Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a propus judecătorului Judecătoriei luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile față de un bărbat cercetat pentru înșelăciune în formă continuată, propunerea fiind admisă, miercuri, de către judecător.

”În esență, s-a reținut că fapta inculpatul în perioada iulie 2013 – 07 februarie 2025, a indus-o și menținut-o în eroare pe persoana vătămată, în vârstă de 70 de ani, prin folosirea de nume și calități mincinoase (,,P.I.” – presupusă fostă angajată a Băncii Naționale a României) ori calități mincinoase (atribuindu-și calitatea de contractor cu Banca Națională a României) și de alte mijloace frauduloase (contract de împrumut încheiat sub semnătură privată și datat 15.10.2014), prin aceea că i-a prezentat ca adevărat faptul că ar putea realiza câștiguri importante prin intermediul unor investiții sau afaceri cu Banca Națională a României, deși în realitate, inculpatul a urmărit însușirea sumelor de bani.

I-a promis investiții

În realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate, în mod repetat, respectiv înainte de realizarea fiecărei tranzacții, diferite sume de bani sub pretextul realizării de investiții, achitării unor așa-zise taxe pentru transportul banilor rezultați din presupusele investiții efectuate, cereri sau alte formalități, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste, folosindu-se inclusiv de comunicări mincinoase prin intermediul unui așa-zis „robot” automat al Băncii Naționale a României, determinând persoana vătămată să îi remită într-un număr de 639 de tranșe în total, suma de 1.413.750 lei, prejudiciul material produs în concret persoanei vătămate ridicându-se la suma de 1.428.984,32 lei, cu luarea în considerare a comisioanelor achitate de persoana vătămată în scopul transferării sumelor de bani menționate”, arată Parchetul.

Conducerile celor șase mari instituții de învățământ superior din Cluj-Napoca, membre ale Uniunii Universităților Clujene, au semnat o scrisoare deschisă prin care îndeamnă comunitatea academică și societatea în ansamblu să participe activ la vot.

Scrisoarea deschisă a fost semnată de rectorii Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Adrian Petrușel, al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, al Universității Tehnice, prof. dr. ing. Vasile Țopa, al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prof. univ. dr. Cornel Cătoi, al Academiei de Muzică „ Gheorghe Dima”, prof. univ. dr. Vasile Jucan și al Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Liviu-Florian Ștefan.

Redăm conținutul scrisorii deschise:

„A merge la vot nu înseamnă numai dreptul la opțiunea politică proprie, înseamnă a ne asuma o responsabilitate, un angajament pentru bunăstare și democrație, pentru un viitor sigur și durabil.

Uniunea Universităților Clujene, apel la responsabilitate

Uniunea Universităților Clujene (UUC) își reafirmă angajamentul față de comunitățile academice pe care le reprezintă, de a susține direcția strategică euroatlantică asumată prin:

• parteneriate academice solide;
• apartenența la alianțe și rețele internaționale de prestigiu;
• atragerea unui număr mare de studenți internaționali și sprijinul acordat mobilităților studențești și academice;
• dialogul permanent cu instituțiile europene și transatlantice.

„Îndemnăm întreaga comunitate academică clujeană să-și exercite dreptul la vot”

Parte a unor comunități universitare internaționale, universitățile membre ale UUC sunt spații ale libertății de gândire, ale schimbului de idei, ale cooperării și ale construcției unei societăți democratice și, cu atât mai mult, a unei lumi mai bune prin educație și cunoaștere și, în același spirit, reprezintă medii în care extremismul, agresivitatea și discriminarea de orice fel nu sunt tolerate.

În acest context, îndemnăm întreaga comunitate academică clujeană să-și exercite dreptul la vot și să-și asume responsabilitatea unei alegeri conștiente, raționale, informate, în spiritul valorilor și principiilor promovate de universitățile noastre. Ieși la vot! Decide tu cine te va reprezenta!”, se arată în scrisoara deschisă.

Der Flohmarkt – Oserul din Centru a revenit în Cluj-Napoca, transformând zonele centrale ale orașului în piețe vibrante dedicate pasionaților de vintage, haine și bijuterii. Organizat de Asociația Daisler, evenimentul a avut loc pe 10 mai pe străzile Emile Zola și Sextil Pușcariu, urmând ca pe 17 mai să se desfășoare pe strada Kogălniceanu, între orele 9:00 și 14:00.

