Clujul de altădată
Clujul care a fost în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj
Cluj24 îşi propune prin rubrica de faţă să aducă în atenţia cititorilor săi unele dintre cele mai importante ştiri despre urbea noastră, din urmă cu aproape 100 de ani, aşa cum apăreau ele în presa importantă a vremii. O să aveţi ocazia să citiţi despre evenimente politice importante, unele având multe similitudini cu situaţia Clujului post-1989, dar şi ştiri inedite din viaţa economică, socială şi mondenă a acelor vremuri, cu sprijinul Arcanum.
Pentru că suntem în prag de alegeri locale şi europarlamentare- în 9 iunie, o să începem această rubrică cu o relatare foarte interesantă, publicată chiar pe prima pagină de cunoscutul ziar Universul, în 29 ianuarie 1930, despre o iniţiaţivă a Episcopului Nicolae Ivan de formare a unei coaliţii a partidelor româneşti care să concureze partidul maghiar în alegerile pentru consiliul comunal, cum se numea atunci, de fapt deliberativul primăriei, care astăzi se numeşte consiliul local.
Clujul de altădată în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj
Cine obţinea atunci majoritatea avea şi primarul Clujului, pentru că acest consiliu alegea primarul, la fel cum astăzi consiliul local alege viceprimarii. Contextul istoric este unul complicat, suntem de-abia la 12 ani de la unirea Ardealului cu patria mamă, iar cele mai multe partide româneşti se zbăteau să obţină cât mai multe funcţii de primari în oraşele importante din Transilvania.
Universul_1930_01-29 coalitie antimaghiara la alegerile locale
„Din cauza nouei legi administrative — care nu mai cuprinde nicio dispoziţie destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite — iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversităţii ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem ameninţaţi să vedem instalându-se şi la Cluj, ca şi în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal in majoritate minoritar.
„În 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate”
Negocierile dintre reprezentanţii guvernului şi conducerea partidului maghiar, in urma cărora s’au incheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Targu Mureş şi Braşov n’au dat nici un rezultat la Cluj. Motivul nu e prea greu de aflat. Ceeace partidul naţional-ţărăesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor, a refuzat să accepte pentru Cluj. Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.”, se arată la începutul articolului respectiv.
Puteţi observa cum şi în 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate, dar existau şi „linii roşii” peste care nu se trecea, în cazul de faţă guvernul ţărănist nu a „abandonat”, cum spune ziaristul de la Universul, Clujul în mâinile unui primar maghiar, fără o bătălie electorală. În acest context apare iniţiativa Episcopului Nicolae Ivan:
„Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne ameninţă în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa iniţiativa de a propune fruntaşilor vieţii publice din Cluj, fără deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate forţele româneşti în slujba unui mare interes comun.
„Inovaţii în materie de autonomie municipală”
Cu prilejul unui prânz, oferit în reşedinţa sa episcopală mai multor personalităţi de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI. INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE SI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ŞI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversităţile cotidiene.
Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susţinut cu emoţionantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit în mijlocul celor de faţă, printre cari erau d-nii Al. I.apedatu, I. Lupaş, Gh. Rogdan- Duică, Silviu Dragomir, Ionel. Comşa, Sebastian Bornemisa şi alţii.
D. I. Lupaş relevand de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară şi a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat în numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaş declaraţie a făcut-o şi d. Gh. Bogdan-Duică în ceeace priveşte partidul liberal. Pentru partidul naţional-ţărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comşa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat.
„Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti”
După cum ştim, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici. P. S. Sa va căuta să convingă pe toţi factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturor o înlăturare a patimelor şi ambiţiilor personale.”, relatează ziarul Universul.
În finalul articolului, ziaristul de la Universul, care a ales să se semneze doar cu iniţialele „a.h”, are şi o opinie extrem de critică faţă de prevederile legii administraţiei în vigoare în 1930, pe care le numeşte ironic „inovaţii în materie de autonomie municipală”:
„Insfarşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicaţii, că fără inovaţiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi înregistrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vre-o necesitate şi fără să dobândim vre-o compensaţie”.
Redăm integral textul articolului, respectând grafia vremii.
Alegerile comunale la Cluj
-O iniţiativă a P. S. Episcopului Nicolae Ivan
Cluj, 26 Ian. Din cauza nouei legi administrative care nu mai cuprinde nicio dispoziție destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversității ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem amenințați să vedem instalându-se şi la Cluj, ca și în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal în majoritate minoritar.
Negocierile dintre reprezentanții guvernului şi conducerea partidului maghiar, în urma cărora s’au încheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Târgu Mureş şi Braşov n’au dat niciun rezultat nici la Cluj. Motivul nu-i prea greu de aflat. Ceea ce partidul național-țărănesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor. a refuzat să accepte pentru Cluj.
Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.
Ca urmare a acestei neînţelegeri, partidul maghiar s’a adresat socialiştilor, cărora le-a propus organizarea unui front grup unic în alegerile comunale dela Cluj. Alianța s’a înjghebat în pripă, aşa încât, în momentul de faţă, perspectiva listei guvernamentale de a ieşi învingătoa re în aceste alegeri s’a văzut anihilată aproape cu desăvârșire.
Această analiză pesimistă a situației se justifică, mai ales, cu aceea, că voturile alegătorilor români dela oraş nu se vor grupa la un loc, ci se vor împrăştia pe liste diferite, facilitând astfel reuşita tovărăşiei maghiaro-socialiste.
Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne amenință în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa inițiativa de a propune fruntaşilor vieții publice din Cluj, färă deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate fortele rumâneşti în slujba unui mare interes comun.
Cu prilejul unui prânz, oferit in reşedinţa sa episcopală mai multor personalități de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI, INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE ȘI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ȘI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversitățile cotidiane.
Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susținut cu emoționantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit in mijlocul celor de faţă printre cari erau d-nii Al. Lapedatu, I. Lupas, Gh. Bogdan Duică, Silviu Dragomir, Ionel Comșa, Sebastian Bornemisa și alții.
I. Lupas relevând de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară și a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat in numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaşi declaraţie a făcut-o si d. Gh. – Bogdan-Duică în ceea ce priveste partidul liberal. Pentru partidul național-țărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comșa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat. După cât știm, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici, P. S. Sa va căuta să con vingă pe toți factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturpr o înlăturare a patimelor și ambițiilor personale.
Nu îndrăznim să formulăm nicio nădejde în privința frontului românesc unic în viitoarele alegeri comunale de la Cluj. Ni se spune, că unele oferte, mai mult sau mai puțin precise, au și pornit din lagărul național- țărănesc spre celelalte partide româneşti din localitate. O înțelegere pentru paralizarea ofensivei minoritare asupra oraşelor din Ardeal ar fi binevenită, chiar dacă s’ar înfăptui abia acum, în ceasul al doisprezecelea.
Totuş, nu trebue să scăpăm din vedere, că în cele mai multe locuri partidul de la putere a și contractat învoeli electorale cu grupările minoritare, cedând acestora majoritatea locurilor la conducere şi consimțind, ca la Arad, la concesiuni categorice în privinţa întrebuinţării limbii maghiare în şedinţele consiliului comunal. Ceeace s’a întârziat a se realiza la Oradea, la Timişoara sau la Braşov, va fi oare posibil la Cluj? Cum? Guvernul va accepta ideia unei concentrării a forțelor românești fără deosebire de partid, numai acolo unde n’a izbutit să cadă la învoială cu minoritățile?
Însfârşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicații, că fără inovațiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi în registrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăți penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vreo necesitate şi fără să dobândim vreo compensatie.
a.h.
Mircea Tătar
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Clujul medical se poate lăuda și la capitolul integritate. Cea mai nouă Hartă a Șpăgii arată că în unitățile medicale din Cluj, actul medical este mai puțin condiționat ca în alte județe din țară.
Bucureștiul nu a prins top trei, dar este sub media națională a șpăgii.
La Cluj se dă cea mai puțină ȘPAGĂ comparativ cu alte spitale din țară
A apărut Harta Șpăgii pentru luna decembrie 2024, realizată de platforma graphs.ro. Conform acesteia, județul Cluj a înregistrat cea mai mică rată din țară privind solicitarea de mită de către personalul medical.
Astfel, în spitalele din Cluj, procentul solicitărilor de bani sau alte tipuri de recompensații din partea personalului medical este de 2,39%.
Clujul este urmat de județele Satu Mare, cu un procent de 3.31%, Timiș, cu un procent de 3.36%, Iași – 3.38% și Bihor, cu un procent de 3.44%. Cel mai rău în Harta Șpăgii din spitale stau județele Călărași cu 11.61%, Harghita, cu 10.32%, Olt, cu 8.81%, Ialomița, cu 8,74% și Covasna cu 8.56%.
Conform datelor graphs.ro, Bucureștiul se situeaza la 3.77%, iar media naționala la 4.21%.
