Prima carte electronică de identitate din România, upgradată față de modelul din 2021 și cu elemente de securitate mai puternice, a fost eliberată, miercuri, la Direcția Județeană de Evidență a Persoanei (DJEP) Cluj. Aceasta se va emite din 2 iunie și pentru minorii sub 14 ani și poate înlocui pașaportul pentru călătoriile în țările UE.

Chestorul de poliție Cătălin Giulescu, directorul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din MAI, a declarat la Cluj că eliberarea cărții este gratuită pentru cei peste 14 ani, iar pentru cei sub această vârstă va costa 67 de lei, mai ieftin decât un pașaport.

”Am eliberat, azi, prima carte electronică de identitate din România, versiunea a doua, upgradată față de cea din 2021, cu care titularul va putea să semneze documente și să formuleze cereri electronice.

Începând cu 20 martie, cetățenii din județul Cluj se pot prezenta, la împlinirea vârstei de 14 ani, la serviciile publice comunitare, pentru cartea electronică de identitate.

În 20 mai, ne propunem să introducem în circulația cartea de identitate simplă, fără cip, adică fără suport de stocare a datelor, care va costa 38 de lei, iar începând cu 2 iunie, vom pune în circulație cartea electronică de identitate pentru copiii între zero și 14 ani.

Unul dintre avantajele acestei cărți de identitate este că minorii, indiferent de vârstă, pot călătorii în străinătate fără pașaport, din 2 iunie, în statele UE și în statele terțe care au acorduri cu UE.

Eliberarea cărții electronice de identitate este gratuită pentru cei peste 14 ani, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene PNRR, iar pentru copiii sub această vârstă va costa 67 de lei, mai ieftin de 3 ori decât costul unui pașaport”, a explicat Giulescu.

Din Cluj în toată țara

Acesta a recomandat celor care au prima variantă a cărții electronice de identitate, emisă în cadrul proiectului pilot demarat la Cluj în 2021, să le preschimbe cu noul model.

Potrivit lui Giulescu, în maximum două săptămâni, eliberarea noii cărți electronice de identitate va fi extinsă la nivelul Bucureștiului, iar după Paști la nivelul tuturor municipiilor de reședință de județ din România.

”Ne propunem ca, până în 20 mai, să extindem emiterea cărții electronice de identitate la nivelul tuturor celor 674 de servicii publice comunitare de evidența persoanelor.

Am inițiat demersuri concrete cu CNAS, astfel că în cartea electronică de identitate se va înscrie grupa sanguină și RH-ul beneficiarului”, a precizat Cătălin Giulescu.

40 de cărți pe zi

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a declarat la rândul său că noile cărți de identitate se pot realiza acum în 8 locuri din județul Cluj, la DJEP Cluj, precum și la primăriile din Cluj-Napoca, Florești, Turda, Huedin, Câmpia Turzii, Dej și Gherla.

Directorul DJEP Cluj, Emilian Roșca, a precizat că pot fi eliberate 40 de cărți electronice de identitate pe zi, capacitatea instituției fiind suficientă pentru a acoperi toate cererile.

Termenul de eliberare a cărților este acum de 2 săptămâni de la depunerea actelor, dar acesta se va reduce la 4 zile când va începe eliberarea la nivel național.

Este mai practică

Prima persoană care a primit noua carte este o studentă din Cluj-Napoca, Andra Rus, care și-a setat două PIN-uri, primul de 4 cifre, pentru autentificare în sistemele informatice ale administrației publice, iar cel de-al doilea, din 6 cifre, pentru operațiunea de semnare.

”Mi-am făcut această carte electronică de identitate pentru că este mult mai practică și nu va mai trebui să car și cardul de sănătate. Este mai securizată, are semnătură electronică și amprentele pe ea, este mult mai greu de falsificat. Este mai practică și în ceea ce privește călătoria în străinătate”, a spus tănâra.

În programul pilot, început în 2 august 2021 la Cluj, au fost eliberate peste 31.500 de cărți electronice de identitate.

Până în 3 august 2031 ar trebui schimbate cărțile de identitate clasice sau buletinele vechi, dar cei care au termen de valabilitate nelimitat le vor putea folosi în continuare.

Reprezentanții „U” Cluj se delimitează de suporterii echipei care au luat la bătaie trei minori după derby-ul Clujului, exprimându-și regretul față de cele întâmplate și făcând apel la fair-play.

FC Universitatea Cluj a reacționat, miercuri, față de incidentul petrecut luni seară, după meciul cu CFR, când niște suporteri au bătut trei minori de 14-17 ani, din care unul a ajuns la spital.

Clubul regretă incidentul și condamnă violența

Clubul și-a exprimat regretul față de cele întâmplate, reafirmând angajamentul pentru principiile fair-play-ului, spiritul universitar și împotriva oricărei forme de violență.

„Clubul nostru își exprimă regretul față de incidentele petrecute în spațiul public după meciul din 31 martie 2025, dintre FC Universitatea Cluj și CFR.

FC Universitatea Cluj susține ferm principiile fair-play-ului, spiritul universitar și respinge orice formă de violență. Clubul consideră că astfel de comportamente nu își au locul într-o comunitate responsabilă”, a transmis „U” Cluj.

„FC Universitatea Cluj condamnă ferm violența de orice natură”

Clubul și-a exprimat speranța că autoritățile îi vor identifica pe cei vinovați, arătând că a promovat constant, din 2016 încoace, valori precum integritatea, corectitudinea și respectul.

„Avem încredere că autoritățile competente vor clarifica situația și vor aplica măsurile necesare. Așteptăm ca același lucru să se întâmple și în legătură cu alte incidente care au avut loc în ultima perioadă.

Din 2016, am promovat constant valori precum integritatea, corectitudinea și respectul, pe care continuăm să le susținem ca principii etice fundamentale pe baza cărora clubul poate continua să se dezvolte sustenabil.

FC Universitatea Cluj condamnă ferm violența de orice natură și reafirmă angajamentul clubului față de valorile fair-play-ului și ale respectului reciproc”, a mai transmis clubul.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere ministrului de Interne să ia măsuri de urgență după ce trei tineri maghiari au fost bătuți, luni seara, la Cluj-Napoca, după meciul dintre U și CFR Cluj. Unul dintre ei, un băiat de 14 ani, a ajuns la spital.

Kelemen Hunor spune că tinerii au fost agresați ”doar pentru că vorbeau în limba maghiară” și cere sancționarea fermă a agresorilor.

Kelemen Hunor cere sancționarea celor care au agresat tineri maghiari

”Inacceptabil!! Tineri maghiari au fost bătuți, luni seara la Cluj-Napoca, doar pentru că vorbeau în limba maghiară. Mă adresez ministrului de Interne și îi cer ferm: dați un exemplu! Sancționați ultrașii care au agresat tinerii maghiari!

După ultimul meci dintre CFR 1907 și Universitatea, mai mulți tineri maghiari au fost atacați de ultrașii echipei “U” la Cluj-Napoca, doar pentru că vorbeau în limba maghiară. Mai mulți dintre aceștia au suferit răni grave în urma atacurilor, fiind agresați în timp ce se întorceau pașnic acasă.

Nu accept argumentul că acestea sunt doar cazuri izolate. Nu! Atâta timp cât maghiarii sunt atacați doar pentru că sunt maghiari, pentru că vorbesc în limba maghiară, comunitatea noastră nu este în siguranță. Asta este consecința faptului că partidele extremiste, antimaghiare, pot instiga liber, în timp ce statul, adesea, închide ochii.

Orice discurs instigator la ură trebuie sancționat, indiferent de cine îl rostește – fie că este politician sau reprezentant al mass-media. Le doresc însănătoșire grabnică tinerilor agresați! Familiilor lor le transmit putere și rezistență în această situație tulburătoare. Suntem pregătiți să le oferim tot sprijinul necesar”, a transmis președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Un tănăr de 14 ani, suporter al CFR Cluj, a ajuns la spital cu răni la cap. Potrivit surselor Cluj24.ro, și ceilalți doi tineri cu care acesta se afla pe stradă au fost loviți de ultrași.

Polițiștii clujeni contunuă cercetările în acest caz, iar cei implicați în bătaie și identificați pănă acum de oamenii legii sunt chemați la audieri.

Primăria municipiului Cluj-Napoca a publicat lista salariilor angajaților pentru luna martie 2025. Cel mai mare venit îl are primarul, cu un salariu brut lunar de 32.603 lei.

În comparație cu luna septembrie 2024, când lista a fost actualizată ultima dată, salariile au rămas aceleași. Singura excepție o constituie salariul muncitorilor necalificați, care a crescut de la 3.717 lei la 4.051 lei, ca urmare a majorării salariului minim pe economie.

Lista publicată de Primărie include salariile de bază brute pentru diferite funcții administrative, conform Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Documentul prezintă veniturile pentru funcții precum primar, viceprimari, directori, inspectori și muncitori.

Cele mai mari salarii din Primăria Cluj-Napoca

• Primar: 32.603 lei brut/lună
• Viceprimari: 28.980 lei brut/lună
• Secretarul general al municipiului: 19.215 lei brut/lună
• Salarii pentru funcții cheie din administrație
• Director general: 18.932 lei brut/lună
• Director general adjunct: 18.806 lei brut/lună
• Arhitect-șef: 18.932 lei brut/lună
• Director executiv: 17.798 lei brut/lună
• Director adjunct, contabil șef, inginer șef, șef sector, director executiv adjunct: 17.672 lei brut/lună
• Șef serviciu: 17.262 lei brut/lună

Alte salarii din administrația locală

• Auditor (Clasa I): 6.300 – 9.513 lei brut/lună
• Consilier, consilier juridic, consilier achiziții publice, inspector, polițist local (Clasa I): 4.473 – 9.009 lei brut/lună
• Referent de specialitate, polițist local (SSD) (Clasa II): 4.190 – 7.151 lei brut/lună
• Referent, polițist local (Clasa III): 4.095 – 5.828 lei brut/lună
• Agent agricol (Clasa I): 4.536 lei brut/lună
• Șef depozit (Clasa I): 5.513 lei brut/lună
• Casier, magaziner: 5.418 lei brut/lună
• Portar, paznic, pompier, guard, agent de securitate intervenție, bufetier, manipulant bunuri, curier: 4.631 lei brut/lună
• Șofer (Clasa I): 5.513 lei brut/lună
• Muncitor calificat: 4.410 – 5.513 lei brut/lună
• Muncitor necalificat: 4.051 – 4.095 lei brut/lună

Sporuri și indemnizații suplimentare

Angajații Primăriei Cluj-Napoca beneficiază și de diverse sporuri și beneficii financiare, în funcție de condițiile de muncă și specificul activităților desfășurate. Printre acestea se numără:

• Spor pentru muncă de noapte: 25% din salariul de bază
• Spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare: până la 15% din salariul de bază
• Indemnizație de hrană: 347 lei/lună pentru angajații cu salarii nete sub 8.000 lei
• Vouchere de vacanță: 1.600 lei anual pentru angajații cu salarii nete sub 8.000 lei

De asemenea, angajații care dețin titlul științific de doctor primesc o indemnizație suplimentară echivalentă cu 50% din salariul minim brut pe economie. Persoanele implicate în proiecte finanțate din fonduri europene pot beneficia de o majorare salarială de până la 50%, proporțional cu timpul alocat activităților specifice proiectului. În plus, există sporuri speciale pentru persoanele cu handicap (15%) și pentru cei care desfășoară activitate de control financiar preventiv (10%).