Connect with us

EVENIMENT

CRĂCIUNUL, cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Povești, brad, tradiții, OBICEIURI

Publicat


Postul Crăciunului

Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, Crăciunul celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus, dar este şi sărbătoarea care aduce an de an în familie obiceiuri precum colindatul şi împodobirea bradului, sub care copiii aşteaptă darurile Moşului.

Creştinii sărbătoresc pe 25 decembrie naşterea lui Iisus din Nazaret. Odată cu răspândirea învăţămintelor sale, multe dintre tradiţiile străvechi ce au precedat sărbătoarea Crăciunului au fost înglobate de bisericile creştine. Păgânii de pe vechiul continent european celebrau la finele anului solstiţiul de iarnă, prilej de veselie, întrucât prevestea întoarcerea soarelui şi a luminii. Multe dintre obiceiurile lor au fost „creştinate” şi duse mai departe, fiind acum de nelipsit în preajma sărbătorilor de iarnă.

Primii creştini nu celebrau naşterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Rosh Hashanah (sărbătoare din calendarul iudaic). În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată „Natalis Solis Invicti”, festivalul naşterii invincibilului Soare.

În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie. În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus.

Numit iniţial „festivalul naşterii”, sărbătoarea creştină care marca venirea pe lume a fiului lui Dumnezeu s-a răspândit cu trecerea timpului pe tot continentul european. În jurul anilor 432, Crăciunul era sărbătorit în Egipt, iar la finele secolului al VI-lea a ajuns şi în Anglia. La sfârşitul secolului al VIII-lea, Crăciunul devenea o tradiţie împământenită şi în nordul Europei.

Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstiţiului de iarnă: în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, iar în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legală, în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, în 1907.

În epoca modernă, Crăciunul este asociat cu decorarea bradului, mersul la biserică, mesele în familie, colindul, dar şi cu venirea lui Moş Crăciun. Obiceiuri care sunt astăzi de nelipsit în aproape toate colţurile lumii se trag aşadar din lunga istorie a serbărilor luminii, împletite cu datini şi tradiţii răspândite sau absorbite de sărbătoarea creştină a naşterii lui Iisus Hristos.

Moş Crăciun, un personaj magic

Moş Crăciun îşi are originile în legendele, istoria şi folclorul european. În culturile occidentale, el a ajuns să fie ilustrat cu imaginea unui bătrân simpatic, cu barbă şi burtă, care le aduce copiilor jucării şi dulciuri în Ajunul Crăciunului. Figura modernă a lui Moş Crăciun este inspirată de cea a Sfântului Nicolae din Myra, un episcop creştin care a trăit în secolul al IV-lea în provincia Licia din Anatolia bizantină. El era recunoscut pentru darurile făcute celor săraci, în special pentru zestrea oferită fetelor unui creştin pios, astfel încât acestea să nu fie nevoite să se prostitueze.

Reprezentările lui Moş Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară – de frate mai bogat şi mai inimos al lui Moş Ajun – şi imaginea contemporană – de personaj iubit de copii – există mari diferenţe.

Tradiţiile contemporane despre Crăciun, despre Moşul „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.

Din vechime se ştie că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paşii spre fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. În unele legende populare şi colinde, Moş Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui său.

În cultura populară românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii şi zeii din basme, dar are şi calităţi tipic umane. El este bătrân, are o barbă lungă şi este bogat, de vreme ce are turme şi dare de mână.

În mai multe ţări, printre care şi România, „Moş Nicolae” este sărbătorit în continuare la începutul lunii decembrie, când copiii cuminţi sunt răsplătiţi cu dulciuri, în vreme ce copiii obraznici găsesc în ghete nuiele.

Reprezentări ale Sfântului Nicolae, cel ce aduce daruri celor mici, numit de olandezi Sinterklaas, au fost combinate cu reprezentările „părintelui Crăciun” din cultura engleză şi au dus la apariţia lui „Santa Claus” în America şi în ţările vorbitoare de limba engleză.

Pe de altă parte, ideea de spiriduşi de Crăciun vine din credinţa străveche că gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduşii au fost iubiţi şi urâţi, pentru că, deşi uneori se purtau cu bunăvoinţă, puteau foarte uşor să se transforme în fiinţe răutăcioase şi nesuferite, atunci când nu erau trataţi cum se cuvine. Percepţia cea mai răspândită era că ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioşi, fie drăguţi. În Evul Mediu, în loc să ofere daruri, spiriduşii mai degrabă aşteptau să le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduşii au devenit prieteni ai lui Moş Crăciun.