Foto: pixabay.com
ECONOMIE
Construcții Erbașu poate începe lucrările pe „lotul Bechtel” Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania
Construcții Erbașu a primit „undă verde” pentru construcția lotului Suplacu de Barcău – Chiribiș, abandonat în urmă cu mai bine de un deceniu de constructorul american Bechtel.
După ani întregi de licitații anulate și întârzieri, CNAIR a dat „undă verde” firmei de construcții Erbașu pentru începerea lucrărilor la lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) din Autostrada Transilvania (A3), scrie Economica.net.
Lucrările, realizate aproape pe jumătate de către constructorul american Bechtel, pot începe din data de 20 ianuarie, potrivit ordinului de începere a lucrărilor.
Proiectul fusese abandonat în 2013, când ministrul de atunci Dan Șova a decis rezilierea contractului cu Bechtel. Tronsonul fusese construit aproape 50%, inclusiv o mare parte din celebrul viaduct de 1,8 km de la Suplacu de Barcău peste lacul de acumulare cu același nume.
Doi ani pentru finalizarea lucrărilor
Contractul pentru finalizarea construcției celor 26,35 km prevedea 24 de luni: 6 luni proiectare și 18 luni execuție lucrări. Contractul în valoare de 884,12 milioane de lei a fost semnat în noiembrie 2023 cu antreprenorul Construcții Erbașu, acesta fiind primul contract de autostradă pe care l-a câștigat.
Pe traseul secțiunii de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș vor fi construite opt poduri, opt pasaje și trei viaducte.
Sursa foto: Facebook/ Cristian Pistol
EVENIMENT
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat marți că o indexare a pensiilor mici și medii ar putea fi făcută în luna septembrie a acestui an.
Analiza privind indexarea se va face, însă, la prima rectificare bugetară din 2025.
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Marcel Ciolacu a vorbit miercuri despre indexarea pensiilor în acest an, inghețată deocamdată din cauza dificultăților economice, prin Oardonanța trenuleț.
Premierul a declarat, într-o conferință de presă la Ministerul de Finanțe, că o indexare a pensiilor în luna septembrie va fi analizată la prima rectificare bugetară.
”Am stabilit, la fel cum am promis înainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici și medii la începutul acestui an cu o suplimentare și cu o majorare pe tip one-off până vom vedea execuția bugetară la prima rectificare, când se va analiza dacă se poate… dacă statul român și bugetul de stat își permite indexarea din luna septembrie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a mai spus că este important ca investițiile prevăzute, în spcial în PNRR, unde există cofinanțări foarte mari, să nu fie afectate.
În același timp, Marcel Ciolacu a precizat că Guvernul va acorda, în continuare, și ajutoare de stat.
Pensiile trebuiau indexate la început de an, cu rata inflației.
CULTURA
Sute de mii de vizitatori din toate colțurile lumii, atrași în 2024 de muzeele Consiliului Județean Cluj
Peste 200.000 de vizitatori au trecut pragul muzeelor subordonate Consiliului Județean Cluj, în anul 2024, acestea fiind printre atracțiile principale atât pentru publicul clujean, cât și pentru turiști.
Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost, și în anul precedent, una dintre principalele atracții din județ, acestuia trecându-i pragul nu mai puțin de 102.677 de vizitatori.
Parcul Etnografic, cel mai atractiv din județ
Dintre aceștia, 72.115 au fost atrași de secția în aer liber a muzeului, respectiv Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Hoia, restul de 30.562 fiind interesați de exponatele și evenimentele găzduite la sediul central al instituției, Palatul Reduta.
Numărul crescut al vizitatorilor din Parcul Etnografic s-a datorat și unor evenimente care atrag an de an un public numeros, dintre care amintim Jazz în the Park, Iarmaroc la Sat, Zilele Culturale Maghiare, și altele, organizate în acest cadru natural deosebit.
Muzeul de Artă, 72 de expoziții temporare în 2024
Muzeul de Artă Cluj-Napoca a rămas, și în anul 2024, un alt obiectiv turistic preferat de vizitatori, atrăgând prin expozițiile și manifestările culturale organizate la sediu 88.420 de persoane.
În decursul anului 2024, pe lângă expozițiile permanente, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a realizat 72 de expoziții temporare la sediul instituției. De asemenea, lucrări din patrimoniul instituției au fost prezentate în expoziții de anvergură din țară, și nu numai.
Nu în ultimul rând, Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea a fost vizitat de 19.457 de persoane, valoare în ușoară creștere comparativ cu cea din 2023, când au fost înregistrați 18.723 de vizitatori. Și în anul recent încheiat s-a menținut tendința vizitării instituției preponderent de către elevi ai școlilor generale.