Connect with us

CULTURA

Daniel David. DIAGNOSTIC de PSIHOLOG pentru românii nevaccinaţi: ANALFABETISM funcţional şi NEÎNCREDERE în decidenţi. VRĂJITOARE

Publicat


Românii, dar şi bulgarii, au cea mai mică rată de vaccinare anti-COVID-19 din UE. De vreo 30%. De circa trei ori mai mică decât în ţările vestice, unde este de peste 80-90%. Drept consecinţă, în România şi în Bulgaria sunt cele mai multe cazuri de îmbolnăvire. Dar şi cei mai mulţi morţi.

Care să fie cauza? Sunt românii mai deştepţi şi mai informaţi decât ceilalţi europeni? Un răspuns îl oferă rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. dr. Daniel David, psiholog teoretician, dar şi practician, psiho-terapeut.

Citește și CLUJENI DE CINCI STELE/ Sfaturile psihologului Daniel David „Pandemia este un pericol, dar trebuie să te raportezi flexibil”

Neîncredere reciprocă

Daniel David a explicat, într-o emisiune la Radio România, de ce sunt atât de mari diferenţe între rata de vaccinare din România (30%) şi cea din Danemarca, de exemplu, de peste 90%.

„Sunt studii de specialitate şi putem înţelege, de exemplu, de ce în Danemarca e un nivel atât de mare al vaccinării încât autorităţile au spus că pandemia nu mai reprezintă un pericol. În primul rând, acolo este o încredere reciprocă, bilaterală, între autorităţi şi oameni. Altfel spus, oamenii au încredere în autorităţi, fiindcă autorităţile au ieşit în faţă cu oameni credibili, atât politicieni cât şi experţi, şi, în acelaşi timp, politicienii, autorităţile au avut încredere în oameni, în sensul că au făcut o campanie prin educare şi prin informare, nu una de convingere pentru vaccinare, lăsându-le oamenilor elementul de liber arbitru.

Eu mereu am spus că dacă nu laşi acest element de liber arbitru, apare fenomenul de reactanţă psihologică, care este foarte periculos şi, indiferent cu ce oferte vii, oamenii le resping.

Deci, 1, încerederea reciprocă, un factor fundamental. 2: acolo puterea şi opoziţia au făcut echipă, au lucrat împreună pentru a aborda şi a confrunta pandemia, nu au încercat să capitalizeze, unul în dauna celuilalt, ceea ce la noi nu s-a întâmplat. Şi, 3: s-au bazat foarte mult pe date ştiinţifice cei care au luat decizii şi au avut experţi atât din zona medicală, cât şi din zona ştiinţelor comportamentale. În România, datele ştiinţifice nu sunt apreciate, perspectivele ştiinţifice nu sunt luate în serios, politicienii ştiu mai bine decât experţii ce este de făcut şi cum”, a spus Daniel David.

Analfabetism funcţional şi ştiinţific

Potrivit lui Daniel David, anaflabestismul funcţional şi ştiinţific joacă un rol important.

„Pe lângă aceste lucruri pe care le putem învăţa din modelul danez, mai sunt şi alte predispoziţii care nu ne ajută în zona aceasta a vaccinării. E vorba de deschiderea noastră prea mare spre teorii conspiraţioniste, în sensul că analfabetismul funcţional este destul de mare. Există o corelaţie de 0,70 pe rezultatatele la testele PISA şi rata de vaccinare în diverse ţări. Asta înseamnă că în jur de 50% din diferenţele în vaccinare se pot explica prin diferenţe în educaţie.

Şi aici intră şi analfabetismul funcţional şi analfabetismul ştiinţific”, a punctat psihologul clujean.

Vrăjitoarele şi astrologii

O altă cauză a ratei mici de vaccinare o reprezintă şi mesajele promovate în spaţiul public.

„În ultimii ani, din cauza acestui analfabetism atât de mare, în diverse forme, în spaţiul public au început să pătrundă cu tupeu pseudo-experţii, am început să vedem astrologi, horoscopişti, vrăjitori în prime time, în emisiuni de radio şi tv care se pretind quality, şi să vorbească despre prognoze economice, politice etc.

Întotdeauna i-am avut într-o formă sau alta, dar erau într-o zonă de entertainment, nu într-o zonă de quality şi de seriozitate. Deci, dacă i-am antrenat pe oameni cu aceste lucruri, acum să nu ne mirăm că ceea ce ei spun pare să fie credibil”, a mai spus recorul UBB.

Cocktailul mortal

Cele enumerate de Daniel David duc, în România, la formarea unui amestec pe care l-a denumit „cvasi-mortal”.

„Puse toate aceste lucruri la un loc, într-un cocktail cvasi-mortal, ca să spun aşa, care arată o rată de vaccinare de 30%, ceea ce este înspăimântător pentru o ţară din UE, într-o perioadă modernă, ca să spun aşa”, a subliniat Daniel David.

Incongruenţa mesajelor politicienilor

Daniel David s-a referit şi la un exemplu recent de incogruenţă a mesajelor politicienilor şi deciziilor lor. Este vorba de decizia iniţială ca elevii să nu facă faţă în faţă cursuri în localităţile cu incidenţa COVID-19 de peste 6 la mie, decizie care a fost anulată ulterior.

„Comportamente incongruente ale autorităţilor. Iată că acum, când panedemia ne loveşte, când lucrurile se complică în pandemie, cu un curaj iresponsabil au scos pragul de 6 la mie.

Acest lucru, ca mesaj în societate, dă curaj teoriei conspiraţioniste, care spune că statul şi-a bătut joc de noi atâta timp, cu tot felul de constrângeri şi cu tot felul de blocaje, şi care n-ar fi fost justificate, şi uite, acum ce se întâmplă, pandemia înfloreşte şi noi scoatem pragul de 6 la mie pe care l-am folosit până acum”, a mai spus rectorul UBB, precizând că nu se pronunţă dacă vreuna dintre variante este bună sau nu, ci doar că este greşit mesajul contradictoriu.

Daniel David

Daniel David (n. 23 noiembrie 1972, Satu Mare) este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea “Babeş-Bolyai”, rectorul aceleiaşi universităţi, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB și preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health.

Este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.

În 2016-2020 a fost prorector al UBB, iar în 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România.

Printre altele, Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România. A fost decorat pentru ştiinţă cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler.
(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

4 Comentarii

4 Comments

  1. cib

    octombrie 7, 2021 la 6:38 am

    Omul e praf. Orice om de stiinta care se respecta nu pune diagnostice la general. De unde stie el ce gandesc mii si mii de oameni? Baiete, esti praf. Asta e diagnosticul pe care ti-l pun eu tie. Iti place?

    • Viorica Fodor

      octombrie 7, 2021 la 9:32 pm

      Daniel David avem nevoie de mulți oamenii ca tine ,,situația in Romania este așa cum mulți o vedem ,,sper cit mai mulți sa citească reportajul tău ,,îți mulțumim mult frumos ,,

  2. Ghiță

    octombrie 7, 2021 la 10:12 am

    Un cretin în libertate. Asta trebuie legat și internat nu lăsat liber sa formuleze opinii publice.

  3. Victor

    octombrie 8, 2021 la 11:21 am

    Daca Romania este o tara de analfabeți de ce in foarte multe țări din UE sunt căutați și mai ales sunt puși în funcți mari ? Tot eu vă dau răspunsul pentru că ei sunt deștepți și tot timpul citesc , caută și se documentează dar dumneavoastră domnule nu știți decor săi criticați și să îi spuneți că sunt analfabeți . Stați de vorbă cu ei și o să vedeți cum gândesc analfabeți

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

„Dune – Part Two” a fost APROBAT de Legendary și Warner Bros. Vezi când va apărea pe ecrane

Publicat

Regizorul Denis Villeneuve va avea șansa de a crea cel de-al doilea film din adaptarea în două părți a romanului „Dune”, de Frank Herbert, au anunțat companiile Legendary Entertainment și Warner Bros.

Vestea vine după ce „Dune” al lui Villeneuve a adunat 41 de milioane de dolari în timpul debutului din weekend, o sumă solidă având în vedere că filmul a fost lansat și pe HBO Max. La nivel mondial, filmul a încasat 220 de milioane de dolari.

Warner Bros. părea dornică să dea undă verde unui al doilea film pentru Villeneuve, dar Legendary deține drepturile cinematografice ale romanului și trebuia să fie de acord pentru a continua povestea pe marele ecran.

Se așteaptă ca cel de-al doilea film să îl urmărească pe Paul Atreides (Timothee Chalamet) în timp ce se alătură Fremenilor și lucrează pentru a aduce pacea pe planeta Arrakis.

„Dune: Partea a doua” va debuta pe 20 octombrie 2023.

Sursa: Mediafax

Foto/ Video: You Tube Warner

Citește mai departe

ACTUALITATE

A MURIT un actor din filmul „Pruncul, petrolul şi ardelenii”. A jucat în 80 de filme şi în zeci de piese de teatru

Publicat

papil panduru

Actorul Papil Panduru, soţul regretatei regizoare Cătălina Buzoianu, s-a stins din viaţă, a anunţat Teatrul Mic, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Cei care vor să-i aducă un ultim omagiu actorului Papil Panduru pot face acest lucru marţi, de la ora 16,00, la Capela Cimitirului Bellu, iar slujba de înmormântare va avea loc miercuri, de la ora 13,00, pe Aleea artiştilor, informează sursa citată.

Născut la 13 octombrie 1934 în localitatea Menţii din Jos, judeţul Gorj, Papil Panduru a absolvit în anul 1961 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti alături de actorii Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Dorina Lazăr.

„I-a fost decernat Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate”

Pe scena Teatrului Mic a jucat timp de peste două decenii, iar dintre ultimele spectacole amintim – ‘Cum gândeşte Amy’ de David Hare, regia Cătălina Buzoianu (premiera 2005), ‘Furtuna’ de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu (2009) şi spectacolul ‘Primăvara doamnei Stone la Roma’, dramatizare de Martin Sherman după romanul omonim al lui Tennessee Williams, în regia Lianei Ceterchi (2012).

Pe 27 mai 2019, în cadrul celei de-a 47-a ediţie a Galei Premiilor Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), actorului Papil Panduru i-a fost decernat Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate.

Filmografie:

Papil Panduru a jucat în 80 de filme, dintre care: ‘Pruncul, petrolul şi ardelenii’ (regia Dan Piţa, 1980), ‘Ştefan Luchian’ (regia Nicolae Mărgineanu,1981), ‘De ce trag clopotele, Mitică?’ (regia Lucian Pintilie, 1982), ‘Trandafirul galben’ (regia Doru Năstase, 1982), ‘Mircea’ (regia Sergiu Nicolaescu, 1988), ‘Casa din vis’ (regia Ioan Cărmăzan, 1991), ‘Doi haiduci şi-o crâşmăriţă’ (regia George Cornea, 1992), ‘Terente – regele bălţilor’ (regia Andrei Blaier, 1995), ‘Omul zilei’ (regia Dan Piţa, 1997), ‘Corul pompierilor’ (regia Cristian Mungiu, 2000), ‘În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură’ (regia Sinişa Dragin, 2001), ‘Maria’ (regia Călin Peter Netzer, 2003), ‘Examen’ (regia Titus Muntean, 2003), ‘Italiencele’ (regia Nap Toader, 2004), ‘Detaşamentul orb’ (regia Vlad Feneşan, 2014), ‘Aniversarea’ (scenariul şi regia Dan Chişu, 2017).

Sursa: Agerpres

Foto: Aarc.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lali Gabor: Până când dintre țiganii gabori nu vor fi profesori, doctori, procurori ori avocați, noi vom fi discriminați

Publicat

lali gabor

A jucat într-un reality show la postul Look TV, are doar 8 clase, este un bun povestitor, dar și un foarte bun meseriaș. Meseriaș în cupru și aramă. Din mâinile sale, ies adevărate lucrări de artă: frapiere, cupe, supiere, tigăi și cratițe. Dar nu numai.

A acceptat o provocare și n-a dat greș, pentru că talentul său în prelucrarea metalelor i-a dus vestea în țări din Europa, unde a primit contracte pentru lucrări edilitare.

Expoziția „Mirajul arămurilor țigănești”

Cu foc, ciocan și nicovală, a realizat felinare medievale pentru parcuri din Elveția, dar și piese inedite făurite din cupru și aramă:  12 exponate, între care o vioară, o pereche de pantofi, o piramidă, o Biblie şi… o sticlă de pălincă. Cele 12 exponate au făcut parte dintr-o expoziție deschisă la Fabrica de Pensule din Cluj, intitulată „Mirajul arămurilor țigănești”.

lucruri lali

Artistul căldărar Lali Gabor, din neam de gabori tinichigii din Crăciunești, Mureș, „Ierusalimul țigănesc” cum îi zice el, a învăţat de mic să modeleze cuprul de la tatăl său, care îl lua lângă el la forjă imediat ce venea de la şcoală. Acolo şi rămânea până seara târziu, să prindă secretele.

Ajuns acum la 54 de ani, Lali Gabor vorbește pentru Cluj24.ro despre priceperea sa în a îmblânzi focul, despre viață, despre etnia sa și discriminări.

Cluj24.ro: Lali, cum ți-a venit ideea de a face astfel de obiecte neobișnuite?

Lali Gabor: S-o întâmplat în urmă cu câțiva ani. Eram la un chef în „Insomnia” din Cluj și, la un moment dat, a venit la masa mea un tip mic și negricios. Zic, mă, ce-o fi vrând ăsta? Iar el mă-ntreabă: „Știi să faci o pălărie ca asta de pe capul tău din aramă?”. Îi spun: da. „Cât mă face?”, întreabă el. 300  de euro, zic eu, să-l încerc.

„Îți dau 200 de euro avans și restul când e gata”, îmi spune el. Parcă m-a pupat Cerul pe cap, nu alta! Omul a fost corect, eu i-am dat pălăria, el mi-a dat banii. Iar de atunci s-a născut strălucirea arămurilor țigănești, pentru că la a doua întâlnire, mi-a zis să facem niște obiecte și să deschidem o expoziție. Acel om, pentru care am o stimă totală, este Sebestyen Gyorgy, directorul Galeriilor Quadro din Cluj.

Și vioara?

La vioara asta am lucrat de mi-or sărit capacele! La sfârșitul unei zile de muncă eram și eu sfârșit. Cum să-ți zic ca să mă-nțelegi, de beat am mai văzut dublu, dar triplu, nu. Așa vedeam după o zi de lucru la vioara asta: triplu.

vioara lali

Și ce ai făcut cu ea, unde e acum?

Am vândut-o unui jucător de la CFR Cluj. Socru-său e din Oradea și e mare fan de instrumente cu corzi și și-a dorit-o foarte mult. I-am dat-o lui. Nu mai știu cât am luat pe ea: dacă aș zice 500 de euro, aș minți, dacă aș zice 5.000 de euro, iară aș minți. Dar vioara aceea făcea 50.000 de euro, era unicat. Nimeni nu mai face așa ceva.

cu vioara

Ai devenit celebru după reality show-ul de la Look TV, dar și după pălăria pe care o porți. Cum te simți privit?

Hmm, știi ce e interesant? Dacă ești la un chef și tăți îs beți, la tăți le place de pălăria mea. Tăți ar vrea s-o încerce. Dar când sunt pe stradă și o văd pe capul meu, tăți spun: „Băga-l-aș în p***a mă-sii de țîgan!”. Parcă nu suntem din același aluat, același sânge și n-avem aceleași oase. Parcă Dumnezeu a lucrat mai mult pe el decât pe mine.

Cum te simți când lumea îți spune „țigan”?

lali

Nu mă simt rău într-o conversație, nici când cineva mă-ntreabă: „Cât îi ceasul, țigane?”.  Dar când unul spune „țiganul ăsta…”, atunci, da, nu mă simt deloc bine. România asta a noastră nu e așa de ortodoxă. 500 de ani de robie și mâna „patriei-mamă” băgată până în gât în sângele nevinovat și-au spus cuvântul.

Țigan sau român?

Știi cum e? Eu, în casa mea, sunt țigan, dar cum ies afară de pe poartă, nu mai sunt țigan. Sunt un om oarecare. Altfel, n-ai cum să reușești. De pildă, dacă în curtea mea vin 10-20 de țigani, mă comport ca în cultura mea țigănească. Dar cu românii, n-am cum să mă comport așa. Trebuie să-mi impun și să mă comport ca atare, că altfel mă autoizolez.

Lali Gabor, te consideri discriminat?

Foarte. Să-ți dau un exemplu: într-o zi, am intrat într-o farmacie cu doamna mea îmbrăcată în straie țigănești. Imediat a apărut un tânăr farmacist ca nu cumva să fure ceva de acolo. Până când dintre țiganii gabori nu vor fi profesori, doctori, procurori, polițiști, avocați, noi vom fi discriminați! Tu n-o simți ca român, dar eu o simt. O trăiesc de 4-5 ori pe zi, deja mi-e scârbă!

gabor lali

Alt exemplu: intru în hotel și întreb: „Aveți camere libere?”. „Nu, n-avem”, îmi zice cineva de la recepție. După care sun pe mobil și aflu că are camere libere. Știi cum zic? Dă-le de lucru la țigani și să vezi că n-o să fure. Nu mă refer la ăia care au lanțuri grele la gât, dar cerșesc. Ăștia sunt gunoaie.

Alt exemplu: eram grăbit într-o zi și am vrut să iau un taxi din centrul Clujului. Primul m-o refuzat. Al doilea, văzând că primul traximetrist n-a vrut să mă ia, m-a refuzat și el. Al treilea, la fel. Până la urmă, m-a luat cineva, am aflat mai apoi că era antrenor de judo. N-a avut cuvinte frumoase la adresa colegilor lui.

Înțeleg că ai avut o lucrare de mare anvergură la un restaurant din centrul Clujului. Cum a fost, cine te-a recomandat?

Un arhitect din Cluj (designer de interioare – n.r.), Stranski îl cheamă, m-a sunat să mă întrebe dacă aș putea lucra lemnul cu piatră și cu vase de alamă. Ăstea trebuiau bătute boabă la boabă. Mi-au dat să fac un acoperiș în care niciun segment de tablă nu era la fel ca celălalt.

Acoperișul arăta jalnic înainte, dar l-am dovedit. Acolo am găsit frăție nemaipomenită, m-am simți frate cu oamenii ăștia. Da, m-am simțit foarte bine și, ori de câte ori trec prin centrul Clujului, mă opresc aici, la o cafea, să stau de vorbă cu ei. Îmi face mare plăcere.

Lali Gabor: țigan căldarar, tinichigiu, fierar și actor

Lali (Lajos) Gabor s-a născut pe 1 martie 1968, în satul Haieu/Băile 1 Mai, Oradea, unde părinții lui s-au mutat din Craciunești, Mures. Este țigan căldarar, tinichigiu și fierar, dar talentele lui Lali nu se opresc la meşterit.

Personalitate puternică şi un excelent povestitor, Lali Gabor a fost descoperit de regizorul clujean Róbert Lakatos, care realiza un documentar cu tema „Across the Border”, înaintea primirii Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei în UE.

Cu „Bahrtalo!” a luat „Porumbelul de Aur”

Intitulat „Bahrtalo!”, adică „Noroc!”, documentarul de 25 de minute a obținut în 2004 premiul „Porumbelul de Aur” la Festivalul Internaţional de la Leipzig.

Proiectul a continuat în 2008, când acelaşi regizor şi aceiaşi protagonişti au lansat un documentar ficţional de aproape o oră şi jumătate bazat pe peripeţiile celor două personaje şi intitulat tot „Bahrtalo!”.

De data aceasta, Lali şi Lóri au fost filmaţi în aventurile lor prin Transilvania, Ungaria, Austria şi chiar Egipt, rezultatul fiind, potrivit criticilor, o „comedie absolută”.

lali cu lori

Foto: blog.cinefan.ro

Pentru rolul său, Lali a primit în acelaşi an distincţia rezervată celui mai bun actor şi trofeul „Saturno d’oro” la Festivalul Internaţional de Film Saturno din Roma. Un premiu de care Lali Gabor este foarte mândru.

„Fifty-Fifty” cu Lali la Look TV

Tot la Cluj, îndemnat de un profesor universitar, Lali a ţinut, într-un cadru neconvențional, cursuri gratuite de limbă ţigănească timp de un semestru.

Actor talentat, Lali a ajuns şi în atenţia televiziunilor, fiind cooptat într-o emisiune la Look TV Cluj intitulată „Fifty, Fifty”. Emisiunea urmărea aventurile lui Lali şi ale actorului sătmărean Vasile Blaga, trimişi „pe teren” să vândă produse la târguri, să facă pe dispecerii de telefonie, să supravieţuiască în Delta Dunării, ba chiar şi să viziteze o închisoare.

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

26 OCTOMBRIE: Sfântul Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir. LA MULȚI ANI clujenilor care poartă numele Dumitru

Publicat

dumitru

Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc în 26 octombrie pe Sfântul Mucenic Dimitrie, izvorâtor de mir şi mare făcător de minuni. Acesta este considerat în tradiţia populară, ocrotitorul gospodăriilor şi a căminului familial. Cluj24 urează La mulți ani clujenilor care poartă numele Dumitru.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru

Sâmedru este numele popular al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Tradiţia orală îl consideră patronul caselor, al păsărilor, animalelor şi deopotrivă garantul soroacelor.

În popor, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, se aprindeau focuri în diferite locuri, pentru a alunga spiritele rele, care se considera că bântuie zonele respective.

Cele mai potrivite locuri pentru aceste acţiuni de „purificare”, erau cele din învecinătatea apelor, răspântiile şi în mijlocul satului. Aceste focuri erau cunoscute sub denumirea de „focurile lui Sânmedru”.

Copiii şi tinerii săreau peste vâlvătaia focului, în scop purificator şi de întremare, iar apoi, luau cu ei tăciuni şi-i aruncau prin livezi, pentru a spori rodul pomilor în anul viitor.

În ziua de 26 octombrie, după ce se întorceau de la biserică, femeile văduve  împărţeau daruri dedicate sufletelor morţilor (grâu fiert, colaci rituali, unt, brânză, lapte, nuci, prune uscate) rostind incantaţii şi rugăciuni pentru iertarea sufletelor celor trecuţi dincolo.

Ziua vânzărilor

Sărbătoarea Sfântului Dumitru, are conotaţii importante şi pentru păstori, în această zi, ciobanii puteau afla mersul vremii. Ei îşi aşează dulama în mijlocul oilor şi se uită ce oaie se aşează pe ea. Dacă se va aşeza o oaie neagră, e semn că iarna va fi bună, iar dacă se aşează o oaie albă, iarna va fi aspră.

Sfântul Dimitrie este considerat tutelarul iernii, existând credinţa că în această zi, căldura „intră în pământ” şi gerul începe să-şi facă simţită prezenţa.

În credinţa populară mai există şi ideea  că Sfântul Dimitrie ar fi cel care a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Ziua Sfântului Dumitru mai era considerată, pe vremuri, ziua în care se tocmeau târguri şi vânzări, precum se şi stricau învoieli făcute pe timpul

Sursa: Alba24

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate