Clujul pentru toţi. Avem unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Propunerile specialiştilor

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Iar sănătatea tuturor, în special a copiilor, este în pericol. Din această cauză, Comisia Europeană a început în luna mai chiar procedura de infringement împotriva României.

Comisia Europeană arată Clujul cu degetul

Pe 14 mai, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. Prin scrisoare îi acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare rezolvării deficienţelor cu privire la calitatea aerului. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

“Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă. Şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, arată Comisia Europeană.

Dar acesta este numai un exemplu. În Cluj-Napoca există deficienţe mari la mai multe capitol care ţin de apă şi de mediul înconjurător.

Calitatea apei şi a mediului ambiant. Probleme şi soluţii identificate de specialişti

În cadrul unei şedinţe dedicate calităţii mediului în care trăiesc clujenii s-au făcut următoarele propuneri:

• staţia de tratare a apei Gilău nu are asigurată protecţia de contur pentru evitarea contaminărilor;
• sursa de apa potabilă din Someşul Cald preia nisipuri aluvionare din zona Agârbiciu;

Dejecţii de la Tarniţa

• Lacul Tarniţa este plin cu dejecţii din devesarea directă a multor case de vacanţă;
• punerea la dispoziţia cetăţenilor a unor halde speciale pentru depozitarea deşeurilor mărunte din construcţii ar putea preveni fenomenul de împrăştierea dezordonată a acestora în toate pădurile din preajma localităţilor. În special a Clujului;

Amenajarea Someşului şi a Canalului Morii

• decopertarea şi decolmatarea Canalului Morii pe tot parcursul prin Cluj. Şi transformarea lui într-o “oglindă de apă”, flancată de spații verzi şi locuri de agrement pentru populație;
• construirea de stăvilare pentru a mări de 10 ori volumul de apă dulce ce rămâne în oraş în anii cu secetă. La toate cele 3 cursuri de apă şi care să producă energie hidro pentru oraş. Eventuale irigaţii prin cădere la o diferenţă de nivel de peste 20 metri;
• amenajarea falezelor Someşului din Grigorescu amonte – Parcul Central – Pţa Abator – Parcul Feroviarilor – etc.
• plantarea pe malurile Someşului de arbori şi arboret ornamentali. Eventual şi vegetaţie care să mascheze actuala albie a Someşului şi s-o acopere parţial, reducând astfel aspectul total inestetic;
• clădiri verzi, acoperişuri verzi, balcoane verzi pentru Clujul Verde;
• programe educaţionale în şcoli şi cu asociaţiile de proprietari;
• concursuri cu premii pe cartiere pentru educaţia ecologică şi mediu urban îngrijit;
• parteneriate facile cu agenţi economici care doresc să colaboreze cu primăria pentru a intreţine un spaţiu verde sau a forma altele noi contra publicitate discretă, gratuită, pe acel domeniu;

Facilităţi pentru taximetre electrice

• încurajarea fiscală a firmelor de taximetrie să îşi doteze treptat parcul de maşini cu autoturisme electrice (10-15 % în fiecare an);
• realizarea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice în toate cartierele oraşului şi în benzinării pentru a stimula cetăţenii să îşi achiziţioneze aceste mijloace nepoluante;
• semnarea de convenţii cu primăriile din  Floreşti, Apahida, Baciu, Gilău, Feleac etc. pentru a realiza staţii de încărcare în localităţile lor, îndeosebi în parcările de 800-1000 de maşini de la intrarile în municipiu. Aceasta pentru a veni în sprijinul celor care fac naveta spre Cluj şi a descuraja pe cei din alte localităţi ce vin în maşini poluante. Reprezintă o sursa de venit binevenit pentru oricare din primăriile menţionate;

Senzori pentru poluare şi informarea populaţiei

Continuarea montării senzorilor privaţi de poluare (până în prezent am montat 23, conectaţi la afisaj instantaneu pe cartiere la https://cluj-napoca.pulse.eco) este o necesitate publică de protecţie a populaţiei. Atâta timp cât Primăria şi Agenţia/Garda de Mediu folosesc doar 4 senzori oficiali, prost amplasaţi şi nesemnificativi, pentru a putea spune că “avem aer curat”. Aceştia dezinformează cu bună ştiinţă atât cetăţenii cât şi Ministerul Mediului sau Comisia Europeană. Se impune:

• afişarea datelor privind poluarea în timp real în tot oraşul şi în media este obligatorie pentru informarea cetăţenilor, ca să evite zonele cu pericol de îmbolnăvire;
• supravegherea permanantă a graficului poluării în timp real de către Poliţia Locala la https://cluj-napoca.pulse.eco şi deplasarea imediată pentru constatarea infracţiunii, pentru amendarea poluatorilor. Aceasta mai ales noaptea sau în zori, când “betonierele îşi curate filtrele” – truc descoperit, cunoscut şi semnalat de cetăţeni, doar că Primaria şi Garda de Mediu Cluj le “trece cu vederea”.

Proiectul „Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.