Clujul, mai SCUMP decât Bucureștiul. Câte SALARII te costă un apartament de două camere într-un oraș din Europa

Cluj-Napoca este un oraș mai scump decât Bucureștiul. Situația se repetă și în alte state în care există orașe mai scumpe decât capitalele. Anvers, Tel Aviv, Munchen, Milano și Barcelona, sunt câteva dintre ele, se arată în Deloitte Property Index.

Conform HotNews, care a analizat prețurile pe metru pătrat construit și salariile din țările europene, România nu e o țară scumpă, deși există mari diferențe între prețurile din diferitele orașe.

Clujul, mai SCUMP decât Bucureștiul. Câte SALARII te costă un apartament de două camere într-un oraș din Europa

În nici măcar unul dintre cele 69 de orașe europene luate în considerare în sondajul Deloitte, nu s-a înregistrat un preț mediu de tranzacție mai mic decât 1.000 EUR pe metru pătrat.

Prețurile cele mai mici pe metru pătrat au fost înregistrate în Patra (1.203 EUR/mp; Grecia), Niš (1.373 EUR/mp; Serbia), Brașov (1.618 EUR/mp; România), Győr (1.621 EUR/mp; Ungaria), și Banja Luka (1.622 EUR/mp; Bosnia și Herţegovina).

În România ai nevoie să lucrezi în medie 82 de luni pentru un apartament cu două camere de 55 mp. Adică sub 7 ani. În Portugalia sau Elveția ai nevoie de peste 13 ani.

Mulți români care caută să-și cumpere un apartament ezită își pună în aplicare planul de achiziție, așteptând fie scăderi ale dobânzilor la creditele bancare, fie o scădere a pieței imobiliare care să ducă la ieftinirea locuințelor.

Piaţa finanţărilor ipotecare noi în lei a crescut în prima jumătate a anului, potrivit datelor Băncii Naționale, dar bună parte din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare.

„Ca idee, Bucureștiul e pe la 6,5 ani. Clujul pe la 11 ani… Înainte de criza din 2008, de acea prăbușire a prețurilor la imobiliare, eram undeva la 22-23 de ani. Ca să vă faceți așa o idee față de alte țări, cred că prin China îți ia vreo 40 de ani să-ți iei o casă, iar Centrul Europei e pe la 14 ani de muncă necesari pentru a achiziționa o locuință. Deci, la noi încă par destul de ieftine”, explică Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

„În Cluj, (…) sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe”

El mai precizează că în România, prețurile la imobiliare au crescut mai lent, iar salariile au crescut mult mai rapid. „Și din această perspectivă, dacă ne uităm la prețul locuințelor, putem considera că la noi încă sunt ieftine”.

În ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe.

Acestea sunt concluziile unui capitol din Raportul de Stabilitate publicat de Banca Națională, care arată cum se poziționează România pe piața imobiliară comparativ cu țările din jur.

Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR.

În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.

Preturile/ mp în cateva orașe din Europa

Probleme persistente pe piața imobiliară rezidențială din România sunt reprezentate de disparitățile în plan regional în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Aceste probleme urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor.

Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București. Încă aproximativ 28 la sută din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.

În București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate, arată Banca Centrală, potrivit unui raport al BNR.

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător

Cel mai redus număr al tranzacțiilor se constată în județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj (sub 0,6 la sută din numărul tranzacțiilor au loc în fiecare dintre aceste județe). O proporție importantă din tranzacțiile de unități individuale sunt finanțate prin credit bancar (circa 38 la sută).

Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător și includ: taxa de timbru, taxele notariale și taxa de înregistrare și între 3 la sută și 6 la sută pentru vânzător.

Cele mai mari costuri de tranzacționare sunt înregistrate în Franța, Malta sau Belgia, însă în Bulgaria, Cehia sau Polonia costurile de tranzacționare a bunurilor imobiliare sunt inferioare celor consemnate în România.