În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Le încasăm una după alta: impozitul pe dividende se măreşte la 10%, anunță Ziarul Financiar. Ordonanţa de Urgenţă cu privire la măsurile fiscal-bugetare pentru 2025 prevede printre altele majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, potrivit OUG care poate fi analizată pe site-ul Ministerului de Finanţe.

„Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu cota de impozit de 10% din suma acestora, impozitul fiind final”.

Le încasăm una după alta: se MĂREȘTE impozitul pe dividende la 10%

De subliniat este faptul că în nicio variantă a OUG care a circulat zilele acestea pe surse în presă nu era menţionată această majorare.

Între 23 și 29 decembrie 2024, în perioada sărbătorilor de Crăciun, polițiștii rutieri din Cluj au constat nu mai puțin de 21 de infracțiuni la regimul circulației, iar 504 abateri contravenționale au fost sancționate.

Cea mai mare parte din abateri au fost legate de depășirea vitezei, polițiștii aplicând 183 de amenzi pentru viteză excesivă. 56 de permise de conducere au fost reținute, dintre care 9 pentru viteză excesivă și 4 pentru alcool.

Sute de amenzi, aplicate de polițiști de Crăciun, la Cluj

Pe lângă măsurile dure împotriva vitezomanilor, polițiștii au efectuat 606 testări alcoolscopice și 14 pentru substanțe psihoactive. În plus, au fost retrase 21 de certificate de înmatriculare, iar şoferii care au încălcat regulile vor plăti scump pentru comportamentul lor iresponsabil.

„În perioada 23-29 decembrie, polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au desfășurat acțiuni intensificate pentru prevenirea accidentelor și sancționarea abaterilor de la legislație, urmărind creșterea siguranței pe drumurile publice din județ. Pe parcursul acestor acțiuni, au fost constatate 21 de infracțiuni la regimul circulației, iar pentru alte 504 abateri contravenționale s-au aplicat sancțiuni, 183 dintre acestea fiind pentru depășirea vitezei legale.

Viteza și alcoolul, principalii vinovați!

Ca măsuri complementare, polițiștii au reținut 56 de permise de conducere, dintre care 9 pentru viteză excesivă, 4 pentru conducerea sub influența alcoolului și 1 pentru alte abateri.

De asemenea, au fost retrase 21 de certificate de înmatriculare pentru diverse nereguli. În vederea prevenirii comportamentelor de risc, au fost efectuate 606 testări alcoolscopice și 14 testări pentru consumul de substanțe psihoactive”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.

Academia de Advocacy lansează un apel ferm către liderii sindicatelor și patronatelor din România, cerându-le să-și asume responsabilitatea pentru pasivitatea demonstrată în monitorizarea activității guvernelor și semnalarea publică a derapajelor bugetare.

Academia de Advocacy atrage atenția asupra responsabilității sindicatelor și patronatelor în monitorizarea activității guvernelor și în semnalarea publică a devierilor periculoase de la prevederile bugetare.

„Sindicatele și patronatele se trezesc abia acum”

Critica vine în contextul controversatelor modificări bugetare cunoscute sub denumirea de „trenuletul legislativ”, care au scos la iveală lipsa unei reacții prompte și active din partea acestor organizații.

„Sindicatele și patronatele, care trebuiau să monitorizeze activitatea guvernelor și să sesizeze public derapajele grave, se trezesc abia acum, când trenul problemelor bugetare deja a plecat din stație. Membrii acestor organizații trebuie să-și întrebe liderii de ce nu și-au asumat rolul esențial de reprezentare activă și de protecție a intereselor legitime ale angajaților și ale mediului de afaceri”, arată Academia de Advocacy.

Probleme sistemice evidențiate

Potrivit Academiei de Advocacy, lipsa unei supravegheri active și a unui dialog constructiv între sindicate, patronate și decidenții politici reprezintă o problemă sistemică. În timp ce guvernele trebuie trase la răspundere pentru deciziile controversate, liderii sindicatelor și patronatelor nu sunt absolviți de responsabilitate pentru lipsa unei acțiuni ferme.

Academia de Advocacy reiterează importanța implicării reale a sindicatelor și patronatelor în procesul decizional, prin:

• Monitorizarea continuă a politicilor publice și semnalarea rapidă a devierilor.
• Informarea constantă a membrilor cu privire la acțiunile și rezultatele organizației.
• Asumarea unui rol activ în negocierile și dezbaterile publice, pentru a preveni decizii care afectează negativ societatea.

