Connect with us

ACTUALITATE

Clujul, pe lista marilor proiecte. Apeluri de proiecte de infrastructură de transport, în valoare de 9,4 miliarde de euro

Publicat


emil boc gratuit metrou tren metropolitan

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) anunţă, pentru anul 2023, apeluri în valoare de 9,4 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, în urma cărora vor fi finalizate lucrări pentru 632 km de drumuri şi 488 km de căi ferate.

„Banii europeni pe care România îi are la dispoziţie în acest moment pentru infrastructura de transport reprezintă un buget record de aproape 18 miliarde de euro. Programul Transport are cea mai mare alocare dintre toate programele aferente perioadei 2021 – 2027: sunt 9,62 miliarde de euro pe care îi vom putea investi în autostrăzi, căi ferate, transport urban sau extinderea căilor navigabile, iar apelurile pentru proiecte se vor deschide în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Pentru 2023 sunt programate 13 apeluri de proiecte care însumează 9,4 miliarde de euro, alte două apeluri urmând a fi lansate anul viitor. Proiectele pe care le putem finanţa din aceşti bani vor construi un fundament solid pentru redresare economică şi dezvoltare pe termen lung, dar şi pentru reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de alte state membre ale Uniunii Europene. Fondurile europene reprezintă unica noastră sursă pentru finanţarea marilor proiecte, am beneficiat de ele de 2 exerciţii finanţare şi astăzi mergem împreună pe autostrada Arad-Timisoara-Lugoj, Autostrada Sebes-Turda şi Autostrada Sibiu-Orăştie. Mai departe, oportunităţile pentru acest sector sunt mai multe ca niciodată, iar capacitatea de absorbţie şi creşterea ritmului de implementare a proiectelor rămâne marea noastră provocare”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, transmis sâmbătă AGERPRES, aproape jumătate din bugetul Programului Transport (4,46 miliarde euro) este destinat construcţiei de autostrăzi şi drumuri expres. Astfel, printre oportunităţile strategice incluse în acest program se află: Autostrada Sibiu-Piteşti, drumul de mare viteză Piteşti Craiova, extensia magistralelor de metrou Bucureşti, complexul feroviar metropolitan Bucureşti, trenuri metropolitane în Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Timişoara, dezvoltarea şi modernizarea porturilor dunărene strategice, precum şi a portului Constanţa.

„În prima jumătate a acestui an va fi deschis accesul la finanţare europeană pentru proiecte de infrastructură de transport în valoare de 9,4 miliarde de euro, prin Programul Transport 2021 – 2027. Astfel, în perioada martie – iunie 2023 urmează lansarea a 13 apeluri de proiecte destinate investiţiilor în infrastructura rutieră şi feroviară a României, dar şi dezvoltării mobilităţii sustenabile în nodurile urbane şi infrastructurii navale”, se menţionează în comunicat.

Rezultatele aşteptate în urma implementării Programului Transport sunt: 632 km drumuri noi sau reabilitate; 488 km căi ferate noi sau reabilitate; 223 infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare); 3.390 km – lungimea totală a drumurilor dotate cu elemente de siguranţă rutieră; 16 gări şi halte feroviare noi sau modernizate; 40 trenuri achiziţionate; 12 km linii noi de tramvai şi metrou; 66 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FC); 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FEDR); 70 km căi navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate; opt conexiuni intermodale noi sau modernizate.

Cererile de finanţare vor putea fi depuse de către: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR); Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR(; Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri ale CNAIR (DRDP); Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT); Poliţia rutieră; Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI); Compania Naţională de Căi Ferate (CN CFR SA); Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF); Metrorex SA; Autorităţile Publice Locale (APL); Administratorii porturilor maritime şi fluviale; Administratorii de căi navigabile; Operatori Portuari Privaţi/Operatori de transport naval /Operatori de terminale logistice.

De asemenea, pot fi finanţate proiecte în parteneriat: între CNAIR şi Unităţi Administrativ-Teritoriale; între Unităţi Administrativ-Teritoriale şi Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri; între operatori feroviari de transport de călători şi Autoritatea pentru Reformă Feroviară/Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; între Unităţi Administrativ-Teritoriale; între Unităţi Administrativ-Teritoriale şi Compania Naţională de Căi Ferate/Autoritatea pentru Reformă Feroviară/Ministerul Transporturilor si Infrastructurii/Metrorex; între Autorităţile Publice Locale; între Autorităţile Publice Locale (inclusiv asocieri ale acestora) şi CNCFR SA şi/sau Autorităţile Publice Locale/Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; între beneficiari (transport naval şi multimodal).

„Principalul obiectiv al Programului Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în acelaşi timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură”, notează MIPE.

În afară de Programul Transport 2021-2027, România beneficiază de investiţii strategice importante şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro şi vor acoperi o parte din necesarul total de investiţii la nivel naţional, astfel încât pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcţionate către acele intervenţii capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naţionale şi ale blocului european. AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Tânără dispărută la Cluj. Are 15 ani. Motocicliștii au dat alerta și o caută alături de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți

Publicat

De

Tânără dispărută la Cluj

O tânără de 15 ani din Cluj-Napoca este căutată de părinți, care au cerut și ajutorul comunității de motocicliști.