Strada a fost plină de vânzători care au pus la dispoziția cumpărătorilor o varietate de obiecte cu poveste: de la haine vintage și decorațiuni, la cărți, bijuterii handmade și tablouri cu peisaje elegante, toate la prețuri reduse. Astfel, printre achizițiile clujenilor se numără haine de firmă second-hand până în 30 de lei, picturi abstracte cu prețuri care se învârt la 30 de lei și cărți la jumătate de preț în comparație de cel din librării.

Au și produse vândute la prețul pe care l-a stabilit cumpărătorul.

Însă, ceea ce a ieșit în evidență au fost produsele a căror valoare ținea de decizia cumpărătorului.

Pe lângă cumpărături, participanții s-au putut bucura de ateliere de clătitărit, unde au putut degusta clătite gratuite, și de standuri de cafea, în timp ce pe fundal suna ritmul vesel al muzicii mixate de DJ.

Despre Der Flohmarkt & finanțare

Der Flohmarkt – Oserul din Centru este o inițiativă care îmbină tradiția cu modernitatea, oferind clujenilor o alternativă sustenabilă la consumul de masă și o oportunitate de a redescoperi bucuria obiectelor cu suflet.

Der Flohmarkt a fost finanțat în cadrul proiectului ,,În zona ta” al Fundației Comunitare Cluj, despre care managerul Paula Comănescu oferă mai multe detalii.

,,Dorim să aducem mai aproape de oamenii din Cluj posibilitatea de a primi sprijini financiar pentru implementarea ideilor lor de proiecte – idei care pot face o diferență în comunitatea locală.

Astfel, noi am desfășurat un concurs de proiecte în toamnă, dat între 17 aplicanți – de la ONG-uri la asociații de proprietari – de unde am selectat 7. Dintre grupurile beneficiare, se enumeră Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului, Grădinăritul Comunitar, e-Cargo Bike Mănăștur, Aerul din Școala Noastră”, a spus aceasta.

Bianca Matei

Zeci de studenți de anul IV din 12 județe de la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca au prezentat, miercuri, produsele pregătite după rețete vechi de sute de ani, în cadrul Festivalul Produsului Tradițional.

Conf. dr. Avram Fițiu, coordonatorul cursului de Controlul și Certificarea Produselor, a declarat că, evenimentul, aflat la a 18-a ediție, își propune descoperirea, din cămara bunicilor, a rețetelor autentice, cu o vechime de minimum 30 de ani, care ar putea fi atestate la nivel național sau european ca produse tradiționale sau cu protecție de origine geografică.

”Nu prezentăm neapărat rețete ci povești, iar studenții noștri devin ambasadori ai bunicii la nivel național sau mondial. Este o formă prin care încercăm să recuperăm și să permitem României să aibă un tezaur care să se păstreze și să nu fie pierdut pentru anii care vin.

Noi, în România, avem o gastronomie extraordinar de bogată, dar dacă nu este recunoscută la nivel national și European, nu poți construi elemente de turism, de magnet turistic pentru România”, a spus Fițiu.

Acesta a explicat că România are un număr redus de turiști străini, iar aceștia nu vin în țara noastră dacă nu li se oferă din punct de vedere gastronomic produse autentice.

Cici fierți în zeamă de fasole

Printre cele 40 de produse prezentate de studenți îmbrăcați în costume populare se numără și ”cici fierți în zeamă de fasole”, gătit de studentul Remus Horja după o rețetă din Șimleul Silvaniei, veche de 300 de ani.

”Este o mâncare de post, făcută din făină, apă sare, din care se prepară un aluat, răsucit în mână, și ies ca niște paste, numite cici. Acestea se amestecă cu cartofi răntăliți, cu ceapă călită, sare, piper și boia, și puțin ulei.

Cici se fierb într-o zeamă de fasole uscată, care le dă un gust deosebit. Este o mâncare simplă, din ingrediente simple, dar care este foarte gustoasă și sățioasă.

Pe vremuri, oamenii erau săraci, iar femeile trebuiau să inventeze mâncarea din produsele pe care le avea în casă, ce avea în cămară”, a spus Horja.

Pizza românească reinterpretată

O altă studentă a prezentat ”langalău”, o pizza românească reinterpretată, din aluat de pâine, cu cartofi zdrobiți, iar ca toping include ceapă roșie, ardei gras, cârnați de casă și slănină.

”Rețeta este din județul Satu Mare și are o vechime de peste 60 de ani. Acest produs se gătea pentru elevii care au absolvit clasa a VIII-a sau la sărbători religioase, ca un aperitiv”, a precizat Danaris Miel.

Găină umplută pentru nuntă

Valentina Rednic, din comuna Bârsana, județul Maramureș, a gătit o găină umplută pentru nuntă, ornată cu frunze verzi, care are în spate o tradiție de 150 de ani.

”Găina este umplută cu ceapă călită, măruntaie, cu pâine de casă, și este adusă în fața nașilor de către fetele tinere și este însoțită de strigături, cum este, de exemplu, <<Săracă găina me, rău îmi pare după ie. C-o fost tare- ascultătoare și s-o ouat în picioare>>”, a precizat studenta.

Produsele au fost degustate de membrii juriului, care au dat note studenților.

Lista studenților și a produselor prezentate

1. Crăciun Anca Laura Maria – Pălăneț din Sânpetru de Câmpie, jud. Mureș
2. Kinal Orsolya-Gabriella – Celtă șvăbească, sat Moftinu Mare, jud. Satu Mare
3. Rontea Diana-Maria – Urdoici dulci, comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud
4. Druță Cristina – “Mosocoarne” din comuna Motiș, jud. Sălaj
5. Ștefanca Loredana-Mariana Oana – Vărzar de Maramureș, comuna Bârsana, jud. Maramureș
6. Marinca Vlăduț-Petru – Miel umplut, sat Breb, jud. Maramureș
7. Bunea Ioana Maria – Pupuri cu varză, Blaj, jud. Alba
8. Cosma Patrick-Valentin – Mălai dulce cu prune uscate, comuna Budești, jud. Maramureș
9. Elekes Deborah Gertrude-Alice – Strudli cu silvoiță din satul Sanislău, jud. Satu Mare
10. Hada Andrei – Virșli de oaie, comuna Ighiu, jud. Alba
11. Horja Remus-Adrian – Cici fierți în zeama de fasole, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj
12. Kallai Lorand – Bulz, sat Arpașul de Sus, jud. Sibiu
13. Kovács Márk-Ferencz – Cozonac dulce, sat Izvorul Crișului, jud. Cluj
14. Lukacs Henrietta – Aranygaluska (Găluște aurii), comuna Craidorolț, jud. Satu Mare
15. Miel Danaris Georgiana – Langalău, sat Lucăceni, jud. Satu Mare
16. Prașca Ionuț-Andrei – Pături cu brânză, sat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud
17. Rednic Ioana-Valentina – Găină umplută de nuntă, comuna Bârsana, jud. Maramureș
18. Rusu Bianca-Raluca – Turtă dulce, comuna Vișinelu, jud. Mureș
19. Sebaș Valentin – Plăcinte în cuptor cu lemne, sat Țelna, jud. Alba
20. Szanto Rares Vasile – Zamă de verze, sat Rona, jud. Sălaj
21. Vancea Ovidiu – Gomboți cu prune, Ocna Mureș, jud. Alba
22. Vlaicu Gabriela-Maria – Bulgărași de zăpadă, comuna Sânmihaiul-Almașului, jud. Sălaj
23. Cifu Andreea – Alivencă de Bilbor, comuna Bilbor, jud. Harghita
24. Brîndușan Florin-Junior – Burger tradițional, jud. Satu Mare
25. Cheregi Izabela – Palențe împletite cu brânză, Cehei, jud. Salaj
26. Turc Renata-Natalia – Zacuscă de Tihău, jud. Sălaj
27. Varga Paula – Brânză telemea – Bârsana, jud. Maramureș
28. Bunea Diana Nicoleta – Sfinți (Mucenici moldovenești) – Piatra Neamț, jud. Neamț
29. Oprea Mihaela Rodica – Chișcă de porc cu păsat – sat Chechiș, jud. Sălaj
30. Gabor Adela – Pancove ardelenești, Nadășu, jud. Cluj
31. Pop Simona Raluca – Gomboți cu poame, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud
32. Strajescu Mihai-Bogdan – Carne de porc în cir, Turda, jud. Cluj
33. Dan Andreea Alexandra – Plăcinte cu lobodă și brânză de oaie – Iara, jud. Cluj
34. Bucureștean Adrian – Balmoș moțesc din Marna Nouǎ, comuna Sanislǎu, jud Satu Mare
35. Tamaș Ioan Eugen – Mălai dulce de Dej, jud. Cluj
36. Lucaciu (Pop) Cosmina Maria – Cocă cu prune, varză și brânză, Urmeniș, jud. Bistrița-Năsăud
37. Carpineanu Călin – Cozonac bucovinean de Suceava, jud. Suceava
38. Scurtea Andrei – Magiun de prune Topoloveni, jud. Argeș
39. Șerban Dorothea – Balmoș, Mediaș, jud. Sibiu
40. Nemeș Septimiu Sever – Drob de miel în prapure cu leurdă și urzici, Cojocna, jud. Cluj