EVENIMENT
CRĂCIUNUL, cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Povești, brad, tradiții, OBICEIURI
Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, Crăciunul celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus, dar este şi sărbătoarea care aduce an de an în familie obiceiuri precum colindatul şi împodobirea bradului, sub care copiii aşteaptă darurile Moşului.
Creştinii sărbătoresc pe 25 decembrie naşterea lui Iisus din Nazaret. Odată cu răspândirea învăţămintelor sale, multe dintre tradiţiile străvechi ce au precedat sărbătoarea Crăciunului au fost înglobate de bisericile creştine. Păgânii de pe vechiul continent european celebrau la finele anului solstiţiul de iarnă, prilej de veselie, întrucât prevestea întoarcerea soarelui şi a luminii. Multe dintre obiceiurile lor au fost „creştinate” şi duse mai departe, fiind acum de nelipsit în preajma sărbătorilor de iarnă.
Primii creştini nu celebrau naşterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Rosh Hashanah (sărbătoare din calendarul iudaic). În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată „Natalis Solis Invicti”, festivalul naşterii invincibilului Soare.
În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie. În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus.
Numit iniţial „festivalul naşterii”, sărbătoarea creştină care marca venirea pe lume a fiului lui Dumnezeu s-a răspândit cu trecerea timpului pe tot continentul european. În jurul anilor 432, Crăciunul era sărbătorit în Egipt, iar la finele secolului al VI-lea a ajuns şi în Anglia. La sfârşitul secolului al VIII-lea, Crăciunul devenea o tradiţie împământenită şi în nordul Europei.
Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstiţiului de iarnă: în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, iar în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legală, în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, în 1907.
În epoca modernă, Crăciunul este asociat cu decorarea bradului, mersul la biserică, mesele în familie, colindul, dar şi cu venirea lui Moş Crăciun. Obiceiuri care sunt astăzi de nelipsit în aproape toate colţurile lumii se trag aşadar din lunga istorie a serbărilor luminii, împletite cu datini şi tradiţii răspândite sau absorbite de sărbătoarea creştină a naşterii lui Iisus Hristos.
Moş Crăciun, un personaj magic
Moş Crăciun îşi are originile în legendele, istoria şi folclorul european. În culturile occidentale, el a ajuns să fie ilustrat cu imaginea unui bătrân simpatic, cu barbă şi burtă, care le aduce copiilor jucării şi dulciuri în Ajunul Crăciunului. Figura modernă a lui Moş Crăciun este inspirată de cea a Sfântului Nicolae din Myra, un episcop creştin care a trăit în secolul al IV-lea în provincia Licia din Anatolia bizantină. El era recunoscut pentru darurile făcute celor săraci, în special pentru zestrea oferită fetelor unui creştin pios, astfel încât acestea să nu fie nevoite să se prostitueze.
Reprezentările lui Moş Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară – de frate mai bogat şi mai inimos al lui Moş Ajun – şi imaginea contemporană – de personaj iubit de copii – există mari diferenţe.
Tradiţiile contemporane despre Crăciun, despre Moşul „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.
Din vechime se ştie că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paşii spre fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. În unele legende populare şi colinde, Moş Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui său.
În cultura populară românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii şi zeii din basme, dar are şi calităţi tipic umane. El este bătrân, are o barbă lungă şi este bogat, de vreme ce are turme şi dare de mână.
În mai multe ţări, printre care şi România, „Moş Nicolae” este sărbătorit în continuare la începutul lunii decembrie, când copiii cuminţi sunt răsplătiţi cu dulciuri, în vreme ce copiii obraznici găsesc în ghete nuiele.
Reprezentări ale Sfântului Nicolae, cel ce aduce daruri celor mici, numit de olandezi Sinterklaas, au fost combinate cu reprezentările „părintelui Crăciun” din cultura engleză şi au dus la apariţia lui „Santa Claus” în America şi în ţările vorbitoare de limba engleză.
Pe de altă parte, ideea de spiriduşi de Crăciun vine din credinţa străveche că gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduşii au fost iubiţi şi urâţi, pentru că, deşi uneori se purtau cu bunăvoinţă, puteau foarte uşor să se transforme în fiinţe răutăcioase şi nesuferite, atunci când nu erau trataţi cum se cuvine. Percepţia cea mai răspândită era că ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioşi, fie drăguţi. În Evul Mediu, în loc să ofere daruri, spiriduşii mai degrabă aşteptau să le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduşii au devenit prieteni ai lui Moş Crăciun.
Moş Crăciun în jurul lumii
Pentru copiii din România, Moş Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminţi. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun şi, în funcţie de bunăvoinţa părinţilor sau de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun. În unele regiuni, Moşul mai lasă un rând de cadouri la biserică, unde copiii îi mulţumesc cântând colinde.
În SUA, Moşul călătoreşte în ajun într-o sanie zburătoare trasă de reni. El intră în case pe horn şi lasă cadourile sub brad sau în ciorapii agăţaţi deasupra şemineului. Copiii îi lasă lapte şi biscuiţi şi obişnuiesc să îi scrie de dinainte ce daruri şi-ar dori.
În Ungaria, moşul este reprezentat de un înger, în ziua de Crăciun, copiii găsesc bradul gata făcut şi sub el cadourile.
În Rusia, Moş Crăciun („Babushka”) este însoţit de Albă-ca-Zăpada, iar copiii primesc prăjituri şi jucării.
În Franţa, Père Noël se strecoară pe coşul casei şi lasă cadourile în pantofi.
În Austria şi în Germania, figura lui Moş Crăciun este asociată în continuare cu cea a Sfântului Nikolaus, care vine în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie şi lasă cadouri doar pentru copiii cuminţi. Cei care au fost obraznici vor primi doar un mănunchi de nuiele legate cu câteva bomboane. Moş Crăciun şi însoţitorul său, Krampus, sunt îmbrăcaţi în haine roşii. Nikolaus are mitră de episcop pe cap, iar Krampus are corniţe şi o limbă lungă ce îi atârnă din gură. De Crăciun, copiii primesc cadouri de la Cristkindl (Copilaşul Cristos).
În Islanda, cadourile sunt aduse din munţi de către cei 13 pitici de Crăciun care vin pe rând, de la Crăciun şi până pe 6 ianuarie.
În ţările scandinave, spiriduşul „Jul Nisse” arată la fel ca Moş Crăciun, însă este mult mai mic de statură. Pentru el se lasă afară un vas cu terci de orez, tradiţia fiind una de origine păgână.
În Australia, Moş Crăciun este îmbrăcat în pantaloni roşii scurţi şi în loc de sanie este ilustrat într-un elicopter.
Istoria bradului de Crăciun
Împodobirea bradului, un obicei strâns legat de sărbătoarea Crăciunului, îşi are originile în Germania, la fel şi simbolistica arborelui „cu cetina tot verde”, arbore asociat din vremuri de demult cu viaţa, potrivit cărții „Tradiții de Crăciun” realizate de Centrul de Creație, Artă și Tradiție București.
În Antichitate, iarna era asociată cu moartea plantelor şi, implicit, a vieţii. Pentru că rămâneau mereu verzi, brazii şi pinii erau consideraţi arbori sfinţi.
Cultul copacului veşnic verde era frecvent întâlnit şi în rândul europenilor păgâni. Tradiţia de a decora casele şi hambarele cu crengi de brad a fost integrată şi după trecerea la creştinism, aceasta practicându-se de Anul Nou pentru a speria diavolii şi a-i ţine departe de gospodărie.
Dovezi legate de decorarea brazilor au fost documentate în mai multe părţi ale lumii. Cu toate că este destul de clar că pomul modern de Crăciun îşi are originile în perioada renascentistă a Germaniei modern, există mai multe teorii şi speculaţii legate de provenienţa acestui obicei. El este uneori asociat cu liderul protestant Martin Luther, despre care se spune că ar fi fost atât de fascinat de felul în care se vedea lumina stelelor prin crengile brazilor de afară, încât a tăiat unul, l-a aşezat în casă şi a pus lumânări în el. În Georgia, brazii de Crăciun se numeau Chichilaki şi erau făcuţi din crengi de nuci şi ulmi, aşezate sub forma unei piramide ce poate avea chiar şi trei metri înălţime.