În acest context, Academia de Advocacy solicită membrilor sindicatelor și patronatelor să-și interpeleze liderii și să ceară explicații pentru lipsa de implicare. Totodată, le solicită să participe activ la revitalizarea acestor organizații, astfel încât acestea să își poată îndeplini cu adevărat misiunea de protejare a intereselor legitime ale angajaților și ale mediului de afaceri.

Scânteia, organul oficial de propagandă al Partidului Comunist, a prezentat evenimentele din 30 decembrie 1947 ca un triumf al noii ordini politice.

La 30 decembrie 1947, abdicarea forțată a regelui Mihai I a marcat sfârșitul monarhiei în România și instaurarea oficială a regimului comunist. Acest moment istoric a fost reflectat în presa vremii, în mod special în publicația oficială a Partidului Comunist, Scânteia, ca fiind un pas esențial pentru transformarea României într-o republică populară. În acest context, ziarul a detaliat nu doar actul abdicării, ci și „mărețele înfăptuiri” ale noii conduceri.

Abdicarea Regelui Mihai din 30 decembrie 1947, reflectată în presa comunistă a vremii

Conform platformei digitale Arcanum, în numărul special de Anul Nou, Scânteia titra pe prima pagină: „REGELE MIHAI I A ABDICAT. TRĂIASCĂ REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ!”. Ziarul publica actul oficial de abdicare, precum și un articol semnat de Vasile Luca, ministru al finanțelor, care adresa un mesaj optimist despre „noua eră” a României: „Prin Republica Populară, spre noi și mărețe înfăptuiri!”. În acest articol, Luca sublinia „dărâmarea celei mai puternice citadele reacționare burghezo-moșierești”, descriind abdicarea regelui ca pe o eliberare a țării de sub influența „moșierească” și „capitalistă”.

„Anul 1947 s-a încheiat cu dărâmarea celei mai puternice citadele reacționare burghezo-moșierești. Prin abdicarea lui Mihai von Hohenzolern-Sigmaringen de la tron se prăbușește definitiv regimul monarhic din România creiat pe vremuri cu scopul de a uni toate forțele moșiero-banchero-capitaliste împotriva țărănimii care se răscula pentru pământ, împotriva clasei muncitoare în dezvoltare”, arată acesta în articolul menționat.

Proclamarea Republicii Populare Române

În același număr, Scânteia anunța cu entuziasm proclamarea oficială a Republicii Populare Române, menționând că Parlamentul a votat în unanimitate, „într-o atmosferă de nemărginit entuziasm”: „Aseară într’o ședință solemnă și într’o atmosferă de nemărginit entuziasm Parlamentul a proclamat în unanimitate REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ”, la care atașează proclamația Guvernului în urma abdicării Regelui.

Scânteia promovează noile mesaje „înflăcărate”

În ediția din 2 ianuarie 1948, Scânteia a publicat mesajul adresat poporului român de către C.I. Parhon, vorbind în numele Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române. Sub titlul „Mărețe înfăptuiri ne așteaptă pe toți în anul ce vine”, mesajul sublinia optimismul regimului în ceea ce privește viitorul. Alături de acest mesaj, ziarul a publicat un alt comunicat al Guvernului condus de Petru Groza, care anunța că, „În ciuda lipsurilor – planurile muncilor agricole au fost realizate”.

Ziarul subliniază de asemenea atmosfera de sărbătoare generalizată, evocând scenele de mare entuziasm populist: „Manifestaţiile au luat caracterul unor mari serbări populare

În sunetele fanfarelor muncitoreşti şi a muzicilor militare, muncitori, ostaşi, elevi, studenţi, ofițeri, femei, tineri şi bătrâni, au încins dela un capăt la altul al ţării hora libertăţii”.

În 2 ianuarie, în Scânteia a apărut și o opinie semnată de Sorin Toma, ziarist evreu comunist, critic la adresa regimului monarhic anterior și care susținea că noua republică reprezenta o eliberare de sub opresiunea „burghezo-moșierească”.

Regele Mihai, forțat să abdice la 30 decembrie 1947

Abdicarea regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române au fost prezentate ca un punct de cotitură decisiv în istoria țării. Comuniștii au susținut că acest act a adus libertate poporului, însă în realitate a marcat începutul unui regim totalitar, sub influența URSS, care a macat o eră întunecată din istoria românilor.

Regele Mihai, în urma unei amenințări directe cu masacrul unui număr mare de tineri arestați în urma manifestațiilor pro-regale, a semnat actul de abdicare, plecând în exil alături de mama sa, Regina Elena.