!)
Și ca să vă minunați, trebuie să știți că moștenitoarea este descendentă directă a preotului Ioan Lupaș, miruit „profesor universitar” pentru „merite patriotice” (ca preot, Ioan Lupaş nu a făcut armata, însă în timpul primului război mondial a fost internat lângă lacul Fertő din Ungaria), fost ministru la Sănătate în 1926 1927, la Culte şi Arte în 1937 1938, un veritabil „aviator politic” (trecut pe la Partidul Naţional, formaţiune pe care au părăsit o pentru a trece la „averescani”, iar din 1932 au fost alături de O. Goga, în Partidul Naţional Agrar, rămânând aici şi după fuziunea cu Liga Apărării Naţional Creştine ş.a.m.d.).
Lupaș a fost un model de sinecurist, făcând parte din consiliul de administraţie al Băncii Albina din 1917 până la naţionalizarea acesteia (a fost chiar şi vicepreşedinte), după ce între 1915 1917 fusese cenzor; s-a aflat totodată printre fondatorii Institutului de Arte Grafice şi Editură „Ardealul”, înfiinţat în 1919, fiind apoi şi membru în consiliul de administraţie al acestuia; această ultimă însărcinare a avut-o şi în cadrul Întreprinderilor Forestiere Române, societate pe acţiuni pentru exploatarea pădurilor, întemeiată la Cluj în 1920, la început fiind doar în comisia de cenzori a societăţii; din 1927, Lupaş a figurat şi în consiliul de administraţie al Băncii Agrare din Cluj, iar în 1941 intră şi în consiliul de administraţie al Societăţii Naţionale de Gaz Metan din Bucureşti, în afara acestor însărcinări căpătând de a lungul vremii şi statutul de deputat în Congresul metropolitan din Transilvania, în Congresul Naţional Bisericesc din Bucureşti şi în Sinodul Eparhiei Cluj – din toate aceste locuri primind remuneraţii, dividende etc.
În vremea ministeriatului său la Sănătate şi Ocrotiri Sociale din 1926-1927, I. Lupaş a fost în centrul unor scandaluri de corupţie, îndeosebi legate de chestiunea furniturilor sanitare din Germania, în contul reparaţiilor de război, care i-au şi adus porecla de „Popa Seringă”.
De asemenea, tot din motive financiare, la începutul anilor ’20, Lupaş a fost acuzat că şi-ar fi însuşit bani din fondurile căminelor studenţeşti, în calitatea lui de director al acestora; deşi comisia instituită pentru verificarea gestiunii (în 1923) l-a absolvit de suspiciunea delapidării (fiind totuşi silit să dea o sumă importantă înapoi).
Ioan Lupaş şi-a construit, tot la Cluj, o casă impresionantă, concepută de arhitectul Horia Creangă, acelaşi care a realizat vila lui Petru Groza din Deva şi cea din Bucureşti a lui O. Goga (pe str. Armaşului).
Din cei trei copii ai lui Ioan Lupaş, băiatul, Semproniu (1908-1983) a absolvit facultatea de drept din Lille (1932), pentru ca mai apoi să-şi pregătească doctoratul la Paris, unde îl va şi susţine în 1936 .
A încheiat totodată o căsătorie promiţătoare cu Cornelia Boilă, fiica lui Romul Boilă, profesor la facultatea de drept din Cluj şi membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc (Romul fiind de altfel nepot al lui Iuliu Maniu). Toate aceste atuuri l-au ajutat să devină asistent pe lângă catedra de Drept administrativ din Cluj, iar apoi profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din acelaşi centru universitar, din 1938 până în 1949, când a fost epurat.
Însă cele două fiice ale lui Ioan Lupaş, Hortensia şi Minerva, au absolvit facultatea de litere din Cluj. Cea dintâi, Hortensia (1909-1996), a făcut şi o specializare la Paris în arte şi arheologie, a fost angajată de tată la Institutul de istorie ca preparatoare, totodată măritându-se cu avocatul Mircea Georgescu (1898 1975), originar din Brăila, şi el profesor la Academia de Comerţ şi Industrie din Cluj, şi funcţionar la Banca Naţională.
După 1950, Hortensia a lucrat în cinematografie, ca costumieră la filmele lui Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu, Gh. Vitanidis, Dinu Cocea şi alţii. Cealaltă fiică, Minerva (1913-1998), a terminat literele la Cluj în 1935, cu o disertaţie despre „Reforma religioasă şi biserica română din Transilvania” (conducător şi referent: Al. Lapedatu), după care a fost bursieră la Şcoala Română din Roma (1936-1937), urmând o specializare şi la Paris în 1937/8, pentru ca la 1 aprilie 1939 să şi susţină doctoratul la universitatea transilvană cu o teză despre „Mitropolitul Sava Brancovici, 1656-1683” (cu referate întocmite de Silviu Dragomir şi Al. Lapedatu, amicii tatălui).
A devenit apoi profesoară la Alba Iulia, s-a căsătorit cu sculptorul şi scriitorul I. Vlasiu, continuând însă preocupările în domeniul istoriei şi devenind din 1943 şef de lucrări la Institutul de Istorie Naţională (unde tatăl era director), publicând bunăoară, în 1945, volumul „Aspecte din istoria Transilvaniei”.
Ce să vă mai spun, ca să nu vă plictisească textul meu? Aaaa, da! A fost în centru a numeroase scandaluri. Printre ultimele: unul de proporţii, a izbucnit în primăvara lui 1941, când Gh. Duzinchevici a acuzat pe I. Lupaş de nepotism, fiind defavorizat în ceea ce priveşte promovarea, comparativ cu fiica celui din urmă, Hortensia Lupaş (căsătorită Georgescu).
De altfel, ancheta ce a urmat a stabilit temeinicia acuzaţiilor formulate de Duzinchevici, însă petentul a primit din partea Ministerului Educaţiei un „avertisment”, fiind mutat la Arhivele Statului din Iaşi, în vreme ce ancheta asupra activităţii Hortensiei Lupaş a mai continuat, fără implicaţii notabile atunci, emiţându se doar o adresă a Ministerului prin care se cerea facultăţilor tabele cu gradul de rudenie (de sânge sau prin alianţă) între membrii corpului didactic şi între aceştia şi personalul ştiinţific şi administrativ. Să ne oprim însă aici! (Există o … genetică socială, adică „ce se naște din pisică șoareci mănâncă”?)”, a spus directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