Fata are 15 ani și a fost văzută ultima dată miercuri, 24 iulie, în jurul orei 18.30.

Tânără dispărută la Cluj. Are 15 ani. Motocicliștii au dat alerta și o caută alături de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți

Albu Patrisia Andrada, a plecat voluntar din zona Oașului și nu mai poate fi contactată.

“Telefonul este închis, prietenii ei nu știu nimic, părinții ne-au cerut ajutorul. Haideți să ieșim la căutări”, este apelul celor de la Comunitatea Moto Cluj – Asociația CMC către toți motocicliștii clujeni și nu numai.

Oricine are informații despre tânără sau  au văzut-o sunt rugați să sune la 112.

Semnalmentele tinerei

Albu Patrisia Andrada are 15 ani și a fost văzută ultima la ora 18.30.

Ea purta tricou negru, pantaloni negri de trening, papuci sport albi cu inscripție albastră Nike.

Tânăra are aproximativ 167 cm înălțime, aproximativ 80 de kilograme, păr lung brunet cu șuvițe roșcate și ochi verzi.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

CTP Cluj: Stația Traian Vuia Nord va fi SUSPENDATĂ pe toată durata lucrărilor la Park & Ride-ul de la aeroport

Publicat

park&ride 3

CTP Cluj anunță că stația de transport în comun Traian Vuia Nord va fi suspendată pe toată durata lucrărilor la Park & Ride-ul de la aeroport.

„Incepand cu data de 25.07.2024 vor demara lucrarile de interventie in carosabil pe strada Traian Vuia, la obiectivul de investitii Park&Ride.

CTP Cluj: Stația Traian Vuia Nord va fi SUSPENDATĂ pe toată durata lucrărilor la Park & Ride-ul de la aeroport

In aceasta etapa de lucrari se impune blocarea traficului pe banda 1 de circulatie pe sensul de intrare in oras. Astfel, pe durata desfasurarii lucrarilor, statia de imbarcare / debarcare calatori ʺTraian Vuia Nordʺ, va fi suspendata”, a comunicat CTP.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Publicat

canalul morii

Veneția are Canal Grande, Amsterdamul și Bruge-ul au fiecare o mulțime de canale, unul mai frumos ca altul, Cluj-Napoca are Canalul Morii. Timp de zeci de ani, autoritățile s-au jucat de-a „uite canalul, nu e canalul”. Peste tot în Europa, un astfel de curs de apă ce traversează o urbe este mană cerească. Rățuște, peștișori, pe alocuri promenade cu bărcuțe, sunt doar câteva atracții ale unui astfel de canal. 

Canalul Morii sau Canalul Morilor din Cluj-Napoca (în maghiară Malomárok) este un canal artificial, o ramură a Someșului Mic care curge aproximativ paralel cu acesta pe o distanță de 7,2 km.

canalul morii

VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Pornind din Someș la marginea părții vestice a orașului, curge pe toată lungimea străzilor Cardinal Iuliu Hossu și Andrei Șaguna, străpunge cartierele Mărăști și Bulgaria, unde se se reîntâlnește cu râul.

Concret, Canalul Morii se desprinde de Someș chiar la intrarea în orașul Cluj-Napoca, lângă microhidrocentrala de pe Someșul Mic. Porțiunea din canal până la Parcul Rozelor e cea mai sălbatică din întreg traseul, fără amenajări.

canalul morii

La intrarea pe strada George Barițiu, Canalul Morii e acoperit de dale betonate, până la strada Andrei Șaguna – doar pentru o porțiune, căci în Piața Mihai Viteazul canalul e din nou acoperit, iar pe dalele betonate au fost ridicate, o vreme, gherete comerciale, mai ales pe strada Argeș.

Scurt istoric

Conform unui document din 1558, consiliul orașului a ordonat săparea unui canal pentru a igienizarea râului Someș în oraș. Prima atestare a barajului de la începutul canalului lângă Mănăștur datează din secolul al XVI-lea.

Acesta a fost folosit pentru a controla cantitatea de apă eliberată în Canalul Morii, care era suficientă pentru a face să funcționeze morile de făină de pe malurile Canalului.

Un baraj nou, mai înalt, a fost construit la sfârșitul anilor 1970, după care debitul de apă în șanțul morii a fost aproape inexistent. Niciuna dintre morile de pe canal nu mai există în prezent.

moara

A fost o lucrare hidrologică de anvergură, care a angajat întreaga comunitate urbană și care a făcut posibilă creșterea numărului de mori care funcționau în oraș și diversificarea activității acestora.

Una dintre morile amplasate pe Canalul Morii era, de exemplu, Moara de Hârtie, amplasată între parcurile Rozelor și Victor Babeș. Construită în 1718 de Ordinul Iezuit și renovată în 1832, e cea mai veche clădire cu caracter industrial a orașului. După al doilea război mondial, clădirea a fost aproape distrusă.

Era 1933 când ultima moară de pe râu a fost demolată. E vorba de moara amplasată la intersecția străzilor ce acum se numesc Regele Ferdinand și George Barițiu.

canalul morii

Prezent

După ce ani de-a rândul, canalul a fost acoperit pe o porțiune, recent au început lucrările de decopertare pe str. George Barițiu, iar după decopertare urmează partea mai dificilă și anume igienizarea canalului și menținerea sa la cele mai înalte standarde de curățeni.

Neîngrijit, transformat într-o  ghenă de gunoi ce emana vara mirosuri pestilențiale, Canalul Morii se vrea redat orașului sub forma unei atracții urbanistice. Rățuștele sunt gata pregătite, mai trebuie să pregătim locuitorii, mai exact mentalitatea lor. Pentru că atâta timp cât se vor scoate din canalizare scutece și cârpe, nu putem avea pretenții prea mari.

Sursa: Wikipedia

Video: YouTube

 

 

 

Citește mai departe

EDUCATIE

Admitere la liceu Cluj. 3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși. Ce școli au ales elevii de 10

Publicat

De

Admitere liceu Cluj

3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși în învăţământul liceal de stat, în anul școlar 2024–2025, ca urmare a primei etape de repartizare computerizată, desfășurată miercuri, 24 iulie.

67 de elevi, dintre care 61 din județul Cluj, nu au putut fi admiși în prima etapă din cauza faptului că nu au completat suficiente opțiuni.

Admitere liceu Cluj. 3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși

În prima etapă a repartizării computerizate în învăţământul liceal de stat au fost repartizați 3.670 de elevi din totalul celor 3.737 de elevi cu opțiuni completate, potrivit Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Repartizarea computerizată a absolvenților claselor a VIII-a, în învățământul liceal de stat, s-a desfășurat miercuri, 24 iulie 2024, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, cu respectarea ordinii opțiunilor elevilor, așa cum sunt acestea consemnate în fișa individuală a fiecărui elev.

Cei mai mulți elevi sunt la filiera teoretică

Pe filiere educaționale, 2.387 de candidați au fost repartizați la filiera teoretică, iar 1.283 de candidați la filiera tehnologică.

La nivelul județului Cluj, distribuția candidaților din județul Cluj repartizați, în județ, pe tranșe de medii, pentru Admiterea 2024, se prezintă astfel:

Ce școli au ales elevii de 10

Cei 7 candidați cu media 10 de admitere au optat pentru următoarele unități de învățământ preuniversitar:

  • COLEGIUL NAȚIONAL ,,EMIL RACOVIȚĂ” CLUJ-NAPOCA (4),
  • LICEUL TEORETIC ,,LUCIAN BLAGA” CLUJ-NAPOCA (1),
  • LICEUL TEORETIC ,,NICOLAE BĂLCESCU” CLUJ-NAPOCA (1),
  • LICEUL TEORETIC ,,AVRAM IANCU” CLUJ-NAPOCA (1).

Citiți AICI mai multe despre elevii de 10 ai Clujului la Evaluarea Națională

De asemenea, au precizat reprezentanții IȘJ Cluj, au fost admiși în etape anterioare repartizării computerizate din data de 24 iulie 2024:

  • 646 de elevi la specializări în cadrul filierei vocaţionale;
  • 17 elevi în învăţământul militar;
  • 74 de elevi pe locurile speciale, rezervate candidaţilor cu CES;
  • 59 de elevi pe locurile speciale, rezervate candidaţilor de etnie rromă.

67 de elevi nu au putut fi repartizați în această etapă

67 de elevi, dintre care 61 din județul Cluj, nu au putut fi admiși în prima etapă, întrucât nu au completat suficiente opţiuni.

Aceștia vor intra în a doua etapă de repartizare, în perioada 12-20 august 2024, alături de candidații care au fost repartizați computerizat în prima etapă de admitere, dar nu și-au depus dosarele de înscriere în termen (25-30 iulie 2024), precum și de candidații care nu au participat în prima etapă de admitere.

81 de locuri disponibile în a doua etapă

La nivelul județului Cluj, în a doua etapă de repartizare, din cadrul Admiterii 2024, sunt disponibile 81 de locuri la liceu.

Repartizarea elevilor, în cadrul celei de a doua etape, va avea loc în perioada 19-20 august 2024, iar comunicarea rezultatelor candidaților repartizați în a doua etapă a Admiterii 2024, în învățământul liceal de stat, se va realiza conform procedurii stabilite la nivelul Comisiei județene de admitere, din cadrul I.Ș.J. Cluj.

Cum se pot înscrie la liceu elevii reveniți în țară, repatriați sau refugiați

Elevii reveniți în țară, repatriați, refugiați se pot înscrie în clasa a IX-a, independent de termenele din calendarele metodologiei de admitere în învățământul liceal de stat, profesioal, dual.

Aceștia vor urma procedura referitoare la echivalarea studiilor.

Toate informațiile și detaliile cu privire la admiterea în învățământul liceal de stat, învățământul vocațional și învățământul profesional, dual, precum și Broșura ADMITERE 2024, sunt disponibile și pot fi consultate pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax