Connect with us

ACTUALITATE

Constantin Trofin: „A confunda libertatea de exprimare cu promovarea ideilor împotriva științei sau bunului simț este dăunător”

Publicat


Constantin Trofin, jurnalist, realizator TV și lector în cadrul Departamentului de Jurnalism de la UBB Cluj, vorbește despre cum afectează pandemia de coronavirus noile generații de la jurnaliști care se formează în online, despre cât de dificilă este această perioadă și despre arta interviului și a reportajului.

Constantin Trofin este de părere că presa nu înseamnă doar teren, ci și comunicare directă cu oamenii.

„Din punctul meu de vedere, presa nu înseamnă neapărat teren. Înseamnă comunicare, comunicare directă, contact cu oameni. Altfel este extrem de greu să acumulezi experiență. Toată lumea le cere jurnaliștilor experiență, dar de fapt experiența este o sumă a propriilor tale întâlniri, discuții. Până la urmă propriile tale experiențe. Cu cât acoperi mai multe subiecte, întâlnești mau mulți oameni. Pe lângă faptul că întâlnești subiecte diverse și oameni de tipuri deosebite, fiecare din experiențele acestea au alte particularități și îți îmbunătățesc capacitatea de producător de conținut”, a spus Constantin Trofin.

Photo by NeONBRAND on Unsplash

Photo by NeONBRAND on Unsplash

Realizatorul TV crede că este foarte greu să te formezi ca un bun comunicator dacă faci facultatea online, comunicarea fiind una dintre cele mai importante abilități pe care trebuie să le stăpânească un bun jurnalist.

„De la distanță este îngrozitor de greu să te formezi ca un bun comunicator. Un jurnalist trebuie să știe foarte bine să asculte, să înțeleagă și să gândească foarte rapid. Din punctul meu de vedere, meciul nu este pierdut. În sensul în care tot ceea ce înveți ca student acum și contactele pe care le faci de la distanță vor trebui fundamentate ulterior prin contacte directe după ce va trece această pandemie, dar este o fază pe care nu o poți sări”, explică Trofin.

Jurnalismul de computer este pentru jurnaliștii de agenție

„Dacă te formezi ca jurnalist de computer să zicem că ai putea să faci acest lucru dacă ai fi jurnalist de agenție, dar niciodată nu vei putea face jurnalism așa cum este el definit și nu agregator să aduni din stânga și din dreapta. Ai putea să îți faci treaba bine la un site de știri, dar nu să produci tu un reportaj, să transmiți emoție sau să fii convingător”, a mai spus acesta.

Photo by Glenn Carstens-Peters on Unsplash

Photo by Glenn Carstens-Peters on Unsplash

„Interviul este o artă”

Profesorul explică faptul că un interviu din care să poți scoate 100% nu se poate face niciodată online. Să asculți doar mesajul celui pe care îl intervievezi nu este de ajuns. Trebuie să se creeze o conexiune specială între jurnalist și subiect.

„Comunicarea umană trebuie stăpânită foarte bine. Să știi să asculți, să intervi. Aceste lucruri foarte greu se stabilesc de la distanță pentru că, de exemplu, interviul este o artă de-a dreptul. Eu așa cred. Am făcut sute de interviuri, am avut sute de invitați în emisiuni până să pot stăpâni foarte bine lucrul acesta. Trebuie să fii atent tot timpul. Nu doar la mesajul omului din fața ta, ci să apreciezi inclusiv mesajul lui nonverbal.

Să știi cum să structurezi interviul dacă omul are o anumită reticiență, dacă omul este emoționat, obosit sau suferă. Nu poți să te duci după un plan. Sigur, îți pregătești totul de acasă, dar sunt lucruri pe care online nu poți să le simți și nu ai cum să te implici. Este ca și cum ai ieși în oraș virtual. Există o stare, un sentiment, o comunicare dincolo de comunicarea verbală dintre tine și partenerul tău de discuție dacă vrei într-adevăr să obții o chestiune profundă”, mai spune Constantin Trofin.

Photo by CoWomen on Unsplash

Photo by CoWomen on Unsplash

„Este îngrozitor de greu să predau online”

„Este foarte greu să predau jurnalism vizual în online. Între timp m-am mai obișnuit și eu, dar este îngrozitor de greu. Cred că nici jumătate din ce ar fi trebuit să transmit efectiv nu pot pentru că nu am cum. Singura modalitate este să rog studenții să-și facă temele clare pe care le dau și apoi să încercăm să identificăm ce este bine și ce nu este bine în ceea ce au făcut, dar se pierde timp și se pierde din eficacite.

Vizualul și jurnalismul în sine se bazează pe contact direct, iar pentru studenții din generația această este o provocare să recupereze tot ce înseamnă comunicare umană după ce se termină pandemia. Eu am început să lucrez într-un studio de radio, dar până când am ajuns să fac zeci, sute de deplasări și să cunosc oameni de la profesori universitari până la ciobani din vârful muntelui nu pot să spun că am înțeles vreodată în ce constă această meserie”, a răspuns Constantin Trofin, întrebat despre ce înseamnă să predai jurnalism vizual pe internet.

Facultatea online, timp pierdut?

Constantin Trofin este de părere că studenții ar trebui să profite de experiența unor profesori și să le ceară recomandări de producții media de nivel ridicat pe care să le urmărească, pentru că altfel riscă să piardă timp.

„Să facă un lucru pe care nu îl fac acum. Să profite cât mai mult de experiența profesorilor lor acolo unde ea există. Să întrebe. Este mult mai greu pentru toată lumea pentru că fără să avem exercițiul comun al lucrului practic ei ar trebui să se uite la cât mai multe producții de calitate și chiar să își roage profesorii să le recomande lucrui pe care să le vadă. Apoi să le discute cu profesorii lor pentru că timpul acesta să nu fie pierdut. Măcar virtual experiența această să fie inițiată. Altfel este timp pierdut.

Noi putem să discutăm foarte concret. Te urci în mașină, pornești motorul, te uiți în oglindă, vezi reperele și pornești. Ei, totul este foarte teoretic. În momentul în care îți dau cheile în mână și pleci singur cu mașina, șansele să lovești stâlpul porții sunt uriașe. La fel și aici, iar studenții vor avea foarte mult de muncă pentru a recupera”, spune acesta.

Photo by Nick Morrison on Unsplash

Photo by Nick Morrison on Unsplash

Jurnaliștii progresează pe teren: „Oamenii cu care lucrezi în reportajele tale sunt un lut în mâna unui sculptor”

„Dacă ar fi să vorbești acum cu studenți de la jurnalism din generațiile trecute, vei vedea cât de mult au evoluat de când fac teren față de cei care nu fac teren. Când spun teren nu mă refer neapărat la distanțe foarte mari, ci la a ieși din birou și a vorbi cu oameni și a-i înțelege. Să vorbești cu ei nu este întodeauna greu, dar să-i înțelegi și să-i asculți, să dozezi, să ai răbdare este mai dificil. Să discuți cu un oficial pentru o declarație, pentru un subiect, nu este mare lucru.

În momentul în care ești un jurnalist de construcție poți să faci orice. Dacă toți ce știi tu să faci sunt știri și nu vrei să evoluezi, niciodată nu vei putea construi, să cauți, să dezvolți, să cunoști oameni, să te întâlnești cu un om de 3-4 ori până când pui camera pe el. Oamenii cu care lucrezi în reportajele tale sunt un lut în mâna unui sculptor care poate fi modelat dacă îl frămânți și îl încălzești înainte”, adaugă profesorul.

Nu se pot realiza reportaje online

„Nu poți să faci un reportaj online. Toată energia ta ca reporter, tot talentul, tot ceea ce știi tu să faci trece probabil în proporție de 5% dincolo de ecran. Dacă nu ești acolo să înțelegi unde să pui camera. Una este să te duci pe teren să construiești un film puternic astfel încât tu să transmiți mesajul pe care tu ți l-ai propus. Este cu totul atlceva decât să îi spui omului să filmeze el câteva cadre. În plus, nu cred că altcineva ar trebui să îți facă treaba. Toți așteptăm profesionalism de la medici, polițiști, ingineri, dar de la jurnaliști la ce ne așteptăm?”, explica Constantin Trofin.

„A confunda libertatea de exprimare cu promovarea ideilor împotriva științei sau împotriva bunului simț este foarte dăunător”

„Dacă este să fac o apreciere a activității jurnalistice în perioada aceasta este că jurnaliștii, într-o perioadă de genul acesta, ar fi trebuit să fie mult mai dedicați responsabilității pe care o au față de public în detrimentul vânzării și al clickbait-ului. Până la urmă, jurnalismul este o știință. Jurnalișii ar trebui să fie mult mai selectivi în ceea ce privește mesajele pe care le transmit. A confunda libertatea de exprimare cu promovarea ideilor împotriva științei sau împotriva bunului simț este foarte dăunător”, spune jurnalistul.

„Afirmația «Presa vinde ce se cumpără» este o tâmpenie”

„Această afirmație este o mare tâmpenie. Nu contest că este așa, dar poți să pui problema și invers. Presa vinde ce se cumpără sau consumatorul consumă ce găsește. Un punct de vedere profesionist ar fi acesta. Consumatorul consumă ce găsește. Dacă ar fi așa ar trebui să facem ca în 1992, nu? Când Antena 1, de la 11,00 seara, dădea filme porno explicite înainte de intrarea CNA-ului în funcțiune, acesta fiind unul dintre motivele pentru care s-a înființat CNA-ul.

Eu am fost șocat de-a dreptul fiind în Statele Unite ale Americii în 1998 într-o discuție cu oameni care aveau funcție de răspundere în televiziuni. Se discuta despre pierderea de audiență. Am întrebat, bazându-mă pe experiența românească, de ce nu dau acolo mondenități frivole, lucruri de genul. Oamenii mi-au spus că nu pot să facă acest lucru pentru că asta ar însemna un câștig imediat de audiență și o pierdere iremediabilă pe termen lung a credibilității lor ca instituție de presă”, a încheiat realizatorul TV, lector în cadrul Departamentului de Jurnalism de la UBB Cluj, Constantin Trofin.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Un film ca un PARAVAN pictat

Publicat

tiff

Anul acesta TIFF-ul are o secțiune specială, dedicată filmului japonez. Secțiunea „Focus Japonia” include mai multe producții producții recente, dar filme etalon ale cinematografiei nipone, cum este Tokyo Story (1953) al lui Yasujirō Ozu. Așa cum observa David Bordwell în „Poetics of Cinema”, există un mod de a face filme „în stil japonez”, care presupune un dialog între „japonezitate” și asimilarea tehnicilor narative ori cinematografice „occidentale”. Paradigma cinemaului japonez, bazată pe o „poetică a existenței”, vine din tradiția benshi, a filmelor fără sonor, ce poate fi regăsită și în moștenirea lui Yasujirō Ozu, pentru care tăcerea are un rol la fel de important ca și acțiunea sau dialogurile.

Unele dintre filmele ce pot fi vizionate la Cluj, realizate de tineri regizori japonezi, cum este Yui Kiyohara (Îmi amintesc de fiecare noapte, 2023), continuă această tradiție a cinemaului vieții cotidiene, susținut de un mod neconvențional de a face cinema. Dacă Kiyohara, care a fost studenta lui Kurosawa, spune o poveste despre femei, filmul lui Kei Ishikawa (Un bărbat, 2023) este despre un bărbat mort, ale cărui secrete sunt descoperite de soție după ce acesta are un accident.

CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Un film ca un PARAVAN pictat

Iubitorii de comedie pot să vadă filmul lui Junta Yamaguchi care, chiar dacă nu mai este atât de tânăr, face parte din noua generație. Umorul din Ribâ, nagarenaide yo (tradus prea simplu cu Râul, 2023) se bazează pe ideea din Groundhog Day. Iar cei care preferă animațiile pot viziona Primul Slam Dunk (2022) regizat de Takehiko Inoue.

Preferatele mele sunt filmele lui Ryusuke Hamaguchi Răul nu există (2023), care a câștigat marele premiu al juriului la Veneția, Drive My Car (2021), care a candidat din partea Japoniei la premiile Oscar și Perfect Days, al lui Wim Wenders. La Wenders și la Evil Does Not Exist voi reveni după vizonare, dar Drive My Car, multiplu nominalizat la Oscaruri pentru cel mai bun film, cel mai bun film internațional, cel mai bun scenariu adaptat și cel mai bun regizor, este o bijuterie japoneză, reprezentativ pentru modul cum a evoluat acest cinema de la Rashōmon (1951), care a primit Leul de aur la Veneția în 1951, declanșând japono-mania cinematografică, la Ozu, care a făcut în Tokyo monogatari (1953), o replică la „orientalismul” confratelui său.

„Hamaguchi a vrut să folosească piesa trupei britanice”

Ryūsuke Hamaguchi e unul dintre regizorii japonezi contemporani care au reușit să combine starea interioară a unei societăți cu tradiții ancestrale și influențele occidentale. Drive My Car e remarcabil, de altfel criticii americani de la Hollywood Reporter l-au pus printre cele mai influente 50 de filme ale secolului 21, poate și pentru că transpune în mod autentic tensiunea dintre lumea modernă, cu atributele sale mecanice, cu telefoane mobile și automobile, și modul de a vedea această lume prin ochii omului japonez. Între atitudinea aproape retractilă față de semeni și sentimente, lucrul în tăcere și austeritate, și adoptarea obiceiurilor, a valorilor și a culturii din Vest.

De altfel titlul conține aceste tensiuni, prezente și în proza lui Haruki Murakami, pe care o adaptează. De aceea nici nu poate fi tradus cu românescul „Condu-mi mașina”, pentru că nu este un film de aventuri în stilul „Băi, care mi-ați șutit mașina”, ci este o referință la melodia The Beatles „Drive My Car”, din povestea omonimă.

Deși Hamaguchi a vrut să folosească piesa trupei britanice nu a obținut drepturile de autor, însă referințele la ideea lui Murakami rămân intacte. Harukiștii, iubitorii lui Murakami, știu cât de importante sunt aceste referințe, așa cum este și în Norwegian Wood, care funcționează ca niște chei de lectură.

„Hamaguchi și-a dezvoltat o tehnică cinematografică ce include tot ce este mai bun în paradigma cinematografică japoneză”

Povestea lui Yusuke Kafuku, actor și regizor de teatru, care vine de la Tokyo la Hiroshima pentru a pune în scenă piesa lui Anton Pavlovici Cehov, „Unchiul Vanea”, ea însăși despre multe prea complicatele relații dintre oameni, e aparent simplă. Regizorul japonez (jucat de Hidetoshi Nishijima), a cărui soție a murit recent, beneficiază de serviciile unei șoferițe, numită Misaki, care conduce Saab-ul 900 de culoare roșie al bărbatului, din rațiuni de asigurări.

Referința aici e indirectă la Kurosawa, care a condus el însuși o trupă ambulantă de teatru, punând în scenă lucrările lui Cehov și care a fost fascinat de scriitorii ruși ca Tolstoi, Dostoievski sau Gorki.

Deși nu are „orientalismul” lui Kurosawa, nici „senzualismul” lui Mizoguchi, Hamaguchi și-a dezvoltat o tehnică cinematografică ce include tot ce este mai bun în paradigma cinematografică japoneză. Imaginile lui au intimismul lui Ozu, personajele au stranietatea lui Kobayashi, dar și preocuparea pentru profunzimile sufletului omenesc care caracterizează operele lui Mizoguchi, precum și natura enigmatică care există în filmele recente ale lui Hirokazu Kore-eda.

„Mișcările aparatului de filmare aduc aminte de (…) Kurosawa”

Drive My Car a reprezentat o premieră pentru cinemaul japonez contemporan, deoarece au trecut peste 36 de ani de când Akira Kurosawa a fost nominalizat la Oscaruri, pentru inegalabila versiune a tragediei regelui Lear, intitulată „Ran”, tânărul regizor japonez reușind să readucă pe scena internațională o stilistică demonetizată de atâtea „Godzille” (dintre care cea mai recentă este Godzilla X Kong: The New Empire, o caricatură atroce, dar de dimensiuni colosale).

Relația dintre regizor și șoferița amatoare îmi amintește de relația dintre Watanabe și Toyo, din Ikiru (1952), de altfel întreaga atmosferă, chiar și mișcările aparatului de filmare aduc aminte de această capodoperă a lui Kurosawa. Legătura dintre cei doi autori nu constă doar în preocuparea pentru teatralitate și pentru tema „teatrului în film”, care domină și modul de a povesti al lui Hamaguchi, cât într-o explorare a acelei dimensiuni a vieții care nu se vede imediat, care este la intersecția dintre realitate și imaginație.

„De fapt asistăm la două filme separate”

Construcția filmului punctează această ruptură -într-un mod neașteptat, genericul filmului („creditele” pentru romglezi) apare pe ecran după 40 de minute, informațiile tehnice despre film separă existența lui Yusuke alături de fosta lui soție, de momentul actual.

De fapt asistăm la două filme separate, după informațiile tehnice tipice, Yusuke începe o nouă viață la Hiroshima și o întâlnește pe Misaki. Atitudinea sumbră a lui Yusuke este amplificată de garajul unde are loc contactul cu tânăra femeie, cu atitudine de băiețoi. Saab-ul roșu are, evident, funcție simbolică, în acea mașină, unde am asistat la relația dintre Yusuke și soția lui, regizorul își repetă replicile din „Unchiul Vania”.

„Regizorul reușește să suprindă ceea ce Murakami conturează discret în prozele sale”

O mare parte din acțiunea filmului are loc fie în mașină, unde regizorul repetă replicile, fie în timpul repetițiilor pentru punerea în scenă a piesei lui Cehov, iar replicile din piesele în care joacă personajul sau cele doar auzite ori rememorate, devin explicații pentru trăirile acestuia în lumea reală.

După ce asistăm la celebrul monolog al Soniei, în care aceasta spune „Da, vom trăi unchiule Vania”, vedem cum pătrunde moartea în viața personajului din povestea cinematografică. La fel este trecerea de la momentul când Yusuke îl joacă pe Didi în „Așteptându-l pe Godot”, la instaurarea tragediei personale, pe care episodul teatral o contextualizează.

„Intimitatea și erotismul, narațiunea și stranietatea se îmbină în mod natural”

Deși nu este o adaptare „literală” a povestirii lui Haruki Murakami inspirată de atmosfera piesei Beatles-ilor, o altă mare calitatea acestui film decurge din faptul că regizorul reușește să suprindă ceea ce Murakami conturează discret în prozele sale. Filmul chiar începe cu o scenă tipic „murakamiană”, în care intimitatea și erotismul, narațiunea și stranietatea se îmbină în mod natural.

Otu, care este scenaristă de televiziune și scriitoare de proze construite tocmai în toiul orgasmelor, se află în pat cu soțul ei, eroul principal, Yusuke. Poveștile inventate de ea în toiul partidelor de sex sunt memorate de soț, care apoi îi reproduce dimineața ceea ce ea creează, dar uită.

Toate aceste discuții, învăluite într-o senzualitate tandră și calmă, ne generează iluzia unei intimități domestice. Numai că, pe măsură ce ne cuplăm cu personajele, începem să descoperim elemente de inflexiune tragică în existența lui Yusuke. El martor al unui moment neașteptat, soția îl înșală cu tânărul actor Takatsuki, care joacă în filmele ei de televiziune, apoi află că are glaucom, ne dăm seama că și-a pierdut fiica, moartă de pneumonie la doar 4 ani. Toate aceste înlănțuiri de evenimente culminează cu momentul când Yusuke revine acasă și își găsește soția moartă pe podea, în urma unei hemoragii cerebrale.

„Această tăcere devine mai grăitoare decât toate replicile și toate dialogurile din lume”

Narațiunea face un salt, după doi ani îl regăsim pe Yusuke, acum este regizor el însuși, dorind să pună în scenă tot „Unchiului Vania”, aceeași piesă în care jucase atunci când a murit Oto, soția lui. Deși e cazat la Hiroshima, nu întâmplător o referință tragică, unde are loc într-o vilă cu vedere spre mare, aproape extrasă din filmele lui Ozu, regizorul nu vrea să rămână acolo. Așa că este obligat să o accepte pe Misaki Watari, o tânără șoferiță care să îl transporte în siguranță.

În timp ce dezvoltă o relație cu Misaki, Yusuke interacționează și cu fostul amant al lui Otu, care este actor în piesa la care regizorul lucrează. Tensiunile mute dintre cei doi nu escaladează, însă, chiar în timpul repetițiilor, tânărul este arestat pentru uciderea unui bărbat, iar repetițiile la piesă sunt puse în pericol. Într-o răsturnare de situație și de emoții, Yusuke trebuie să preia rolul fostului amant.

Poezia vizuală a existenței personajelor într-un obiect cotidian, cum este Saab-ul roșu 900, care iese mereu în evidență pe fundalul spațiilor urbane gri și terne, subliniază amestecul despre care vorbeam, dintre real și subiectiv, dintre existența urbană și conflictele viscerale. Mijlocul prin care Hamaguchi ne conduce în lumea personajelor sale e ilustrat perfect printr-o scenă centrală din Drive My Car. Pe drum spre casă, Yusuke ascultă replica Elenei, care îi spune lui Ivan: „Ești cult și inteligent, înțelegi că lumea nu este distrusă de răufăcători și conflagrații, ci de ură și răutate”.

„Finalul ne aduce noi necunoscute”

Pe casetă este vocea fostei soții a lui Yusuke, iar Misaki îi povestește despre propria ei mamă, moment în care cele două personaje sunt cuplate vizual. Saab-ul roșu rulează în noapte, în tăcere, iar această tăcere devine mai grăitoare decât toate replicile și toate dialogurile din lume.

Pe măsură ce relația dintre regizor și tânăra femeie se dezvoltă, iar aici trimiterile la Alain Resnais și memorabilul Hiroshima, mon amour (1959) sunt inevitabile, se lămuresc o parte din necunoscutele relației dintre acesta și soția moartă, dintre Misaki și trecutul ei.

După aproape trei ore de film, finalul ne aduce noi necunoscute, pe care fiecare dintre noi trebuie să le procesăm în afara timpului filmic. De ce Saab-ul are alte numere de înmatriculare, de ce Misaki este în Coreea și nu în Japonia, de ce în mașină este un câine și nu Yusuke? Pentru că adevăratul cinema nu are loc în sala de cinematograf, ci în mintea spectatorilor, filmul continuă și după ce filmul s-a terminat, așa cum viața va continua și după viețile se vor fi încheiat.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Sports Festival: Andre Agassi, Steffi Graf, Simona Halep și Andrei Pavel au făcut SHOW la Cluj

Publicat

sports festival

Seară plină de magie la Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a cincea ediții Sports Festival, cu Andre Agassi, Steffi Graf, Simona Halep și Andrei Pavel. Cei patru jucători de tenis legendari au făcut un show memorabil în cadrul demonstrativului de tenis organizat în BTarena. Meciul-spectacol s-a jucat cu casa închisă.

sports festival

„Peste 8.500 de spectatori s-au bucurat de un joc de tenis presărat cu multe glume și scheme făcute de jucătorii care au arătat că sportul este spectacol. Evenimentul a început cu un show impresionant de lasere și s-a încheiat cu artificii și surprize pentru cele două jucatoare. Fiecare a primit câte un trofeu din flori cu numărul 1, o referință la cel primit de Simona Halep în 2017, la Beijing, Graff pentru cea mai bună jucătoare all-time, iar Simona, pentru jucătoarea care are primul loc în sufletele românilor.

sports festival

FOTO. Sports Festival: Andre Agassi, Steffi Graf, Simona Halep și Andrei Pavel au făcut SHOW la Cluj

Simona Halep: ”Publicul de aici mi-a spus în trecut că mă va susține mereu. Așa a făcut și astăzi. Vreau să vă mulțumesc din suflet. Mereu am avut parte de o primire aparte la Cluj. Astăzi sunt aici, bucuroasă să fiu din nou prezentă pe un teren de tenis, prezentă aici pentru a simți iubirea care mi-a lipsit în acești doi ani.”

sports festival

Steffi Graf a mulțumit și ea publicului, iar Andre Agassi a vorbit despre cât de încântat a fost de prima zi petrecută în România, pe terenul de joc, alături de fanii tenisului de aici. Cei doi se află pentru prima oară în România.

Andre Agassi: ”Este o bucurie să fiu aici, să joc, să împărtășesc cu voi și cu prieteni dragi această seară. A fost o onoare pentru noi să fim aici. Am vrea să nu mai plecăm niciodată!

sports festival

„Sports Festival continuă duminică cu inițiere și multe competiții”

Meciul a fost arbitrat de Raluca Olaru, iar înainte de dublul mixt anunțat a avut loc un dublu masculin. Marele campion Andre Agassi a făcut echipă cu prietenul său Justin Gimelstob, iar Andrei Pavel, cu Horia Tecău, invitații surpriză ai serii.

sports festival

Sports Festival continuă duminică cu inițiere și multe competiții. Ultima zi a celui mai mare eveniment multi-sport din România va începe cu Crosul Supereroilor. Participanții vor avea din nou șansa de a-și încerca forțele într-un cadru organizat, dar și de a susține o cauză nobilă: renovarea secției de Neonatologie a Maternității Stanca din Cluj-Napoca prin campania „Spitale Publice din Bani Privați” (Fundația Metropolis). Vor fi organizate 4 probe: 10K OPEN feminin/masculin, 5K OPEN feminin/masculin și FAMILY 5 KM și 2 KM. Startul se va da de pe pista de alergare a Cluj Arena.

sports festival

Mai multe vedete vin la Cluj să alerge și să susțină cauza umanitară: Georgiana Vlădescu, Andra Ghiță, Andra Pirvan, Giulia Huidu-Anghelescu, Vlad Huidu, Mikael Huidu, Ioana State, Sebastian Dobrincu, Andrei Niculae, Claudia Cirjan, Bianca Giurcanu, Alex Ticrea, Sandra Bendre, Ioana Grama, Cipri Pop, Elena Adegbuyi, Patrick Adegbuyi, Benny Adegbuyi, Vlad Burghelea.

sports festival

„30 de sporturi disponibile”

Tot duminică va avea loc și canicross, new entry la Sports Festival. Cățeii vor deveni oficial participanți ai competițiilor. Iubitorii sportului care au acasă un prieten patruped și care s-au înscris în concurs vor concura la două probe: OBSTACLE RUN, tandem om și câine pe un circuit cu obstacole de aproximativ 300m, și DOG SPEED RUN, o probă de alergare a cățelului spre stăpân pe un culoar de 50m. Competiția va avea loc în Parcul Central din Cluj-Napoca.

Zona de inițiere va fi deschisă între orele 10:00-19:00. Cei care vin în festival pot să încerce gratuit cele 30 de sporturi disponibile: aikido, atletism, baschet, bocce, caiac, ciclism, cross training, functional training, dance, escaladă, fotbal, gimnastică ritmică, gimnastică aerobică, kyokushin, handbal, majorete, roundnet, rugby, șah, schi fond, tenis de câmp, volei, judo, patinaj pe role, fitness Worldclass, golf, tenis de masă, canicross, evaluare motrice și badminton.

Sports Talks aduce în fața publicului noi personalități importante din lumea sportului care vor vorbi despre tema acestei ediții: motivația. Participanții vor putea descoperi povești fascinante de culise. Moderatori: Cristian Mîndru și Mihnea Măruță.

sports festival

Duminică, 16 iunie

● 11:00 – 11:30 – Andrei Pavel, antrenor de tenis, considerat cel mai valoros tenismen român de la Ilie Năstase (BEST: 18 ATP)

● 11:45 – 12:15 – Robert Glință, fost înotător olimpic, record mondial la juniori și record național pentru seniori 100m spate în bazin scurt

● 12:30 – 13:00 – Omer Tetik, director general Banca Transilvania

13:00 – 15:15 – Coffee Break

● 15:15 – 15:45 – Ciprian Lupu, primul pilot român în scaun cu rotile, a intrat în Cartea Recordurilor ca prima persoană din lume care obține un titlu de Campionat Național al unei categorii, în competițiile automobilistice

● 16:00 – 16:30 – Alisia Perșa, campioană mondială la Street Workout, Cristian Sandru & Adi Lupu, practicanți Street Workout și Calisthenics

● 16:45 – 17:15 – Cătălin Sprînceană, Președintele Federației Române de Ciclism, manager al echipei de ciclism MTB BikeXpert Racing Team, comentator sportiv

La scena mare a festivalului vor fi organizate diverse clase de aerobic, fitness și dans, iar seara, de la ora 20:00, atmosfera va fi întreținută de Otravă și Andreea Esca.

sports festival

Sports Festival, cel mai mare eveniment multi-sport din România, a ajuns anul acesta la cea de-a cincea ediție. În 2023, a atras un număr record de participanți: peste 150.000 de copii și adulți au descoperit și s-au bucurat de un întreg univers al sportului. Festivalul înseamnă 4 zile dedicate sportului care includ activități de inițiere, provocări sportive, super campioni față în față cu fanii, la Sports Talks, masterclassuri dedicate profesioniștilor, Crosul Supereroilor, competiții, parada cluburilor sportive și evenimente demonstrative care transformă sportul într-un adevărat spectacol”, au transmis organizatorii.

sports festival

Citește mai departe

EVENIMENT

Cum s-a votat la Cluj la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie. Ce listă de candidați a primit cele mai multe voturi

Publicat

De

Parlamentul European

La alegerile pentru Parlamentul European, desfășurate în 9 iunie împreună cu cele locale, au fost înregistrate aproape 325.000 de voturi valabil exprimate la nivelul județului Cluj, arată rezultatele finale comunicate de Biroul Electoral Județean (BEJ) Cluj.

Astfel, cele mai mult au mers către Alianța PSD – PNL – 107785 voturi (33,23%), AUR – 45438 voturi (14,02%), UDMR – 43334 voturi (13,37%), ADU – 36175 voturi (11,16%), REPER – 26213 voturi (8,08%), Nicu Ștefănuță (independent) – 21839 voturi (6,73%),  Vlad Gheorghe – 11366 voturi (3,50%), SOS – 10274 voturi (3,17%), Partidul Diaspora Unită – 6152 voturi (1,89%), PUSL – 3296 voturi (1,01%), PRM – 2319 voturi (0,71%) , Partidul Alternativa Dreaptă – 2259 voturi (0,69%) , Paula Pîrvănescu (independent) – 2121 voturi (0,65%), Șoșoacă Silvestru – 1891 voturi (0,58%), Partidul Patrioților – 1875 voturi (0,55%) și Partidul România Socialistă – 1037 voturi (0,31%).

De asemenea, au fost înregistrate 38.051 de voturi pe listele suplimentare, ceea ce înseamnă peste 10% din voturi.

Pe lista comună PSD – PNL figurează pe locuri eligibile și trei clujeni: Rareș Bogdan și Daniel Buda (PNL) și Vasile Dîncu (PSD).

Citește mai departe

ECONOMIE

Stagiarii vor primi mai mulți BANI. Ce trebuie să știi despre programele de INTERNSHIP

Publicat

Indicii ROBOR aproape de 6%

Stagiarii, cei ce lucrează ca internship, vor primi mai mulți bani. Majorarea indemnizației pe care aceștia o primesc va fi aplicată odată cu creșterea salariului minim brut pe țară.

Potrivit Legii 176/2018 privind internshipul, ”cuantumul indemnizației pentru internship este egal cu cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”. Acesta se acordă proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată.

Stagiarii vor primi mai mulți BANI. Ce trebuie să știi despre programele de INTERNSHIP

De la 1 iulie 2024, valoarea salariului minim brut pe țară crește la 3.700 de lei, de la 3.300 de lei. Prin urmare indemnizația pe care o vor primi tinerii aflați în internship se va majora la cel puțin  1.850 de lei. Anterior, aceasta era de 1.650 de lei, scrie Alba24.ro.

Care sunt condițiile

Potrivit legislației, pot face internship persoanele care au împlinit 16 ani, pentru a acumula experiență profesională și a-și dezvolta abilitățile practice și competențele. Activitatea de internship se desfășoară pe o perioadă limitată, pe baza unui contract. Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.

Pentru internii cu vârste între 16 și 17 ani, durata timpului de muncă este de cel mult 30 de ore pe săptămână, respectiv 6 ore pe zi. Pentru cei de 18 ani și peste, timpul de muncă este de până la 40 de ore pe săptămână.

Legea mai prevede că organizațiile-gazdă care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfășurat programul de internship primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligației de menținere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 24 de luni.

Acordarea primei de promovare a angajării se realizează în limita fondurilor alocate cu această destinație.

Amenzi

Organizația-gazdă a programului de internship poate fi sancționată dacă nu respectă regulile de achitare a indemnizației pentru stagiari. Amenda este între 2.000 de lei și 4.000 de lei, potrivit zf.ro.

De asemenea, amenda pentru neîncheierea contractului de internship este între 10.000 de lei și 20.000 de lei.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax