Deșeurile din construcții care ajung în râuri la Cluj sunt oficial FENOMEN NECONTROLAT. Societatea civilă vine cu soluții

Depozitarea necontrolată a deşeurilor din construcţii, demolări și excavări este oficial un fenomen la nivelul Clujului, conform experților Băncii Mondiale, care au semnalat problema în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030. Au adus și o lămurire – fenomenul este evident în majoritatea localităților din zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca.

Deșeurile sunt abandonate la marginea localităților, drumurilor și cursurilor de apă, mai ales la Florești, Apahida, Baciu, Chinteni, Bonțida, Jucu și Gilău.

”Depozitarea acestor deșeuri la marginea localităților, drumurilor și pe malul Someșului Mic și al afluenților acestuia contribuie la poluarea chimică, biologică și vizuală a mediului terestru și acvatic, in situ și în aval, cu costuri legate de amendarea periodică a autorităților publice locale (Primării); pentru diminuarea poluării apelor de suprafață au fost montate baraje plutitoare de deșeuri (pe Someșul Mic, în cartierul Grigorescu), însă situația persistă, fapt explicat de lipsa unei infrastructuri reale de colectare a deșeurilor din construcții și demolări (molozuri, mobilier uzat, sol excavat, rumeguș ș.a.)”, precizează Banca Mondială.

Cluj-Napoca ar trebui să fie exemplu, însă și aici existau doar două puncte pentru colectarea deșeurilor din construcții și demolări, iar unul dintre acestea a fost închis între timp. Raportat la populație, municipiul ar trebui să aibă șase asemenea facilități.

Floreștiul a luat măsuri și a pus la dispoziția cetățenilor containere speciale, pe lângă realizarea unor campanii punctuale de colectare. Cele două containere de 5 metri cubi sunt umplute zilnic în doar câteva ore. Se fac grămezi și în jurul lor, dar măcar nu mai sunt aruncate deșeurile în Someș.

Totodată se extinde și sistemul de supraveghere video astfel încât să fie depistați cei care basculează deșeurile din construcții în râu.

Luna trecută, Primăria Florești a ridicat încă 300 de tone de deșeuri de pe malurile Someșului, în zona străzii Tineretului, după ce doar la sfârşitul lunii octombrie autoritățile adunaseră alte 114 tone.

Noul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) nu rezolvă problema

Celebrul proiect cu finanțare europeană al Consiliului Județean Cluj, la care doar cheltuielile neeligibile au ajuns la dublul costului întregului proiect evaluat inițial, nu va rezolva problema.

SIDU 2021-2030 arată că în pofida implementării SMID, localitățile din zona metropolitană vor păstra atribuțiile legate de gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, a celor din spații publice (coșuri de gunoi), a celor vegetale din întreținerea spațiilor verzi etc.

Acestea pot fi prestate direct sau prin delegarea către un operator de profil. În plus, toate UAT-urile trebuie să însoțească investițiile companiilor care se vor ocupa de colectarea și transportul deșeurilor municipal (spre exemplu, prin modernizarea punctelor gospodărești din ansamblurile colective de locuințe din zonele rezidențiale).

Societatea civilă din Cluj vine cu soluții

Acest fenomen scăpat de sub control a intrat deja în atenția societății civile clujene. Realizarea unei infrastructuri de colectare a deșeurilor din construcții este doar o parte din rezolvare, după cum a precizat Adrian Dohotaru, directorul executiv al Asociației Societatea Organizată Sustenabil (SOS), pentru Cluj24.

În acest sens a fost realizat un draft de colaborare între ONG-uri și instituțiile publice care au atribuții pe linia protecției mediului, în vederea constituirii Consiliului Apei.

Aici ar urma să activeze, alături de voluntari, reprezentanți de la Apele Române, Compania de Apă Someș, Agenția de Protecție a Mediului și Hidroelectrica. Împreună ar putea să gândească tema de concurs pentru amenajarea Someșului la nivel metropolitan.

Proiectul este susținut deja de către decanul Facultății de Arhitectură din cadrul UTCN Cluj, arhitectul Șerban Țigănaș.

Gestionarea deșeurilor din construcții ar putea să fie una dintre temele abordate de acest Consiliu al Apei, a declarat Adrian Dohotaru.

Protocolul de colaborare este în analiză la autoritățile din București.

Nu trebuie să dăm exemplu Elveția

Regulamente pentru gestionarea deșeurilor din construcții există la primării, însă edilii refuză să le impună prin sancțiuni de teama că vor ajunge nepopulari. Este și lipsă de organizare, e drept.

Potrivit lui Sandor Korosfoy, care conduce Asociația Ecologică Floare de Colț, puncte de colectare speciale pentru aceste deșeuri ar trebui să fie organizate la fiecare 50.000 de locuitori și cel puțin câte unul în fiecare localitate mai mică.

Pentru că de multe ori e problemă spațiul pentru organizarea acestor facilități, situația se poate rezolva prin puncte mobile și colectări lunare.

Este recomandat să fie cel puțin trei asemenea campanii într-un an: înainte de Crăiun, Paști și de Sf. Maria Mare.

”La nivel județean e mai simplă problema, aici e mai simplu de controlat. Dacă vezi pe malul apei că s-a aruncat ceva, poți determina aproape exact de unde provin acele deșeuri. Se pot pune și camere de supraveghere pe lângă râu, unde nu sunt case apropiate. Dacă situl e aproape de o zonă locuită, vecinii observă mișcarea și pot notifica autoritățile. Au și început clujenii de altfel să reclame tot mai mult asemenea fapte.

Este necesar și să fie o campanie de informare, să știe să reclame și unde să reclame. Poliția locală poate afla sursa deșeurilor, dar trebuie să colaboreze și ei, între primării și să aibă curajul să își amendeze cetățenii”, a spus Sandor Korosfoy.

Pentru colectarea rumegușului ar trebui să fie acțiuni separate, să fie achitată o taxă specială.

Unde primarii au impus respectarea acestor regulamente, oamenii i-au apreciat și i-au reconfirmat prin vot.

Sandor Korosfoy a activat în mai multe zone din țară și este de părere că nu trebuie să dăm exemplu de bune practici Elveția, este suficient să ne uităm la primari curajoși din România, din Bihor și din zona Odorheiului Secuiesc. Chiar și Foreștiul merge pe o direcție bună.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News.