Csoma Botond vrea să fie deputat de Kolozs

Csoma Botond, deputat de Cluj, ba şi liderul deputaţilor UDMR din Camera Deputaţilor, ne arată adesea cum ştie domnia sa ca, în calitate de făcător de legi -şi, probabil şi de apărător al acestora- să le calce în picioare şi să joace csardas-ul pe ele.

Kolozs, Fehér și Máramaros, în loc de Cluj, Alba şi Maramureş

În una dintre ultimele sale postări publice pe reţelele de socializare, Csoma Botond se laudă cum ajută domnia sa fermierii din Cluj şi din încă două judeţe învecinate. Foarte frumos! Doar că, în mesajul său, numeşte judeţele respective drept Kolozs, Fehér și Máramaros, în loc de Cluj, Alba şi Maramureş.

Pentru exactitate, redăm citatul său în limba maghiară: “gazdáknak támogatásra, lehetőségekre és biztonságra van szükségük! Ma újabb fontos lépést tettünk ebbe az irányba: 137 Kolozs, Fehér és Máramaros megyei gazda írhatta alá a Pro Economica Alapítvány támogatási szerződéseit.

A gazdaságélénkítő program célja, hogy a helyi termelők valódi, kézzelfogható segítséget kapjanak – olyan lehetőségeket, amelyek erősítik a térség gazdaságát és hosszú távú, stabil jövőt teremtenek a családi gazdaságoknak”.

Oficial al statului român foloseşte nelegal denumiri maghiare

Pentru corectitudine, îl redăm şi pe cel în limba română, tradus sub cel în maghiară: “Fermierii au nevoie de sprijin, oportunități și siguranță! Astăzi am făcut un nou pas important în această direcție: 137 de fermieri din județele Cluj, Alba și Maramureș au putut semna contractele de finanțare ale Fundației Pro Economica.

Scopul programului de stimulare economică este ca producătorii locali să primească un ajutor real și concret – oportunități care întăresc economia regiunii și creează un viitor stabil și pe termen lung pentru gospodăriile familiale”.

Nu vrem să căutăm neapărat nod în papură, dar ni s-ar părea normal ca un oficial al statului roman (nu maghiar) să folosească corect şi legal limba română, să respecte legile şi Constituţia, aşa cum a jurat atunci când a primit mandatul de parlamentar.

Nu avem nicio problemă cu faptul că scrie în limba maghiară, însă denumirile judeţelor ar trebui să fie scrise correct, aşa cum sunt ele prezente în orice document oficial. Fiindcă, nu ştim să existe în vreun document al statului român denumirile Kolozs, Fehér și Máramaros, ci doar cele de Cluj, Alba şi Maramureş. Iar domnul deputat ar trebui să ştie că aşa ar fi correct, legal şi moral să le folosească şi domnia sa. Că, altfel, am putea să-i sugerăm să se mute în judeţul Kolozs şi să candideze data viitoare tot acolo.

Ce spune legislaţia românească

Îi amintim domnului deputat că legislaţia pe care domnia sa şi colegii săi au făcut-o şi pe care ar trebui s-o respecte primii, nu prevede nicăieri că denumirile judeţelor din România pot fi scrise în maghiară, nici măcar bilingv.

Legea administrației publice locale – Legea 215/2001. Articolul 76 prevede că, în unitățile administrativ-teritoriale (localități) unde o minoritate națională are peste 20% din populație, cetățenii pot folosi limba maternă în relația cu autoritățile locale și primesc răspuns și în limba lor maternă. Articolul 76 alin. 4: autoritățile locale trebuie să asigure „inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice … și în limba maternă” a minorităților, dacă se îndeplinește pragul de 20%. Actele oficiale (hotărâri, documente administrative) se întocmesc obligatoriu în limba română.

Hotărârea Guvernului 1206/2001. Această HG aprobă norme de aplicare pentru Legea 215/2001 în ceea ce privește dreptul minorităților de a folosi limba maternă în administrația locală. Articolul 1 din HG: persoanele aparținând minorităților din unitățile teritoriale cu peste 20% pot primi ordinea de zi și hotărârile consiliilor locale/județene și în limba maternă. Art. 4 din HG: în localitățile cu peste 20% minoritate, denumirea localităților va fi inscripționată și în limba maternă. Art.12 din HG: tăblițele bilingve trebuie să fie similare ca dimensiune, culoare, mărime de literă cu cele în limba română. Tăblița în limba minorității trebuie să fie pusă sub cea românească.

Jurisprudență. Există cazuri în care instanțele au decis că inscripțiile bilingve pot fi puse și în localități unde procentul minorității este sub 20%, pentru că legea nu interzice în mod explicit această situație. De exemplu, un articol de avocat arată că inscripția unei instituții publice în limba minorității trebuie să respecte regulile de tăbliță (ca dimensiune și culori) conform HG 1206/2001.

Limitări la nivel de județ. Potrivit unor rapoarte (de exemplu ale Consiliului Europei), legislația românească nu permite denumiri bilingve la nivel de județ (adică denumirea oficială a județului în limba minorității) pentru semne topografice sau documente județene.

Îi mai amintim domnului deputat Csoma Botond şi de faptul că în judeţul Cluj, ponderea maghiarilor este de aproximativ 13,4%, conform recensământului, în județul Alba este de aproximativ 3,91%, iar în județul Maramureş este de 5,37%.

Csoma Botond se alătură demersului privind autonomia Ţinutului Secuiesc?

Poate că e doar o coincidenţă nefericită, dar faptele deputatului Csoma Botond de a scrie în maghiară numele unor judeţe româneşti se suprapune cu demersurile Alianței Maghiare din Transilvania (AMT), o formațiune radicală pro-autonomie, care de curând, în 18 noiembrie, a propus din noua depunerea proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc în Parlamentul României.

UDMR, principalul partid al comunității maghiare din România, nu a mai promovat în ultimii ani proiecte care prevăd autonomia teritorială, dar formaţiunea i-a încredințat această sarcină deputatului Zoltán Zakariás, președinte al partidului.

Decizia în acest sens a fost luată la reuniunea de sâmbăta a Consiliului Naţional al AMT de la Cristuru Secuiesc. Decizia a fost justificată de faptul că situația financiară actuală a României a crescut riscul ca unele partide din coaliția guvernamentală să vină cu un plan de reorganizare teritorial-administrativă rapidă.

Potrivit politicienilor partidului, în absența unei pregătiri, aceasta ar putea fi doar „un pas superficial și pripit, care ar putea pune în pericol dăinuirea viitoare a comunității maghiare din Transilvania”.