În Polonia a existat un vechi obicei păgân pentru zeul tunetului, Thor. Stejarul lui Thor era un copac sacru pentru multe triburi din regiune, după creştinarea lor stejarul a fost înlocuit cu bradul sau pinul, ale căror forme triunghiulare amintesc de Sfânta Treime.
Primele indicii legate de decorarea unor brazi ar fi fost găsite în nordul Germaniei şi pe teritoriul Lituaniei şi Estoniei (Livoniei).
Brazii erau împodobiţi cu fructe, dulciuri şi ghirlande pentru ucenici şi copii, acest lucru a fost documentat în jurul anului 1441. După reforma protestantă, astfel de pomi puteau fi văzuţi în casele familiilor din înalta societate.
O altă poveste despre Crăciun, mai puţin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creştine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe şi dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obişnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii.
Românii au preluat de la romani obiceiul de a arde un butuc pe vatră în noaptea dinspre 24 spre 25. Acest lucru simboliza pe vremuri moartea şi renaşterea divinităţii, credinţă similară cu cele de pe restul continentului european.
Povestea suflătorului de sticlă şi a primului glob
Globul de stică, ornament până nu demult nelipsit din brazii de Crăciun decoraţi în jurul lumii, are o istorie de peste 150 de ani, care a început într-un mic orăşel din Germania, Lauscha. La mijlocul secolului al XIX-lea, un suflător de sticlă pe nume Hans Greiner avea să confecţioneze primele globuri din sticlă. Pentru că era sărac şi nu îşi permitea să împodobească bradul cu nuci, bomboane şi produse de patiserie, acesta a decis să-şi facă propriile ornamente care au constat în mici globuri şi ghirlande de sticlă. Primele globuri din sticlă aveau, de cele mai multe ori, forma unor nuci şi a unor fructe.
Originile colindelor
Primele colinde au fost cântate în Europa în urmă cu mii de ani, însă în acea perioadă ele aveau o cu totul altă însemnătate. Colindele sunt cântece tradiţionale, cu teme folclorice şi urări epico-lirice specifice fiecărui colţ al continentului european. Odată cu răspândirea creştinismului, versurile au fost influenţate de motive religioase. Vezi și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi
Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, în secolul al XVII-lea, a interzis colindele.
Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc îi aparţine lui Ritson şi datează din 1410.
În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor şi acompaniate la chitară. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night”, care în prezent este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.
Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti.
Sursa: Mediafax
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Liderul Superligii, „U” Cluj, a întâlnit Hermannstadt, sâmbătă, în etapa cu numărul 17. „Șepcile roșii” au împlinit 105 ani de existență în această zi, din păcate jocul și mai ales rezultatul nu au fost de sărbătoare. Sibienii au câștigat cu 2-1, goluri marcate de Ianis Stoica (min.3 – pen. și 62), respectiv Miranyan (min.90+3).
Echipele de start:
Hermannstadt: Căbuz – Bejan, Găman, Ionuț Stoica – Antwi, Murgia, Ivanov, Goncalves – Balaure, Chițu, Ianis Stoica
Rezerve: A. Pop, Muțiu, Căpușă, F. Luca, Kujabi, Neguț, Oroian, R. Popescu, D. Iancu, Biceanu, R. Deaconu, S. Buș
Absenți: Selimovic (suspendat), Markovic (accidentat)
Antrenor: Marius Măldărășanu
Hermannstadt – „U” Cluj, 2-1. Crește PRESIUNEA pe lider după un joc sub așteptări
„U” Cluj: Gertmonas – Boboc, Masoero, I. Cristea, Lasure – Codrea, Bic – Oaidă, Nistor, Thiam – Blănuță
Rezerve: Gorcea, D. Moldovan, Oancea, Mitrea, O. Popescu, Rață, Silaghi, Botă, Tchassem, Miranyan, Bettaieb
Absenți: Simion, Chipciu (suspendați)
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
Stadion: Municipal
Arbitru: Coza Ionuţ (Cernica)
A1: Marchidanu Marius Cristian (Brăila)
A2: Vişan Florian Alexandru (Galaţi)
Arbitru VAR: Kovacs Szabolcs (Carei)
Arbitru AVAR: Omuţ Marius (Satu Mare)
Meciul a început la la 1-0, pentru că în min.3 Ianis Stoica înscrie din penalty, dictat după un fault în careu a lui Codrea.
Clujenii acuză șocul și timp de 30 de minute nu au nicio ocazie la poarta lui Căbuz. Adevărat e că și sibienii s-au mulțumit doar să se apere.
Ocaziile apar la poarta lui Hermannstadt în min.33, la șutul din unghi a lui Blănuță, apoi în min.39 la șutul de la 28m a lui Thiam și în minutele de prelungire când, pe rând, Oaidă și același Blănuță, nu reușesc să introducă mingea în poartă.
În repriza a doua, clujenii au avut posesia dar n-au știut s-o folosească. Sibienii au fost mai periculoși pe contraatac și ca dovadă, Ianis Stoica duce scorul la 2-0, în min.62.
„U” nu se descurcă deloc, jocul echipei n-a mers, Blănuță fiind tata ratangiilor. Nici Thiam nu s-a descurcat prea bine. Buș ratează, la rândul lui, o mare ocazie, în min.74, singur cu portarul.
Miranyan reușește să reducă din handicap în min.90+3, însă era prea târziu.
Acest rezultat crește presiunea pe lider, care a fost ca un SMURD pentru sibieni în această seară, resuscitându-i după un șir lung de eșecuri.
Notele Cluj24:
Gertmonas 8, – Boboc 5, Masoero 5, I. Cristea 5, Lasure 5 – Codrea 4, Bic 5 – Oaidă 5, Nistor 6, Thiam 6 – Blănuță 5,
Oancea 5, O. Popescu 5, Rață 5, Miranyan 7
Pompierii din cadrul Detașamentelor Dej, respectiv 1 Cluj-Napoca, intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu care a distrus o casă situată în localitatea Pălatca.
Incendiul s-a manifestat generalizat atât la acoperișul casei, cât și la interior, pe o suprafață de aproximativ 75 de metri pătrați.
Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
Până la sosirea forțelor ISU Cluj, un bărbat care încerca să stingă incendiul a fost evacuat din interiorul casei de către un vecin.
Acesta are aproximativ 70 de ani și a suferit arsuri la nivelul membrelor superioare și a feței, primind îngrijiri medicale din partea paramedicilor SMURD.
Ulterior, bărbatul evacuat din casă a fost transportat la spital.
Incendiul este lichidat, iar pompierii înlătură efectele negative ale acestuia. La fața locului acționează echipajele de la Punctul de Lucru Mociu, respectiv Punctul de Lucru Jucu, cu două autospeciale cu apă și spumă.
Foto și video: ISU Cluj
EVENIMENT
14 sportivi de la Destiny Cheer Florești, selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia
Un număr de 14 sportivi din echipa Destiny Cheer din comuna clujeană Florești au fost selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia care va avea loc anul viitor în luna iunie.
”Cheerleadingul este un sport nou în România, ce a prins rădăcini puternice în ultimii ani. Acesta se caracterizează prin executarea de elemente acrobatice ce presupun ridicări de piramide sau lansări în aer de peste 3 metri înălțime.
Cheerleadingul este adesea confundat cu sportul majorete. Cele două sporturi sunt total distincte, diferența fiind vizibil clară: majoretele au momente de dans cu pompon, baton etc., iar cheerleadingul se caracterizează prin elementele sale spectaculoase, piramide și acrobații.
În prezent, în România, există 8 structuri de cheerleading. Una dintre aceste structuri este echipa Destiny Cheer, din Florești, județul Cluj”, a explicat pentru Cluj24 antrenoarea Daria Rotunjanu, cea care antrenează echipa alături de Teodora Lujerdean.
Vechime de 12 ani
Potrivit acesteia, Destiny Cheer este o echipă de cheerleading cu vechime de peste 12 ani, ce are în prezent în jur de 70 de sportivi de performanță.
Începând din anul 2021, s-a implementat alcătuirea loturilor naționale de cheerleading care reprezintă România la concursurile internaționale, iar în fiecare an, Destiny Cheer a avut sportivi selectați să facă parte din loturile României.
”În sezonul competițional trecut, echipele de cheerleading ale României s-au clasat pe podium la nivel european, obținând locurile I la categoria de vârsta Juniori și III la categoria de vârstă youth.
Anul acesta, 14 sportivi din echipa Destiny Cheer au fost selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia, din iunie 2025”, a mai spus Rotunjanu.
Antrenamente săptămânale
Aceasta a precizat că sportivii clujeni urmează un program intens de pregătire săptămânal, atât pe partea individuală, cât și alături de restul echipei, la antrenamentele săptămânale.
De asemenea, pe perioadele vacanței școlare, sportivii selectați în lotul național susțin cantonamente de pregătire, reușind totodată să aibă rezultate excelente și la școală.
”Momentan, încă se fac demersuri în ceea ce privește recunoașterea cheerleadingului la nivel național, ca sport de sine stătător.
În ciuda eforturilor depuse și a rezultatelor obținute, sportivii nu beneficiază de bursă de excelență, toate deplasările fiind sponsorizate din bugetul părinților”, a explicat Daria Rotunjanu.
EVENIMENT
Florin Piersic, mesaj emoționant la aflarea veștii morții lui Gabriel Cotabiță: „Vei continua să trăiești în inima mea”
Actorul clujean Florin Piersic a transmis un mesaj emoționant la trecerea în neființă a prietenului său, cântărețul Gabi Cotabiță.
Gabriel Cotabiță a murit sâmbătă la Spitalul Universitar din București. Avea 69 de ani.
Florin Piersic, mesaj emoționant la aflarea veștii morții lui Gabriel Cotabiță: „Vei continua să trăiești în inima mea”
“Nu e adevarat! Nu se poate!”, a scris îndrăgitul actor clujean pe pagina sa de Facebook, la aflarea veștii.
“Greu an a fost și încă mai este și iată că în acestă lună tristă de noiembrie întunecat, pe tine dragul meu prieten Gabi Cotabiță, te-au chemat îngerii”, a scris Florin Piersic, care a avut și el probleme de sănătate.
“N-ai fost doar un simplu trecator”
Florin Piersic a continuat mesajul și a scris și despre amintirile care îl leagă de Gabriel Cotabiță
“Multe am trăit în viață, dar una din amintirile care nu mi s-au șters niciodată, este călătoria noastră împreună la un spectacol la Hunedoara, când în mașina mi-ai pus să ascult pentru prima dată minunata ta piesă “Sunt doar un simplu trecator”.
Atât de tare m-au mișcat piesa și interpretarea ta, încat aceasta m-a însoțit în multe din emisiunile de televiziune, sau spectacole pe care le-am facut, pe unele dintre ele chiar împreuna. Tu, dragul meu, cu singuranță n-ai fost ‘doar un simplu trecator’. Cu muzica ta, ai adus multă bucurie celor care veneau să te asculte!
Pentru că se spune că artiștii nu mor niciodată, ci continuă să traiască prin arta lor în sufletul celor care i-au admirat și tu minunatul meu Gabi Cotabiță vei continua să traiești în inima mea. Te voi iubi mereu, Omule!”, a fost mesajul lui Florin Persic.
Foto: Filarmonica Botoșani
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Hermannstadt – „U” Cluj, 2-1. Crește PRESIUNEA pe lider după un joc sub așteptări
VIDEO. Casă distrusă într-un incendiu la Pălatca. Un bărbat de 70 de ani a suferit arsuri
14 sportivi de la Destiny Cheer Florești, selectați să reprezinte România la Campionatul European de Cheerleading din Slovenia
Florin Piersic, mesaj emoționant la aflarea veștii morții lui Gabriel Cotabiță: „Vei continua să trăiești în inima mea”
VIDEO. Accident la Băișoara. Mai multe mașini implicate, între care o autospecială de poliție care a fost avariată
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
FOTO. Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
