În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

 Tóth Barnabás face parte dintr-o nouă generație de cineaști maghiari, de fapt e chiar unul dintre „copiii teribili” al acestei „noi cinematografii”. Mulți dintre reprezentanții acestei tendințe din filmul maghiar contemporan au fost prezenți la TIFF-ul de anul acesta în cadrul deja consacratei „Zile Maghiare”.

Printre regizorii care au participat la evenimentele speciale se remarcă producția lui Fésős András, în filmul căruia (În cădere liberă) joacă un actor român (Bogdan Dumitrache face un rol memorabil), dar și Moldovai Katalin, care spune o poveste inspirată din evenimente ca au avut loc în România, Fără aer se bazează pe cazul real al unei profesoare de la Turda, acuzată de propagandă homosexuală pentru că le-a recomandat elevilor să vadă filmul Eclipsă totală (1995), unde Leonardo di Caprio îl joacă pe poetul Arthur Rimbaud și relațiile „dubioase” ale acestuia cu Verlaine.

Cineaști polivalenți

E relevant că mulți dintre tinerii cineaști maghiari de azi sunt polivalenți, așa este și cazul lui Gergő Somogyvári, care  e și documentarist și director de imagine (în Grădina cu zâne el documentează povestea unui transgen din Budapesta, pe nume Fanni) sau recurg la amestecul de tehnici narative, comedia cu tragedia, cum face Ádám Breier, în Totul despre familia Lefkovics.

Deși Barnabás nu a fost prezent la Cluj, cel mai recent film al său, intitulat impropriu Jucătorul de șah (2023), este relevant pentru toate aceste calități din „noua școală maghiară” de cinema.

Despre Barnabás

Născut în 1977, absolvent al SZFE (Școala de teatru și film din Budapesta, instituție similară cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică de la București), Barnabás este și regizor, și scenarist, dar și actor. El face parte dintr-o companie de teatru numită „Momentán Társulat”, care se ghidează după un principiu de bază al improvizației, descoperirea naturii „momentane” a experienței teatrale, pe baza formulei: „Nici noi nu știm ce vom face peste cinci minute!”.

De altfel Barnabás și-a dobândit notorietate internațională cu un film în care a fost și regizor, dar și actor.

După ce scurtmetrajul său Șușotaje (Susotázs, titlul internațional Chuchotage) a ajuns pe lista scurtă a Oscarurilor din 2019, povestea cu titlu amuzant, Rózsaszín sajt (Brânză rozalie, 2009), l-a propulsat pe scena cinematografiei mondiale. Aici el explorează relațiile complicate între părinți și copii și joacă el însuși rolul lui Papp Dani, al cărui tată, Tibor, e un ginecolog care lucrează cu „brânzeturi roze”.

Inspirat dintr-o nuvelă

Acum, în filmul cu titlul internațional Mastergame (2023), Barnabás reușește să realizeze mai mult decât o poveste adaptată după o nuvelă celebră despre un joc de șah.

În spatele narațiunii e un joc de cuvinte, care în maghiară e redat ca Mesterjátszma, și care are și în română conotații multiple.

Povestea inspirată dintr-o nuvelă a lui Stefan Zweig e mutată de pe o navă aflată în drum spre Argentina într-un tren care pleacă de la Budapesta, în anul fatidic 1956, când un cuplu de doi tineri refugiați prin „ultimul tren” spre Occident.

Conotații biografice

Nu e prima oară când povestea lui Zweig, care se intitulează în germană „Schachnovelle”, e ecranizată.

Cel mai recent cineastul german Philipp Stölzl, care a explorat dimensiunea halucinatorie din Schachnovelle (Chess Story 2021), într-o manieră care aduce aminte de Shutter Island (2010) al lui Scorsese, a încercat să redea proza zweigiană. Sursă de inspirație și pentru alte filme, cum ar fi producția lui Gerd Oswald (Brainwashed 1960) sau Královská hra (Jocul regal, 1980), nuvela lui Zweig are conotații biografice extrem de tragice.

Finalizată în februarie 1942, lucrarea a fost predată prietenului și editorului Abraham Koogan, numai că imediat după ce i-a lăsat amicului manuscrisul dactilografiat, scriitorul austriac care în vremea aceea locuia într-o suburbie a orașului Rio de Janeiro, s-a sinucis împreună cu a doua soție, Lotte.

Manuscrisul, la care lucrase pe tot parcursul anului 1941, a văzut lumina tiparului în limba portugheză, prima apariție a nuvelei fiind versiunea braziliană „A partida de Xadrez” (O partidă de șah), tipărită în 1942 la editura Guanabara.

E impresionantă că ultima poveste pe care a scris-o Zweig, cunoscută ca „Schachnovelle” (de fapt „Nuvela șahului”) a fost scrisă chiar în anul când autorul s-a sinucis, tocmai în timpul carnavalului de la Rio.

Campion mondial de șah

Ceea începe ca o  poveste despre un mare jucător de șah, prin personaj Mirko Czentovic, campion mondial la șah, care se află într-un turneu mondial are puternice conotații intime.

Narațiunea începe pe puntea unui pachebot care merge din Europa spre America de Sud, unde Marele maestru de șah Czentovic joacă partide simultane cu oricine dorește și mai ales cu bogătanii de pe navă, care sunt dispuși să și plătească.

În acest context Czentovic se întâlnește cu „doctorul B.”, pasager pe această navă cu refugiați, unde misteriosul „B” funcționează ca un narator din narațiune, el își spune propria „poveste din poveste”.

Legătura cu Zweig e explicită, „doctorul B.” e un refugiat austriac, care a fost torturat de către naziști, adus în pragul nebuniei de către membri Gestapoului care l-au ținut în izolare și l-au chinuit ca să afle unde a ascuns o presupusă comoară. „B.” supraviețuiește chinurilor învățând pe de rost partidele de șah ale marilor maeștri, jucând în minte partide cu el însuși.

Partidă reală de șah

E important că, în nuvelă, autorul folosește un joc de șah autentic, o partidă reală  din 1922, celebră în epocă, ce avusese loc între Alexandr Alehin și Efim Bogoliubov.

Cunoscută de către iubitorii „jocului regal” drept „triplul sacrificiu al reginei”, partida a debutat cu Alehin, care și-a bazat strategia pe tactica celebră a „caracatiței nebunului”, unde o piesă care controlează toate câmpurile câștigătoare (tactică preferată și de Kasparov), ceea ce blochează opțiunile partenerului. Subtextul din „Schachnovelle” este și mai profund, pentru că în spatele alegerii lui Zweig este destinul lui Bogoliubov, care a jucat pentru Germania la Olimpiada din 1931, dar în 1938 nu i s-a mai permis să joace, deși a aderat la partidul naziștilor.

Șahul, ca și cartea de memorii a lui Zweig, „Lumea de ieri”, apărută în limba română în 1988 la editura Univers (respectând versiunea din germană, intitulată „Die Welt von Gestern”), reluată de Humanitas în 2012 cu subtitlul „Amintirile unui european”, e o parabolă a destinului unei întregi generații, nu doar a acestui scriitor extraordinar, prieten cu Sigmund Freud și cu Jules Romain, care simțea că este „pretutindeni un străin”.

Cheia succesului

Barnabás folosește în mod creativ metafora șahului și mai ales pe cea a pionului, piesa aparent neînsemnată pentru care jucătorul merită să facă toate sacrificiile, ea fiind cheia succesului final.

Cei doi tineri care se întâlnesc la începutul filmului, cu tânăra femeie care îi reproșează bărbatului că nu și-a adus bagaje, iar el îi arată o tablă de șah, ale cărei piese se împrăștie pe caldarâmul unei străzi din Budapesta în timpul revoluției anti-sovietice.

Regizorul maghiar folosește adeseori leit-motivul cuplurilor ciudate, ca și în Cei care rămân (2019), candidat din partea Ungariei la Oscaruri în 2020, unde iubirea stranie între un supraviețuitor al Holocaustului și o adolescentă este prilej pentru contextualizare emoțională.

Aici cei doi tineri sunt urmăriți de aparatul de filmare printre camioane arse și cadavre abandonate pe stradă, cu soldați sovietici care împușcă revoluționari din GAZ-uri.

Ultimul tren

În cele din urmă ei ajung în gară, unde se grăbesc să prindă ultimul tren spre Occident.

Metafora cu „ultimul tren” pare gratuită, vedem cum István (jucat de actorul Gergely Váradi, care seamănă incredibil cu regizorul însuși) reușește să o urce clandestin pe Márta în tren.

Mituind conductorul cu ultimii săi dolari (conductorul e în mod voit o figură mefistofelică), ajunge și el în cele din urmă într-un tren e plin de fugari, fiecare dintre aceștia având cu propria lor poveste.

În compartimentul unde tinerii își găsesc un loc se întâlnesc cu Czentovics Sándor (jucat de Mácsai Pál, care a jucat și în Despre trup si suflet al lui Ildiko Enyedi), un domn pasionat de șah, care acceptă o partidă pe bani.

În punctul de inflexiune al partidei din tren intervine „B”, un bărbat îmbrăcat într-o rasă preoțească.

Firele narative și vizuale se leagă, pentru că suferințele acestui bărbat au fost prezentate într-o serie de secvențe intercalate, altfel inexplicabile. Acesta le descrie participanților la joc toate opțiunile de pe tablă, după care se retrage rușinat.

Secretul aurului

Numai că acesta este genul de film pe care trebuie să îl vezi până la capăt ca să înțelegi cu adevărat ce se întâmplă. Rememorările prelatului catolic (Károly Hajduk, care a jucat rolul masculin principal din Cei care rămân), care e arestat și de comuniști după ce a fost arestat anterior de „nylașiști” (naziștii maghiari), urmează falsa pistă a căutării unei comori.

Preotul catolic este închis și torturat pentru că anchetatorii, de fapt o „tovarășă anchetatoare”, vor să-i smulgă secretul aurului obiectelor de cult bisericești deținute în lăcașul pe care acesta îl slujea.

Intercalările dintre povestea lui „B” și partida dintre Czentovics și Márta, punctată de planuri cinematografice extrem de expresive, cum este transformarea închisorii unde se află „B”, celula multiplicată ce devine dintr-o perspectivă aeriană o imensă tablă de șah, se explică pentru că Czentovics nu e un simplu refugiat.

Pe parcursul unui nou joc de șah, prima partidă de șah pe care „B” o face pe o tablă adevărată, pentru până atunci el a jucat numai în minte, cu piese făcute din sfoară și miez de pâine, ca și personajul lui Zweig, înțelegem că domnul bine îmbrăcat a fost unul dintre anchetatori, la fel și aristocrata îmbrăcată în verde, care trage dintr-o țigaretă, era anchetatoarea stalinistă.

În timp ce trenul rulează în noapte, István se transformă în detectiv, descoperă o geantă cu documente secrete și se luptă cu anchetatoarea (într-o cabină de toaletă ireal de mare, ce seamănă cu băile din reclamele la „Mister Muscolo”).

Finalul merită așteptat

Filmul pare inegal, uneori instrumentele cinematografice sunt utilizate într-o manieră spectaculoasă, alteori oferă senzația de teatru televizat sau de film de televiziune.

Dar la finalul poveștii, cu ajutorul unor spectaculoase montaje în anșeneu („dizalvuri” în romgleza cinematografică) și prin diverse tehnici de filmare, regizorul ne răstoarnă toate așteptările.

Pentru a nu devoala intriga (șpoilăr ălărt), am să spun doar că momentele de stranietate din secvențele anterioare nu sunt nici aleatorii, nici accidentale.

Soluțiile cinematografice alese de Barnabás sunt justificate narativ, iar finalul are o încărcătură emoțional-simbolică ce merită așteptarea celor aproape 90 de minute anterioare.

Loviturile istoriei

Fundalul istoric este important, el îmi aduce aminte de butada lui Țuțea, care spunea că „Istoria a făcut pipi pe noi”, sugestiv atât pentru destinul lui Zweig, cât și pentru soarta a milioane de oameni, care au trăit pe pielea lor loviturile „Istoriei”, această javră care se mușcă popoare și întregi generații, ființe nevinovate care suferă din pricina războaielor și a revoluțiilor, a unor lovituri de stat și a prăbușirii sistemelor politice, care au simțit ce e foametea și distrugerea fără noimă.

Așa cum nota Zweig, care și-a văzut cărțile transformate într-un fel de fantoșe maligne pentru naziști, care i-au distrus cărțile în scene incredibile de autodafé, fiind arse inclusiv biografiile sale romanțate, ba chiar și filmul lui Robert Siodmak, adaptare a nuvelei „Brennendes Geheimnis”, care a văzut spectacolul sinistru al Istoriei derulându-se implacabil, umbra sinistră care cuprinde lumea nu este niciodată prea departe de noi.

Weekendul aduce la Cluj-Napoca o căldură menită să sece berile din halbă în timp ce urmărești un meci de la EURO 2024 pe terasă sau vizionezi seara un film în ultimele zile ale TIFF-ului.

Vineri, 21 iunie, puteți vizita Expozițiile TIFF de la Muzeul de Artă.

Legendara creatoare de modă Doina Levintza și Ovidiu Buta, unul dintre cei mai importanți stiliști români, sunt autorii unei expoziții spectaculoase, 44 Women, care a fost prezentată prima dată la Londra în decembrie 2023. Pornind de la niște costume emblematice de teatru și film, cei doi propun o reinterpretare a lor într-o călătorie fotografică provocatoare.

FOTO. Evenimente de WEEKEND la Cluj-Napoca. Sub semnul caniculei, berii, cailor putere, FOTBALULUI și filmului

Cei șase fotografi de modă implicați în proiect sunt Ovidiu Oltean, Alin Kovacs, Madalina Preda, Bogdan Petrice și Oltin Dogaru, iar cele care întruchipează cele 44 de personaje sunt actrițele Coca Bloos, Ana Maria Bucura, Lia Bugnar, Aylin Cadir, Elvira Deatcu, Vergine Santa Frida, Manuela Hărăbor, Ana Maria Marinca, Simona Măicănescu, Irina Magda, Marta Marghidan, Nika, Cezara Petredeanu, Loredana Predel, Crina Semciuc, Judith State, Cezara Tomenco, Virginia Usiku, Meda Victor, Nara Jackson și Flavia Yuki.

De la 10.30 se dă startul în Raliul Clujului.

Raliul Clujului 2024 – PROGRAM:

Vineri, 21 iunie 2024

DJ 103 V – între orele 10.30 – 17.30 – de la ieşirea din satul Stolna (46.708848, 23.395292) până la intersecṭia cu DJ 107 P, din satul Someşul Rece (46.733714, 23.361452) – pentru Shakedown.

Sâmbătă, 22 iunie 2024

DJ 103 V – între orele 7.45 – 14.15 – de la ieşirea din satul Stolna (46.708848, 23.395292) până la intersecṭia cu DJ 107 P, din satul Someşul Rece (46.733714, 23.361452) – pentru PS 1, 3 – Stolna 1, 2.

DJ 107 P – între orele 8.00 – 14.45 – de la intersecṭia cu strada Sălişte / Tarniṭa (46.73287, 23.31112) până la intrarea în comuna Mărişel – strada Principală (46.672914, 23.126740) – pentru desfăşurarea PS 2, 4 – Tarniṭa 1, 2.

DJ 107 P – între orele 15.15 – 18.30 – de la intersecṭia cu strada Sălişte / Tarniṭa (46.73287, 23.31112) până la intrarea în comuna Mărişel – strada Principală (46.672914, 23.126740) – pentru desfăşurarea PS 5 – Tarniṭa 3.

DJ 107 T – între orele 20.00 – 23.30 – de la intersecṭia cu DJ 107 S (46.653755, 23.203406) până la intrarea în comuna Mărişel (46.661030; 23.129701) – pentru desfăşurarea PS 6 – Măguri Răcătău 1.

Duminică, 23 iunie 2024

DJ 103 V – între orele 8.30 – 12.00 – de la ieşirea din satul Stolna (46.708848, 23.395292) până la intersecṭia cu DJ 107 P, din satul Someşul Rece (46.733714, 23.361452) – pentru PS 7 – Stolna 3.

DJ 107 T – între orele 9.00 – 15.00 – de la intersecṭia cu DJ 107 S (46.653755, 23.203406) până la intrarea în comuna Mărişel (46.661030; 23.129701) – pentru desfăşurarea PS 8, 9 – Măguri Răcătău 2, 3.

CREIC – str. Tiberiu Popoviciu (46.822841, 23.591376) – între orele 13.30 – 19.00.

Pour les connaiseurs

Dramsylvania Whisky & Spirits Festival se desfășoară în acest weekend la Grand Hotel Napoca. Este un eveniment dedicat amatorilor, cunoscătorilor, dar totodată și producătorilor de băuturi spirtoase sau reprezentaților domeniului Horeca, ce acordă o atenție crescută culturii scoțiene a scotch whisky-ului si altor bauturi spirtoase.

Sâmbătă, 22 iunie, Insomnia Cafe & Bistro te invită să petreci o seară alături de prietenii noștri africani care îți vor împărtăși cultura și obiceiurile lor.

Duminică, 23 iunie, este ultima zi a Raliului Clujului, a TIFF-ului și a săptămânii. Profitați din plin că abia peste o săptămână mai vine un weekend.

Sursa/ Foto: Zile și Nopți

Grădinița din cadrul hub-ului educațional Borhanci va fi finanțată de Compania Națională de Investiții, cu peste 20 de milioane de lei. Primăria Cluj-Napoca va preda amplasamentul către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației.

Grădinița din Borhanci, una dintre componentele hub-ului educațional dezvoltat de administrația locală în acest cartier, va fi finanțată de Compania Națională de Investiții.

Consilierii locali vor aproba, în următoarea ședință, două proiecte de hotărâre: unul pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului și altul pentru cedarea amplasamentului.

Investiție de peste 22,2 milioane de lei

Astfel, suma asigurată de CNI va fi de 20,7 milioane de lei, iar suma de 1,4 milioane de lei va fi asigurată de Primăria municipiului Cluj-Napoca.Valoarea totală a investiției este de circa 23,3 milioane de lei fără TVA, din care au fost suportate din bugetul local costurile aferente proiectării, în valoare de 1,1 milioane de lei.

Durata de realizare a investiției este de 38 luni din care durata de realizare a lucrărilor de construcții este de 24 luni. Până în prezent, a fost încheiat contractul de proiectare si execuție şi a fost obținută Autorizația de construire.

Depunerea proiectului spre finanțare din bugetul național este explicat de administrația locală prin nevoia „de a degreva bugetul local de suportarea contravalorii întregii investiții”.

Amplasamentul, predat Companiei Naționale de Investiții

Un alt proiect de hotărâre de pe ordinea de zi prevede predarea amplasamentului către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Naţională de Investiții pentru ridicarea grădiniței. Amplasamentul se predă viabilizat.

De asemenea, administrația locală va asigura finanţarea şi realizarea lucrărilor pentru asigurarea utilităților (electrica, apa, canal, gaz), dar și  suprafețele de teren necesare pentru depozitarea şi organizarea şantierului.

Prin acest protocol de colaborare, municipiului Cluj-Napoca se obligă ca, după predarea amplasamentului şi a obiectivului realizat, să mențină destinaţia acestuia şi să asigure mentenanța pe o perioadă de minim 15 ani.

Grădinița va face parte dintr-un complex mai mare de clădiri destinate învățământului preuniversitar, hub-ul educațional Borhanci. Acesta va cuprinde și o creșă, o școală gimnazială, un liceu și un bazin olimpic. Investiția se ridică, potrivit primarului Emil Boc, la 100 de milioane de lei.

Trei noi titluri de Tezaur Uman Viu au fost obținute de clujeni recunoscuți drept păstrători ai patrimoniului cultural imaterial. Județul Cluj deține acum 13 astfel de titluri.

Județul Cluj a obținut încă trei titluri de Tezaur Uman Viu, acordate de Ministerul Culturii, în cadrul Programului Tezaure Umane Vii, ediția a XII-a.

Este vorba despre geamgiul Ioan Goga din Bociu, comuna Mărgău, bărbuncarul Teodor Tătar din Zorenii de Vale, comuna Mociu și ceterașul Emil Mihaiu din Gherla.

Geamgiul Ioan Goga din Bociu, comuna Mărgău, alături de soția sa

13 titluri de Tezaur Uman Viu, în județul Cluj

Astfel, județul Cluj deține acum 13 titluri de Tezaur Uman Viu. Aceste distincții onorează contribuția însemnată a unor persoane recunoscute de comunitatea lor drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente din patrimoniul cultural imaterial.

Ceterașul Emil Mihaiu din Gherla

„Acești oameni extraordinari sunt adevărați păstrători ai tradițiilor noastre, contribuind esențial la conservarea și transmiterea valorilor culturale autentice generațiilor viitoare. Îi felicit pentru această realizare remarcabilă și le mulțumesc pentru eforturile lor de a menține vie moștenirea culturală. Ei sunt exemple vii de pasiune, talent și angajament, demonstrând că tradițiile noastre nu sunt doar un tezaur al trecutului, ci și o componentă vitală a identității noastre prezente și viitoare”, a declarat managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Adriana Irimieș.

Bărbuncarul Teodor Tătar din Zorenii de Vale, comuna Mociu

Programul Tezaure Umane Vii vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.