Moş Crăciun în jurul lumii

Pentru copiii din România, Moş Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminţi. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun şi, în funcţie de bunăvoinţa părinţilor sau de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun. În unele regiuni, Moşul mai lasă un rând de cadouri la biserică, unde copiii îi mulţumesc cântând colinde.

mos craciun rebeca 1

În SUA, Moşul călătoreşte în ajun într-o sanie zburătoare trasă de reni. El intră în case pe horn şi lasă cadourile sub brad sau în ciorapii agăţaţi deasupra şemineului. Copiii îi lasă lapte şi biscuiţi şi obişnuiesc să îi scrie de dinainte ce daruri şi-ar dori.

În Ungaria, moşul este reprezentat de un înger, în ziua de Crăciun, copiii găsesc bradul gata făcut şi sub el cadourile.

În Rusia, Moş Crăciun („Babushka”) este însoţit de Albă-ca-Zăpada, iar copiii primesc prăjituri şi jucării.

În Franţa, Père Noël se strecoară pe coşul casei şi lasă cadourile în pantofi.

În Austria şi în Germania, figura lui Moş Crăciun este asociată în continuare cu cea a Sfântului Nikolaus, care vine în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie şi lasă cadouri doar pentru copiii cuminţi. Cei care au fost obraznici vor primi doar un mănunchi de nuiele legate cu câteva bomboane. Moş Crăciun şi însoţitorul său, Krampus, sunt îmbrăcaţi în haine roşii. Nikolaus are mitră de episcop pe cap, iar Krampus are corniţe şi o limbă lungă ce îi atârnă din gură. De Crăciun, copiii primesc cadouri de la Cristkindl (Copilaşul Cristos).

În Islanda, cadourile sunt aduse din munţi de către cei 13 pitici de Crăciun care vin pe rând, de la Crăciun şi până pe 6 ianuarie.

În ţările scandinave, spiriduşul „Jul Nisse” arată la fel ca Moş Crăciun, însă este mult mai mic de statură. Pentru el se lasă afară un vas cu terci de orez, tradiţia fiind una de origine păgână.

În Australia, Moş Crăciun este îmbrăcat în pantaloni roşii scurţi şi în loc de sanie este ilustrat într-un elicopter.

Istoria bradului de Crăciun

Împodobirea bradului, un obicei strâns legat de sărbătoarea Crăciunului, îşi are originile în Germania, la fel şi simbolistica arborelui „cu cetina tot verde”, arbore asociat din vremuri de demult cu viaţa, potrivit cărții „Tradiții de Crăciun” realizate de Centrul de Creație, Artă și Tradiție București.

În Antichitate, iarna era asociată cu moartea plantelor şi, implicit, a vieţii. Pentru că rămâneau mereu verzi, brazii şi pinii erau consideraţi arbori sfinţi.

Cultul copacului veşnic verde era frecvent întâlnit şi în rândul europenilor păgâni. Tradiţia de a decora casele şi hambarele cu crengi de brad a fost integrată şi după trecerea la creştinism, aceasta practicându-se de Anul Nou pentru a speria diavolii şi a-i ţine departe de gospodărie.

Dovezi legate de decorarea brazilor au fost documentate în mai multe părţi ale lumii. Cu toate că este destul de clar că pomul modern de Crăciun îşi are originile în perioada renascentistă a Germaniei modern, există mai multe teorii şi speculaţii legate de provenienţa acestui obicei. El este uneori asociat cu liderul protestant Martin Luther, despre care se spune că ar fi fost atât de fascinat de felul în care se vedea lumina stelelor prin crengile brazilor de afară, încât a tăiat unul, l-a aşezat în casă şi a pus lumânări în el. În Georgia, brazii de Crăciun se numeau Chichilaki şi erau făcuţi din crengi de nuci şi ulmi, aşezate sub forma unei piramide ce poate avea chiar şi trei metri înălţime.

În Polonia a existat un vechi obicei păgân pentru zeul tunetului, Thor. Stejarul lui Thor era un copac sacru pentru multe triburi din regiune, după creştinarea lor stejarul a fost înlocuit cu bradul sau pinul, ale căror forme triunghiulare amintesc de Sfânta Treime.

Primele indicii legate de decorarea unor brazi ar fi fost găsite în nordul Germaniei şi pe teritoriul Lituaniei şi Estoniei (Livoniei).

Brazii erau împodobiţi cu fructe, dulciuri şi ghirlande pentru ucenici şi copii, acest lucru a fost documentat în jurul anului 1441. După reforma protestantă, astfel de pomi puteau fi văzuţi în casele familiilor din înalta societate.

O altă poveste despre Crăciun, mai puţin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creştine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe şi dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obişnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii.

Românii au preluat de la romani obiceiul de a arde un butuc pe vatră în noaptea dinspre 24 spre 25. Acest lucru simboliza pe vremuri moartea şi renaşterea divinităţii, credinţă similară cu cele de pe restul continentului european.

Povestea suflătorului de sticlă şi a primului glob

Globul de stică, ornament până nu demult nelipsit din brazii de Crăciun decoraţi în jurul lumii, are o istorie de peste 150 de ani, care a început într-un mic orăşel din Germania, Lauscha. La mijlocul secolului al XIX-lea, un suflător de sticlă pe nume Hans Greiner avea să confecţioneze primele globuri din sticlă. Pentru că era sărac şi nu îşi permitea să împodobească bradul cu nuci, bomboane şi produse de patiserie, acesta a decis să-şi facă propriile ornamente care au constat în mici globuri şi ghirlande de sticlă. Primele globuri din sticlă aveau, de cele mai multe ori, forma unor nuci şi a unor fructe.

Originile colindelor

Primele colinde au fost cântate în Europa în urmă cu mii de ani, însă în acea perioadă ele aveau o cu totul altă însemnătate. Colindele sunt cântece tradiţionale, cu teme folclorice şi urări epico-lirice specifice fiecărui colţ al continentului european. Odată cu răspândirea creştinismului, versurile au fost influenţate de motive religioase. Vezi și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, în secolul al XVII-lea, a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc îi aparţine lui Ritson şi datează din 1410.

În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor şi acompaniate la chitară. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night”, care în prezent este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti.

Sursa: Mediafax



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRAȚIE

VIDEO. Avansează lucrările la hub-ul Borhanci. Clădirea școlii a fost ridicată și începe turnarea piloților forați la creșă

Publicat

Viceprimarul Dan Tarcea a prezentat stadiul la zi al lucrărilor la hub-ul educațional Borhanci. Clădirea școlii e deja „la roșu” și urmează consolidările pentru creșă.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a oferit detalii despre progresul lucrărilor la hub-ul educațional din cartierul Borhanci, un proiect de amploare care va include o creșă, o grădiniță, o școală și o sală de sport.

200 de piloți forați pentru stabilizarea dealului

Acesta a explicat că, în prezent, se desfășoară săpătura generală pentru pregătirea terenului pentru creșă, iar începând de marți vor fi turnați primii piloți forați.

„Sunt în cartierul Borhanci, în zona hub-ului educațional și am venit să vă prezint stadiul lucrărilor de aici. Am început lucrările la componenta de creșă, este vorba despre o creșă de mari dimensiuni, care va avea 100 de locuri. Lucrările sunt în toi, iar săptămâna viitoare vom turna aici 200 de piloți forați pentru consolidare, pentru că este nevoie. Toate dealurile din jurul Clujului alunecă și de aceea trebuie și această parte de consolidare. În acest moment se face săpătura generală pentru a putea să fie pregătit terenul. De săptămâna viitoare, de marți, o să vedem efectiv și turnarea piloților forați”, a transmis viceprimarul Dan Tarcea, aflat într-o vizită pe șantier.

Lucrările la grădiniță ar putea începe în curând

În ceea ce privește grădinița din cadrul hub-ului, procesul de licitație a fost finalizat, iar lucrările urmează să înceapă imediat după sincronizarea unor aspecte administrative cu Compania Națională de Investiții.

„Între această parte de creșă și școală urmează să construim o grădiniță. La această grădiniță avem deja partea de licitație încheiată și trebuie doar să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Mai avem de sincronizat câteva lucruri cu Compania Națională de Investiții, astfel încât să putem porni și lucrarea pentru grădiniță”, a explicat Dan Tarcea.

Clădirea școlii, „la roșu”

Pentru componenta de școală, lucrările sunt într-un stadiu avansat.

„La partea de școală, deja, componenta de zidărie este gata, urmează să vină geamurile și să fie montate. Avem și sala de sport, care de asemenea este gata. Este un șantier în care am investit foarte mulți bani dar un hub educațional extrem de așteptat și de binevenit pentru toți locuitorii din cartierul Borhanci și nu numai”, a mai declarat viceprimarul.

100 milioane de euro, investiția în hub-ul Borhanci

Cu o investiție de aproape 100 de milioane de euro, hub-ul educațional Borhanci va cuprinde:

  • Creșă cu 11 grupe, fiecare cu câte 9 copii.
  • Grădiniță cu 8 grupe, fiecare cu câte 20 copii.
  • Școală gimnazială – 3 corpuri de clădire și sală de sport.
  • Liceu – laboratoare moderne și sală de sport.
  • Bazin de înot acoperit cu capacitate de 1000 de spectatori, ce include: bazin olimpic de înot, bazin pentru sărituri, zone de agrement, bazin de inițiere, saune, jacuzzi și vestiare.
  • Bază sportivă pentru agrement și activități recreative: terenuri sportive, locuri de joacă pentru copii, zone de șah, ping-pong, aparate fitness, skate, parkour, amfiteatru deschis și grup sanitar public.
  • Pădure-parc de peste 50 de hectare, cu traseu pentru dirtbike, grădină și parc tematic.
  • Infrastructură completă – străzi, trotuare și rețele edilitare.

Citește mai departe

ECONOMIE

Cât a ajuns CHIRIA pentru o GARSONIERĂ la Cluj-Napoca în 2025. Prețurile au crescut cu 11% față de anul trecut

Publicat

De

Chirie garsoniere la Cluj-Napoca

Garsonierele au ajuns la mare căutare în Cluj-Napoca. Astfel, nu e de mirare că în luna ianuarie chiriile au crescut cu un procent mai mare decât în cazul apartamentelor cu două sau trei camere.

Chiriile la Cluj-Napoca sunt cele mai mari din țară, inclusiv la garsoniere, fiind întrecute doar de cele cerute de proprietari în sectorul 1 din Capitală.

Cât a ajuns chiria pentru o garsonieră la Cluj-Napoca

Prețurile solicitate pentru chirii în principalele zece orașe din țară au înregistrat o creștere de 7% în ultimul an, arată o analiză realizată de platforma Storia.

”Vedem o cerere stabilă pentru apartamentele cu două și trei camere, în timp ce garsonierele au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri procentuale. Acest context arată o dinamică interesantă, influențată de factori economici și de mobilitatea chiriașilor”, a declarat Monica Dudău, senior marketing manager Storia & OLX Imobiliare.

La Cluj-Napoca, arată analiza, în ianuarie 2025 prețurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor în Cluj-Napoca au crescut cu 11% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 390 de euro pe lună.

Asta în timp ce la București, chiria medie pentru o garsonieră a fost de 380 de euro pe lună, excepție făcând sectorul 1, cel mai scump, unde chiria pentru o garsonieră a fost în medie de 440 de euro pe lună.

Chiriile au ”explodat” în Oradea

Cel mai mult au crescut, însă, chiriile la garsoniere în Oradea – 37%, Arad – 22% și Brașov – 20%, orașe unde, se pare, au început să se mute tot mai multe persoane.

Chiria medie pe lună la garsoniere în ianuarie, în celelalte orașe decât Cluj și București:

  • Iași – 340 de euro + 6%
  • Brașov – 360 de euro + 20%
  • Constanța – 341 de euro + 3%
  • Timișoara – 261 de euro + 4%
  • Sibiu – 340 de euro + 13%
  • Oradea – 274 de euro + 37%
  • Craiova – 300 de euro + 7%
  • Arad – 220 de euro + 22%

Au crescut chiriile și pentru apartamente cu două și trei camere

Aceeași analiză arată faptul că în luna ianuarie 2025, la Cluj-Napoca, comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, au crescut și chiriile la apartamentele cu două și trei camere, cu 9, respectiv 7%. Astfel, în ”cel mai scump oraș din țară”, în ianuarie 2025, chiria medie pentru un apartament cu două camere a fost de 600 de euro, iar pentru un apartament cu trei camere de 749 de euro pe lună.

Ca o comparație, în sectorul 6 din București, cel mai accesibil, un apartament cu două camere se închiria cu 520 de euro pe lună, iar unul cu trei camere cu 600 de euro pe lună. În cea mai scumpă zonă din țară, sectorul 1 din București, chiria pentru un apartament cu două camere a ajuns la 700 de euro, iar pentru unul cu trei camere la 1.280 de euro pe lună.

Cât costă să închiriezi apartamente în alte orașe

Chirii medii, în luna ianuarie, în celelalte orașe:

  • În Iași, chiria pentru un apartament cu două camere a fost de de 450 de euro pe lună, iar pentru un apartament cu trei camere de 550 de euro pe lună.
  • În Brașov, chiria medie pentru un apartament cu două camere a fost de 550 de euro pe lună, iar pentru un apartament cu trei camere de 664 de euro pe lună.
  • În Constanța , chiria medie a fost de 500 de euro pentru apartamentele cu două camere și 650 de euro pentru apartamentele cu trei camere.
  • În Timișoara, chiria medie a fost de 427 de euro pentru apartamentele cu două camere și 500 de euro pentru apartamentele cu trei camere.
  • În Sibiu, chiria medie a fost de 400 de euro pentru un apartament cu două camere și 550 de euro pentru un apartament cu trei camere.
  • În Oradea, chiria medie a fost de 400 de euro pentru un apartament cu două camere și 500 de euro pentru unul cu trei camere.
  • În Craiova, prețurile medii de închiriere au fost de 400 de euro pentru apartamentele cu două camere și 550 de euro pentru apartamentele cu trei camere.
  • În Arad, chiriașii au plătit un preț mediu de 370 de euro pentru un apartament cu două camere și 500 de euro pentru unul cu trei camere.

Citește mai departe

EDUCATIE

Ministrul Educației, Daniel David, și Emil Boc, printre cei care le-au citit copiilor de la Școala ”Ioan Bob” din Cluj-Napoca

Publicat

De

Daniel David le-a citit elevilor clujeni

Ziua Internațonală a Cititului a fost marcată la Şcoala Gimnazială ”Ioan Bob” din Cluj-Napoca cu un eveniment special, care tinde să devină o tradiție.

Printre cei care au fost invitați să le citească celor mici s-au numărat astăzi chiar ministrul Educației, clujeanul Daniel David, dar și Emil Boc, primarul Clujului, care s-a mai alăturat și în alți ani acestui demers, alături de Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar (IȘJ) Cluj.

Daniel David și Emil Boc le-au citit copiilor

”Cititorul din peșteră”, de Rui Zink, a fost cartea din care au citit invitații școlii. Printre ei, actori de la Teatrul Național, directorul Operei Naționale, cel al Casei de Cultură a Studenților, dar și inspectori școlari. Prin Zoom, aceștia au lecturat și unii chiar au ”interpretat” din cartea considerată de Ioana Pârvulescu ,,o parabolă despre lumea de azi și o minunată lecție de citit”, timp de două ore.

Ministrul Educației s-a numărat printre ei. ”Nu prea am oportunitatea să citesc cu voce tare, dar în acest context, și nu e prima dată, mă bucur să o pot face”, a mărturisit Daniel David.

Și Emil Boc s-a alăturat acestui demers și nu este pentru prima dată când primarul le citește elevilor.

”O modalitate de a stimula cititul”

Marinela Marc, șefa IȘJ Cluj, a felicitat conducerea școlii pentru acest eveniment, dar și pentru cartea aleasă. ”Este o modalitate și aceasta de a stimula lectura în rândul copiilor și tinerilor noștri”, a spus Marinela Marc, care le-a citit elevilor din carte.

Elevi școlii generale i-au ascultat spunându-le povestea și pe prof. Anca Cristina Hodorogea ̶ inspector școlar general adjunct, Sânziana Tarța – actriță la Teatrul Național Cluj-Napoca, prof. Amalia Ramona Gurzău – inspector școlar, prof. Smaranda Meda Norica Graur – inspector școlar și prof. Horia Corcheș – inspector școlar și scriitor.

Le-au mai citit elevilor și conf. univ. dr. Florin Estefan – manager general al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și bariton, actrițele Alexandra Tarce, Patricia Brad și actorul Miron Maxim ce la Teatrul Național din Cluj-Napoca, dar și Flavius Milășan, directorul Casei de Cultură a Studenților ,,Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Turiști rămași blocați cu mașina în Valea Ierii, salvați de jandarmii montani

Publicat

Jandarmii montani din Gilău au salvat trei turiști rămași blocați cu mașina pe un drum înghețat din Valea Ierii.

Trei turiști care rămăseseră blocați cu mașina în terenul înghețat, de pe raza localităţii Cerc, comuna Valea Ierii, aduși în siguranță de jandarmii clujeni.

„Marți, 4 februarie, în jurul orei 19:00, în urma unui apel la SNUAU 112, primit de către dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, un echipaj din cadrul Postului de Jandarmi Montan Gilău a fost direcționat spre un grup de persoane, rămas blocat cu mașina în terenul înghețat, de pe raza satului Cerc, comuna Valea Ierii”, a transmis IJJ Cluj.

„Cât de mult ne bucurăm că vă vedem…”

Ajunși la locul indicat, jandarmii clujeni au auzit un glas exclamând „Cât de mult ne bucurăm că vă vedem…”.

„Cu ajutorul troliului din dotarea autospecialei, jandarmii i-au tractat pe cei trei turiști, după care i-au însoțit în siguranţă până în comuna Valea Ierii. Menționăm că persoanele salvate nu au necesitat îngrijiri medicale, astfel încât și-au putut continua drumul”, a mai transmis instituția.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate