Compania americană Envipco, lider global în soluții avansate de reciclare, a inaugurat, miercuri, Centrul de Excelență în Inginerie din România, la Liberty Technology Park din Cluj-Napoca. Inginerii români de aici vor juca un rol esențial în proiectarea, testarea și optimizarea tehnologiilor din spatele echipamentelor Reverse Vending Machines (RVM) Envipco, care permit colectarea automată a ambalajelor reciclabile, în special a recipienților de băuturi din plastic, sticlă și aluminiu.

Noul centru extinde rețeaua globală de centre de cercetare și dezvoltare a companiei și consolidează poziția emergentă a României ca hub de inovație în reciclare și economie circulară.

Hub strategic de cercetare și dezvoltare

Centrul din Cluj-Napoca va funcționa ca un hub strategic de cercetare și dezvoltare (R&D), sprijinind implementarea și extinderea rapidă a sistemelor de garanție-returnare (SGR) în întreaga Europă.

Inginerii români vor juca un rol esențial în proiectarea, testarea și optimizarea tehnologiilor din spatele echipamentelor Reverse Vending Machines (RVM) Envipco, care permit colectarea automată a ambalajelor reciclabile.

Simon Bolton, CEO Envipco Global, a declarat că ceea ce se construiește la Cluj nu este doar un centru de cercetare și dezvoltare, ”ci o platformă de co-creație între echipele din Europa și SUA”.

”România are un rol important în viitorul reciclării inteligente”, a spus  Bolton, care a apreciat succesul campaniei de reciclare demarat în România prin RetuRo, concretizat prin sute de milioane de recipiente colectate.

Bogdan Purcherea, Manager Envipco România, a declarat la rândul său că s-a decis investiția în România pentru că aici s-a găsit ”talent, viziune și o energie extraordinară pentru schimbare”.

”Centrul de Excelență din Cluj reflectă angajamentul nostru de a inova împreună cu comunitățile locale pentru a construi un viitor sustenabil în Europa și dincolo de ea”, a precizat Purcherea.

Andrew Keene, CTO Envipco, a completat că tehnologiile dezvoltate la Cluj vor sprijini tranziția către modele circulare în piețele europene, noul centru fiind un pas important pentru democratizarea reciclării prin inovație.

”Noi proiectăm, construim și distribuim aceste echipamente de colectare a ambalajelor reciclabile. Au și sisteme de securitate pentru a preveni fraudele”, a explicat Keene.

Clujul, pol al inovației

Compania Envipco este în prezent singurul producător de RVM-uri care deține atât o unitate de producție, la Sebeș, cât și un Centru de Excelență, la Cluj-Napoca, cele două investiții subliniind importanța strategică a României în planul european al companiei.

Centrul de la Cluj este așteptat să accelereze adaptarea tehnologică a soluțiilor Envipco pentru piețele europene-cheie, aflate în plin proces de implementare a sistemelor SGR.

Potrivit oficialilor americani, a fost ales Cluj-Napoca pentru deschiderea noului centru , deoarece orașul este considerat un pol în expansiune al inovației, cu acces la specialiști de top în inginerie și IT, infrastructură modernă și conexiuni excelente cu restul Europei.

Aceștia estimează că la Centrul de Excelență în Inginerie de la Cluj-Napoca vor fi angajate, inițial, 10 – 12 persoane, în domeniile IT și inginerie, iar până la sfârșitul lui 2026, se intenționează angajarea a aproximativ 20-25 de specialiști.

Astfel, se caută ingineri, analiști de procese de business, dezvoltatori Power BI și profesioniști cu experiență în cercetare și dezvoltare.

Investiția în Centrul de Excelență de la Cluj-Napoca se va ridica la 5 milioane euro în următorii ani și include infrastructura fizică, software-ul, instrumentele R&D și pregătirea personalului.

Compania americană colaborează cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN).

Despre Envipco

Envipco, prezentă în mai multe țări din întreaga lume, este un lider recunoscut în dezvoltarea și operarea echipamentelor Reverse Vending Machines (RVM) – sisteme tehnologice automatizate pentru colectarea recipientelor de băuturi.

Compania deține mai multe brevete pentru sistemele RVM, inclusiv pentru marcarea ambalajelor pentru returnarea garanției, identificarea tipului de material, compactare și contabilizare.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o nouă avertizare de instabilitate atmosferică pentru tot județul Cluj pentru ziua de miercuri, 23 aprilie.

Vor fi ploi însoțite de descărcări electrice, iar vântul va bate cu putere.

Vijelii, ploi însemnate cantitativ și grindină la Cluj

Avertizarea Cod Galben este valabilă miercuri, 23 aprilie, între orele 12.00 și 23.00, anunță meteorologii.

Vor fi o perioadă cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, care va avea rafale de 50 – 60 de kilometri pe oră, vijelii și căderi de grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20 – 25 de litri pe metru pătrat și izolat de peste 40 de litri pe metru pătrat.

O petiție online a fost deschisă de un locuitor din comuna Apahida, care cere lărgirea centurii în zona acestei localități.

În petiția semnată deja de peste 300 de persoane, la ora publicării acestei știri, se arată că traficul pe centura Vâlcele-Apahida a crescut semnificativ, iar o mare parte dintre mașini ajung pe drumul principal din localitate.

Petiție pentru lărgirea centurii în jurul localității Apahida

În petiția adresată primarului Cristina Belce, se arată că este necesară lărgire drumului de centură în jurul Apahidei.

”În ultima perioadă, observăm o creștere semnificativă a traficului din direcția Gherla-Dej, iar o parte din acest trafic ajunge pe drumul principal din Apahida. Prin suplimentarea numărului de benzi de pe DN 1C (strada principală din Apahida), veți încuraja și mai mult trafic dinspre Gherla – Jucu să tranziteze comuna, iar acest fapt va avea un impact negativ asupra siguranței, zgomotului și poluării din comuna noastră”, se arată în petiție.

”Lărgirea drumului principal din Apahida nu reprezintă o soluție”

Tot acolo se menționează faptul că traficul intens produce deja neplăceri pentru locuitorii din zonă. ”Lărgirea drumului principal nu reprezintă soluția optimă pentru a gestiona acest volum crescut de trafic – care de altfel este un trafic generat de persoanele din exteriorul comunei care fac naveta către Cluj-Napoca”, atrage atenția autorul petiției.

Astfel, semnatarii petiției cer Primăriei ”să inițieze demersurile necesare pentru grăbirea implementări proiectului de lărgire a drumului de centură ocolitoare a Apahidei și realizarea drumului de legătură dintre centură și drumul înspre Reghin, eliminând astfel și aglomerația la trecerea cu calea ferată”.

Inițiatorul petiției solicită, de asemenea, urgentarea conectării parcului industrial Nervia la centură, un proiect spune el, care ar putea elimina o mare parte din aglomerație cauzată de traficul generat de parcul industrial.

Migrația economică a devenit un fenomen larg răspândit în ultimele decenii, mai ales după 1989 și mai intens după 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În multe țări vest-europene (Germania, Italia, Spania, Marea Britanie), salariile sunt semnificativ mai mari decât în România pentru aceleași joburi. Mulți români caută nu doar bani, ci și respect, siguranță la locul de muncă și oportunități reale de avansare. Au acces mai bun la servicii publice, educație, sănătate și o infrastructură mai bine dezvoltate decât în țară. Mulți părinți pleacă gândindu-se la viitorul copiilor, nu doar la propriul câștig.

Este și cazul Alexandrei Făgădar, o sibiancă transhumată la Cluj-Napoca, de unde a ales calea occidentului, mutându-se acum 5 ani în Belgia, acolo unde face torturi și prăjituri.

„La Sibiu am terminat liceul pedagogic. Pasiunea pentru tot ce înseamnă bucătărie o am de mică, de la vârsta de 13 ani. Când am intrat la liceu am vrut să urmez școală profesională pe profil de bucătar, dar nu am fost lăsată de părinți”, spune Alexandra.

VIDEO FOTO. EXCLUSIV. O DULCE de la Cluj face dulce în Belgia. Alexandra: Îmi doresc să mă EXTIND

Până la urmă a făcut curs de bucătar și a ajuns să lucreze în Cluj-Napoca la un restaurant, unde a început să facă prăjituri pentru evenimente. „Eram încântată de idee de pe atunci, dar nu aveam încredere în mine”, mai spune Alexandra.

A plecat din țară, în 2020, în Belgia, pentru „a reuși să mai adunăm banii până să avem un copil, ca să putem să îi oferim o viață mai bună”. A avut o ofertă de muncă la o seră cu plante aromatice (mentă, pătrunjel, coriandru etc.).

„În prezent lucrez în continuare în seră, dar primind impulsuri de la soț și de la prietenii și colegele de la muncă, am luat decizia de a înființa “Dulce amprentă” și spre surprinderea mea funcționează chiar foarte bine de 4 luni. Deocamdată, afacerea funcționează doar în Belgia, dar Alexandra se gândește serios la reîntoarcerea în Cluj și deschiderea unui laborator, deși, punând în balanță tot, crede că în Belgia ar merge mult mai bine. „Decizia e foarte greu de luat”. recunoaște Alexandra.

„Familia este foarte încântată de idee și mă susțin”

„În weekend-ul Paștilor am avut cel mai exclusivist eveniment, la care nici nu m-aș fi gândit vreodată: am avut ocazia să fac tort pentru toate finalistele de la “Miss Exclusive” Belgia. Am avut emoții foarte mari dar am fost foarte încântată când am primit feed-back-ul, care a fost unul foarte bun”, spune Alexandra.

„Mă inspir de la câteva fete de pe site-urile de socializare, dar de multe ori stau seara în pat și mă gândesc ce să fac, cum să fac să îmi iasă totul tot mai frumos, mai bine și mai gustos. În preajma sărbătorilor fac cozonaci și prăjituri de casă.

Alexandra lucrează singură dar are toată susținerea familiei. „Familia este foarte încântată de idee și mă susține, ei sunt degustătorii mei, când creez ceva, pe părerea lor mă bazez, sunt primii care îmi dau feedback legat de gust și de aspect”, mărturisește Alexandra.

Nu a ținut cont de costul investiției, fiind la început, a considerat că trebuie să investească aproape tot profitul în mai multe produse, ustensile, pentru a-și putea ușura munca și a ajunge să evolueze. Prețul unui tort este de 30-35€, depinzând de cremele din interiorul lui.

„Îmi doresc să mă extind, dar cred că trebuie să iau lucrurile sistematic”, încheie Alexandra Făgădar.