Cum îți ia statul român BANI din buzunar la vânzarea/ cumpărarea unui apartament. PĂȚANIA unui clujean

Goana pentru a astupa găurile din buget este în plină desfășurare. Statul nu mai știe de unde să scoată bani și umblă la taxe. Ce a fost anul trecut, anul ăsta nu mai e valabil. Ministrul de Finanțe apelează la tot felul de jonglerii pentru a stoarce bani de la contribuabili. Vânzările și cumpărările de locuințe sunt o vacă bună de muls, ca atare, din acest an s-au mărit taxele.

Dacă stai și aduni taxele pe care un român ajunge să le plătească la stat în cazul în care vinde și apoi cumpără o locuință, te iei cu mâinile de cap și te întrebi dacă nu cumva e un nou fel de iobăgie, de „legare de glie” a cetățeanului.

Cum îți ia statul român BANI din buzunar la vânzarea/ cumpărarea unui apartament. PĂȚANIA unui clujean

Pentru că ajungi să plătești sume exorbitante pentru nimic. Ce face statul pentru sumele pe care i le verși în cont? Nimic.

Experiența unor clujeni

„Deci ca vanzator de apartament, daca vand eu trebuie sa dau statului din propriul meu apartament, muncit de mine, 1%, daca il detin de peste 3 ani si 3% daca il detin de sub 3 ani.

Si apoi cand imi cumpar altul trebuie sa platesc 19%.

Deci daca imi vand apartamentul care valoreaza 100.000 euro si cumpar altul tot de 100.000, eu trebuie sa dau statului in total 23 000 euro din proprii mei bani munciti de mine, unde statul nu m-a ajutat cu absolut nimic? In conditiile astea sa inteleg ca suntem obligati sa stam in acelasi loc, ca 23.000 euro e extrem extrem de mult”, scrie pe Facebook un clujean.

Un alt caz concret: un clujean a vândut un apartament cu 136.000 euro pentru care a plătit peste 3.000 de euro taxe la stat. Cumpărătorul a plătit, la rândul lui aproape 1.300 de euro. Adunați, sunt peste 4.300 de euro care intră în visteria statului.

Ce spune legea

Dacă vinzi un imobil, datorezi statului, din 1 ianuarie 2023, impozit pe venitul din vânzarea imobilelor din patrimoniul personal  chiar și atunci când prețul nu depășește 450.000 lei.

Astfel, în acest caz, vânzătorul unui imobil nu mai este scutit, ca în trecut, de plata impozitului către stat.

Cât este acest impozit? Conform OG nr. 16/2022 modifică al. 1 art. 111 Cod Fiscal:

La vânzarea unui  apartament, casă, teren deținut de mai puțin de 3 ani, proprietarul va plăti un impozit de 3% din valoarea bunului.
La vânzarea unui imobil deținut de mai mult de 3 ani, vei datora un impozit de 1%, beneficiind astfel de o reducere de 2%.

Vânzarea imobilelor între rude până la gradul al III-lea, inclusiv între părinți și copii, bunici, frați sau între soți, nu este scutită de impozit, conform art. 111 al. 2 Cod Fiscal. Doar la donația între rude nu se plătește impozit.

Dar asta a fost până la finalul lui 2023.

Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2024

Guvernul majorează impozitul care se plătește la vânzarea unei locuințe, prin draftul de ordonanță privind noile măsuri fiscale de acoperit găurile bugetare, conform documentului consultat de Economedia.

Astfel, potrivit noii ordonanțe, la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

Prevederile actuale prevăd impozite mai mici și anumite plafoane. Codul fiscal actual:

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
(i) 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
(ii) peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
(i) 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
(ii) peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

Proiectul de ordonanță mai prevede și următoarele:

Impozitul pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra prețului de vânzare al fiecărei clădiri rezidențiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.

În situația în care prețul de vânzare al fiecarei clădiri rezidențiale este inferior valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, impozitul se calculează la nivelul valorii stabilite prin studiul de piaţă din care se scade valoarea de 600.000 lei.

Prima vânzare în înțelesul alin.(1) reprezintă prima înstrăinare, prin vânzare, de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală în condiţiile prevăzute de lege.