S-au restituit în natură spații din clădire

Reacția sa vine după ce Consiliul Județean Cluj a aprobat miercuri însușirea unei documentații cadastrale de apartamentare care vizează un imobil aflat în domeniul public al Județului Cluj și în administrarea Muzeului de Artă.

Prin Dispoziția nr. 511/2016 președintele Consiliului Județean Cluj, s-a restituit în natură, d-nei Roșca Paraschiva, în prezent decedată, o cotă-parte din clădirea situată în Cluj-Napoca, în care actualmente funcționează Muzeul de Artă, astfel:- cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului

– cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial

– cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului

– cota de  2380/3287 parte din teren

Prin Sentința civilă nr.518/2018 pronunțată de Tribunalul Cluj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 182/2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 6632/117/2017, cotele restituite au fost materializate în suprafețe, instanța de judecată individualizând, la cererea moștenitorilor d-nei Roșca Paraschiva, încăperile care alcătuiesc cotele restituite acesteia.

În vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al moștenitorilor d-nei Roșca Paraschiva se impune, într-o primă etapă, apartamentarea clădirii în conformitate cu dispozițiile instanței de judecată. În acest scop s-a  întocmit o documentație cadastrală de apartamentare de către dl. Paul Mitrașcă, expert autorizat A.N.C.P.I.

Prin inscrierea în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară a acestor documentații se realizează punerea în executare de bună voie a Sentinței civile nr. 518/2018, definitivă, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6632/117/2017, prin care instanța de judecată a dispus individualizarea cotelor restituite sub formă de  apartamente. De asemenea, se exercită prerogativa consiliului județean cu privire administrarea bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale.

Totodată se pun în aplicare prevederile Legii nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cadastrul şi cartea funciară fiind un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridicăa tuturor imobilelor. Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale iar cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

După recepția și înscrierea în cartea funciară a documentației cadastrale propuse se vor deschide cărți funciare noi pentru fiecare apartament în parte, urmând ca dreptul de proprietate să se întabuleze în conformitate cu dispozitivul hotărârii judecătorești.

Care sunt încăperile restituite?

Tribunalul Cluj a decis în 2018 să oblige președintele Consiliului Județean Cluj să emită în favoarea reclamantei Roşca Paraschiva o nouă dispoziţie din care să rezulte identificarea încăperilor restituite din imobilul situat în Piaţa Unirii nr. 30, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Babotă Gabor, după cum urmează:

1.cota de 3 parte din încăperile situate la parterul imobilului este reprezentată de: ap. 2: P05, P06 şi P07: 3 săli de expoziţie temporară, Acd=181 mp., ap. 3: P04: hol, P08: sală expoziţie temporară, Acd=62 mp., ap. 4: P09: sală expoziţie temporară, Acd=50 mp., ap. 7: P10 şi P11: 2 săli expoziţie temporară, Acd=98 mp. ap. 8: P12 şi P13: 2 săli expoziţie temporară, Acd=95 mp. ap.9: P14 şi P15: 2 săli expoziţie temporară, Acd=129mp., ap. 10: P17, depozit de tranzit şi P18: grup sanitar, Acd=89 mp., ap. 11: P19: sala expoziţie temporară, P20 şi P21: 2 săli contabilitate, Acd=111 mp., plus sala P29: atelier întreţinere, din ap. 14, Acd= cca. 35 mp., total Acd=cca.850 mp. (faţă de 867 mp. cota ideală).

2.cota de 3 din încăperile situate la etajul clădirii este reprezentată de: zona comună de intrare: ap. 16: P01: acces muzeu, E02: foaier şi garderobă (27 mp. din ap.17): Acd=98 mp.+27 mp. = 125 mp., în cote de 73,80% pentru reclamantă (92 mp.), respectiv 26,20% pentru partea pârâtă (33 mp.), ap. 15: E03 şi parţial E04, săli de expoziţie permanentă, Acd=138 mp., ap. 20: E25 şi E26: săli de expoziţie permanentă, Acd=87 mp., ap. 21: E23 şi E24: săli de expoziţie permanentă, Acd=88 mp., ap. 22: E18, E19, E20 şi E21: săli expoziţie permanentă, Acd=207 mp., ap. 23: parţial E15, E16 şi E17: săli de expoziţie permanentă, Acd=206 mp., ap. 24: parţial E13 şi E15, E14: săli expoziţie permanentă, Acd=124 mp., ap. 25: E10, E11, E12, E13: săli expoziţie permanentă, Acd=209 mp., ap. 26: E07, E08 şi E09, săli expoziţie permanentă, Acd=133 mp., ap. 27: parţial E04, E05 si E06, săli expoziţie permanentă, Acd=132 mp., total Acd=1324 mp.+92 mp., cota de la intrarea în muzeu-1416 mp. (faţă de 1438 mp. cota ideală).

3.cota de 2/3 din fostul apartament nr. 1 este reprezentat de: încăperile P36, P37, P38, P40, P41, P42: 6 depozite patrimoniu, P39: garderobă şi grup sanitar: Acd’cca. 342 mp. (faţă de 348 mp. cota ideală)

Nu se pierde Muzeul

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, a explicat pentru Cluj24 că nu se va pierde clădirea Muzeului de  Artă, instituție aflată în subordinea CJ, iar timp de 10 ani destinația nu se va schimba.

”Nu trebuie să ne imflamăm. Legea ne obliga să facem apartamentarea, la cererea celor cărora li s-a retrocedat imobilul. Noi am încercat să clarificăm situația juridică a imobilului. Noi mai avem pârghii la îndemână, una fiind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Muzeul este de utilitate publică? Este. Mai este vorba și despre investițiile făcute de stat din 1948 de la naționalizare în această clădire, care este iar o problemă, a evaluării, care trebuie rezolvată”, a spus Vakar.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Din ciclul „Clujeanul și PALMIERUL”: Palmierii-morișcă de la Grădina Botanică au trecut cu bine iarna

Publicat

palmier

E de notorietate faptul că românul post-decembrist își satisface nevoia de palmier, de care a fost frustrat atâta și atâta vreme, prin excursii în zone tropicale și mediteraneene. E de ajuns să urmărești paginile de socializare ca să dai peste coloanele nesfârșite de poze ale conaționalilor cu palmierii.

palmier

Noi, clujenii, suntem favorizați, pentru că avem Grădina Botanică. Aici, palmierii se simt ca acasă. Și clujenii ca la tropice…

FOTO. Din ciclul „Clujeanul și PALMIERUL”: Palmierii-morișcă de la Grădina Botanică au trecut cu bine iarna

„Primii palmieri menținuți în exterior au trecut cu bine iarna în Grădina Botanică „A. Borza”!

palmier

Este vorba despre Trachycarpus fortunei, denumit palmier morișcă, care se găsește nativ în regiunile din centrul Chinei de Sud până în nordul Myanmar-ului (Asia de Sud-Est). La noi, indivizii cultivați pot fi admirați lângă turnul de apă, în cadrul „Sectorului Sistematic”, scrie pe pagina de Facebook a Grădinii Botanice.

palmier

Foto: Facebook Grădina Botanică

Citește mai departe

EVENIMENT

L-AȚI VĂZUT? Minor de 14 ani din Cluj, DISPĂRUT de la domiciliu. Sunați la 112

Publicat

csaboi

La data de 16 aprilie a.c., Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că minorul CSABOI GHEORGHE-IOAN LIVIU, în vârstă de 14 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, a plecat la data de 15 aprilie a.c., în jurul orei 18.00, de la locuința sa, iar până în prezent nu a revenit.

SEMNALMENTE – înălțime aproximativă 1.80 m, greutate – 50 de kg, păr șaten închis, ochi căprui.

L-AȚI VĂZUT? Minor de 14 ani din Cluj, DISPĂRUT de la domiciliu. Sunați la 112

La momentul plecării era îmbrăcat cu pantaloni bleumarin, bluză gri cu scris imprimat albastru, pantofi sport gri.

Persoanele care pot furniza orice informaţii despre acesta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit 112!

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO. Mircea Abrudean, la Porțile de Fier, la inaugurarea unei liniii electrice aeriene: O soluție inteligentă și ecologică

Publicat

Mircea Abrudean

CNTEE Transelectrica, companie aflată în portofoliul Secretariatul General al Guvernului, a organizat ieri seară, la sediul SET Porțile de Fier I, Ceremonia de inaugurare a Proiectului de construire a Liniei Electrice Aeriene de 400kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița.

Proiectul reprezintă o investiție de peste 150 de milioane de lei, cu o lungime totală de 117 km și, corelat cu retehnologizarea Stației Electrice de Transformare Reșița care va face posibilă și operaționalizarea Liniei de interconexiune Reșița – Pancevo (Serbia), va consolida sectorul energetic în regiunea Banat și va contribui la stabilizarea tensiunilor și, implicit, la reducerea pierderilor de putere și energie.

Realizare tehnică remarcabilă

Mircea Abrudean

Prezent la inaugurare, secretarul general al Guvernului, clujeanul Mircea Abrudean, a menționat faptul că proiectul nu este doar o realizare tehnică remarcabilă, ci și o dovadă a angajamentului României față de inovație și sustenabilitate, fiind cel mai complex din ultimii 30 de ani.

„Este un simbol al perseverenței în fața provocărilor tehnice și un exemplu al colaborării strânse între sectorul public și cel privat. În spatele acestei realizări impresionante stau ore nesfârșite de muncă, cercetare și inovare.

Această linie electrică aeriană este o soluție inteligentă și ecologică, care va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la promovarea unei economii mai curate și mai eficiente energetic.

Este un pas important în direcția unui viitor mai durabil și va spori capacitatea de racordare la rețea pentru noii consumatori de energie electrică care doresc să-și dezvolte activitățile în această zonă”, a spus Abrudean.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Se PRELUNGEȘTE traseul liniei 18. Se înființează 8 STAȚII noi în Borhanci

Publicat

autobuze ctp

Începând de marți, 16.04.2024, autobuzele care circula pe linia 18 vor avea traseu dus-întors pe strada Romul Ladea, modificat față de situația actuală, în care întoarcerea autobuzelor înspre oraș se realiza pe străzile Voievodul Gelu și Borhanciului.

În acelasi timp, traseul actual al liniei se va prelungi cu aproximativ 750m pe strada Veseliei, unde va avea punct de întoarcere în zona numărului 58.

Se PRELUNGEȘTE traseul liniei 18. Se înființează 8 STAȚII noi în Borhanci

Odată cu modificarea traseului liniei 18 și prelungirea acesteia, pe strada Veseliei vor fi înființate stații noi de autobuz, astfel:

– 5 stații pe strada Romul Ladea, pe sensul de venire spre oras în zona numerelor poștale 127, 79, 63, 39 si 23;

– 3 statii pe strada Veseliei, în zona numerelor poștale 26, 28 și 58.

Noile stații de autobuz au fost semnalizate în teren prin indicatoare și marcaje rutiere.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax