Clujul de altădată
Clujul care a fost în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj
Cluj24 îşi propune prin rubrica de faţă să aducă în atenţia cititorilor săi unele dintre cele mai importante ştiri despre urbea noastră, din urmă cu aproape 100 de ani, aşa cum apăreau ele în presa importantă a vremii. O să aveţi ocazia să citiţi despre evenimente politice importante, unele având multe similitudini cu situaţia Clujului post-1989, dar şi ştiri inedite din viaţa economică, socială şi mondenă a acelor vremuri, cu sprijinul Arcanum.
Pentru că suntem în prag de alegeri locale şi europarlamentare- în 9 iunie, o să începem această rubrică cu o relatare foarte interesantă, publicată chiar pe prima pagină de cunoscutul ziar Universul, în 29 ianuarie 1930, despre o iniţiaţivă a Episcopului Nicolae Ivan de formare a unei coaliţii a partidelor româneşti care să concureze partidul maghiar în alegerile pentru consiliul comunal, cum se numea atunci, de fapt deliberativul primăriei, care astăzi se numeşte consiliul local.
Clujul de altădată în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj
Cine obţinea atunci majoritatea avea şi primarul Clujului, pentru că acest consiliu alegea primarul, la fel cum astăzi consiliul local alege viceprimarii. Contextul istoric este unul complicat, suntem de-abia la 12 ani de la unirea Ardealului cu patria mamă, iar cele mai multe partide româneşti se zbăteau să obţină cât mai multe funcţii de primari în oraşele importante din Transilvania.
Universul_1930_01-29 coalitie antimaghiara la alegerile locale
„Din cauza nouei legi administrative — care nu mai cuprinde nicio dispoziţie destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite — iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversităţii ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem ameninţaţi să vedem instalându-se şi la Cluj, ca şi în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal in majoritate minoritar.
„În 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate”
Negocierile dintre reprezentanţii guvernului şi conducerea partidului maghiar, in urma cărora s’au incheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Targu Mureş şi Braşov n’au dat nici un rezultat la Cluj. Motivul nu e prea greu de aflat. Ceeace partidul naţional-ţărăesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor, a refuzat să accepte pentru Cluj. Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.”, se arată la începutul articolului respectiv.
Puteţi observa cum şi în 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate, dar existau şi „linii roşii” peste care nu se trecea, în cazul de faţă guvernul ţărănist nu a „abandonat”, cum spune ziaristul de la Universul, Clujul în mâinile unui primar maghiar, fără o bătălie electorală. În acest context apare iniţiativa Episcopului Nicolae Ivan:
„Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne ameninţă în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa iniţiativa de a propune fruntaşilor vieţii publice din Cluj, fără deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate forţele româneşti în slujba unui mare interes comun.
„Inovaţii în materie de autonomie municipală”
Cu prilejul unui prânz, oferit în reşedinţa sa episcopală mai multor personalităţi de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI. INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE SI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ŞI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversităţile cotidiene.
Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susţinut cu emoţionantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit în mijlocul celor de faţă, printre cari erau d-nii Al. I.apedatu, I. Lupaş, Gh. Rogdan- Duică, Silviu Dragomir, Ionel. Comşa, Sebastian Bornemisa şi alţii.
D. I. Lupaş relevand de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară şi a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat în numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaş declaraţie a făcut-o şi d. Gh. Bogdan-Duică în ceeace priveşte partidul liberal. Pentru partidul naţional-ţărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comşa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat.
„Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti”
După cum ştim, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici. P. S. Sa va căuta să convingă pe toţi factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturor o înlăturare a patimelor şi ambiţiilor personale.”, relatează ziarul Universul.
În finalul articolului, ziaristul de la Universul, care a ales să se semneze doar cu iniţialele „a.h”, are şi o opinie extrem de critică faţă de prevederile legii administraţiei în vigoare în 1930, pe care le numeşte ironic „inovaţii în materie de autonomie municipală”:
„Insfarşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicaţii, că fără inovaţiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi înregistrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vre-o necesitate şi fără să dobândim vre-o compensaţie”.
Redăm integral textul articolului, respectând grafia vremii.
Alegerile comunale la Cluj
-O iniţiativă a P. S. Episcopului Nicolae Ivan
Cluj, 26 Ian. Din cauza nouei legi administrative care nu mai cuprinde nicio dispoziție destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversității ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem amenințați să vedem instalându-se şi la Cluj, ca și în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal în majoritate minoritar.
Negocierile dintre reprezentanții guvernului şi conducerea partidului maghiar, în urma cărora s’au încheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Târgu Mureş şi Braşov n’au dat niciun rezultat nici la Cluj. Motivul nu-i prea greu de aflat. Ceea ce partidul național-țărănesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor. a refuzat să accepte pentru Cluj.
Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.
Ca urmare a acestei neînţelegeri, partidul maghiar s’a adresat socialiştilor, cărora le-a propus organizarea unui front grup unic în alegerile comunale dela Cluj. Alianța s’a înjghebat în pripă, aşa încât, în momentul de faţă, perspectiva listei guvernamentale de a ieşi învingătoa re în aceste alegeri s’a văzut anihilată aproape cu desăvârșire.
Această analiză pesimistă a situației se justifică, mai ales, cu aceea, că voturile alegătorilor români dela oraş nu se vor grupa la un loc, ci se vor împrăştia pe liste diferite, facilitând astfel reuşita tovărăşiei maghiaro-socialiste.
Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne amenință în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa inițiativa de a propune fruntaşilor vieții publice din Cluj, färă deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate fortele rumâneşti în slujba unui mare interes comun.
Cu prilejul unui prânz, oferit in reşedinţa sa episcopală mai multor personalități de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI, INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE ȘI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ȘI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversitățile cotidiane.
Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susținut cu emoționantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit in mijlocul celor de faţă printre cari erau d-nii Al. Lapedatu, I. Lupas, Gh. Bogdan Duică, Silviu Dragomir, Ionel Comșa, Sebastian Bornemisa și alții.
I. Lupas relevând de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară și a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat in numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaşi declaraţie a făcut-o si d. Gh. – Bogdan-Duică în ceea ce priveste partidul liberal. Pentru partidul național-țărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comșa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat. După cât știm, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici, P. S. Sa va căuta să con vingă pe toți factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturpr o înlăturare a patimelor și ambițiilor personale.
Nu îndrăznim să formulăm nicio nădejde în privința frontului românesc unic în viitoarele alegeri comunale de la Cluj. Ni se spune, că unele oferte, mai mult sau mai puțin precise, au și pornit din lagărul național- țărănesc spre celelalte partide româneşti din localitate. O înțelegere pentru paralizarea ofensivei minoritare asupra oraşelor din Ardeal ar fi binevenită, chiar dacă s’ar înfăptui abia acum, în ceasul al doisprezecelea.
Totuş, nu trebue să scăpăm din vedere, că în cele mai multe locuri partidul de la putere a și contractat învoeli electorale cu grupările minoritare, cedând acestora majoritatea locurilor la conducere şi consimțind, ca la Arad, la concesiuni categorice în privinţa întrebuinţării limbii maghiare în şedinţele consiliului comunal. Ceeace s’a întârziat a se realiza la Oradea, la Timişoara sau la Braşov, va fi oare posibil la Cluj? Cum? Guvernul va accepta ideia unei concentrării a forțelor românești fără deosebire de partid, numai acolo unde n’a izbutit să cadă la învoială cu minoritățile?
Însfârşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicații, că fără inovațiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi în registrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăți penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vreo necesitate şi fără să dobândim vreo compensatie.
a.h.
Mircea Tătar
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un incendiu a izbucnit, luni, la o casă de locuit de pe str. Câmpului, în Cluj-Napoca. Pompierii au intervenit cu 3 autospeciale și o autoscară. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu care se manifestă la acoperișul unei case de locuit de pe strada Câmpului din Cluj-Napoca. Incendiul se manifestă la acoperișul casei, însă din primele informații nu sunt victime.
VIDEO FOTO. INCENDIU la o casă de pe strada Câmpului, în Cluj-Napoca. Nu sunt VICTIME
Incendiul se manifestă la acoperis pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați, fiind localizat. Acționează 3 autospeciale și autoscara de la Detașamentul 2 Cluj-Napoca, respectiv un echipaj de la Detașamentul 1 Cluj-Napoca. Preventiv a fost trimisă o ambulanță SMURD, însă din fericire nu există persoane care să solicite îngrijiri medicale”, a comunicat ISU Cluj.
EDUCATIE
A început BAC-ul. Peste 3.800 de elevi de clasa a XII-a și absolvenți susțin proba orală la Limba română la Cluj
A început examenul de BAC, în premieră, în luna ianuarie. Începând de luni, 27 ianuarie și până vineri, 7 februarie, peste 4.000 de elevi și absolvenți de clasa a XII-a din județul Cluj susțin probele orale.
Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Cluj, probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale se vor desfășura la nivelul a 63 de unități de învățământ preuniversitar liceal.
A început BAC-ul
Cei 4.027 de candodați înscriși la Cluj vor susține aceste probe în baza unei planificări stabilite la nivelul unităților școlare, potrivit următorului calendar:
- 27 – 29 ianuarie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) – 3.831 de candidați înscriși;
- 29 – 31 iunie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă(proba B) – 456 de candidați înscriși;
- 3-5 februarie 2025 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare într-o limbă de circulație internațională (proba C) – 3.043 de candidați înscriși;
- 5-7 februarie 2025 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) – 3.771 de candidați înscriși;
La nivelul județului Cluj, potrivit datelor înregistrate de IȘJ Cluj, 4.027 de candidați, 3.778 din promoția curentă și 249 din seriile anterioare, sunt așteptați să susțină examenul național de bacalaureat în această sesiune.
Din totalul candidaților, 2.685 sunt de la unități de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca, iar ceilalți, 1.342 de candidați, sunt din celelalte municipii ale județului.
Fiecare candidat e exeaminat de câte 2 profesori
Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori, respectiv cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ. În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori sunt selectaţi din alte școli.
Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene, deci nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins.
Rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.
Telefoanele mobile sau alte mijloace electronice, interzise
Probele orale de evaluare a competențelor lingvistice și digitale sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Încălcarea dispoziţiilor privind introducerea de materiale interzise în sălile de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă respectivele materiale au fost sau nu au fost utilizate.
În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.
Calendarul examenului de bacalaureat 2025
Probele orale de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, din cadrul examenului național de bacalaureat, sesiunea 2025, vor continua cu probele scrise, care se vor desfășura în perioada 10-16 iunie 2025, porivit calendarului stabilit de Ministerul Educației și Cercetării.
Afișarea primelor rezultate va avea loc în data de 20 iunie 2025 (până la ora 12:00), iar contestațiile se pot depune în intervalul orar 14:00 – 18:00, în aceeași zi. Rezultatele finale vor fi comunicate în data de 30 iunie 2025.
Un candidat este declarat promovat la examenul național de bacalaureat dacă îndeplinește, cumulativ, următoarele condiţii: a susţinut probele de evaluare a competenţelor, a susţinut toate probele scrise și a fost notat cu minimum 5 la fiecare dintre acestea, obținând, în final, cel puţin media 6 la probele scrise.
Un accident rutier a avut loc, luni dimineața, la intrarea în Huedin. Un autotren s-a răsturnat în afara carosabilului. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin au intervenit în această dimineață la un accident rutier petrecut la intrare în orașul Huedin, pe DN1 E60. Echipajele noastre au găsit la fața locului un autotren răsturnat în afara părții carosabile.
FOTO. ACCIDENT la Huedin. Autotren RĂSTURNAT în afara carosabilului
Din fericire, nu au existat victime încarcerate, iar un bărbat a fost evaluat de către paramedici, fără a necesita transportul la spital. La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
EVENIMENT
Profilul votanților lui Lasconi și Georgescu. Nivelul educației și percepția perioadei comuniste, factori determinanți
Alegerile prezidențiale din 2024 au scos la iveală divizări profunde în rândul votanților. Factori precum nivelul de educație, percepțiile asupra schimbărilor economice și politice, opiniile despre perioada comunistă și preferința pentru democrație au modelat cel mai mult intențiile de vot.
Folosind datele dintr-o anchetă IRES realizată la finalul anului trecut, Mircea Comșa de la Doar un grafic să‑ți mai spun a realizat o analiză prin care explorează factorii care au influențat preferințele de vot în turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă acesta nu ar fi fost anulat.
„Întrebarea de vot a fost următoarea: Dacă turul al doilea al alegerilor prezidențiale nu ar fi fost anulat, care ar fi fost opțiunea dumneavoastră? Pentru această analiză am grupat răspunsurile în trei categorii: ar fi votat cu Lasconi, ar fi votat cu Georgescu și alt răspuns (nu ar fi votat, vot anulat, nu știu, nu răspund). În grafice am prezentat doar valorile asociate cu votul pentru Lasconi / Georgescu, respectiv diferența dintre aceste valori. (…) Graficul permite compararea simultană a preferințelor de vot în funcție de candidat și o sub-populație, respectiv, la nivelul unui candidat, în funcție de o sub-populație”, explică Mircea Comșa.
Cine sunt susținătorii lui Lasconi și Georgescu?
Rezultatele evidențiază că Georgescu a fost preferat de un electorat mai puțin educat, nostalgic după comunism și nemulțumit de starea actuală a țării, în timp ce Lasconi s-a bucurat de încrederea alegătorilor cu studii superioare, critici față de trecutul comunist și susținători ai democrației.
„Dacă eliminăm celelalte diferențe considerate în analiză, femeile și bărbații au preferințe de vot similare; preferința pentru Lasconi e mai mare în cazul votanților cu studii superioare; preferința pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație formală; raportat doar la cei cu studii superioare, 41% ar vota cu Lasconi și 33% cu Georgescu; cei care utilizează TikTok au șanse mai mari să voteze cu Georgescu”, mai explică Mircea Comșa.
Intențiile de vot în funcție de nivelul de educație
Intențiile de vot arată o polarizare interesantă între susținătorii celor doi candidați. Pe de o parte, atât femeile, cât și bărbații și-au exprimat preferințe similare, cu o ușoară predominanță pentru Georgescu (47% dintre femei și 50% dintre bărbați).
Nivelul educației a fost unul dintre cei mai importanți determinanți: Georgescu domină în rândul alegătorilor cu studii elementare și liceale, în timp ce Lasconi atrage alegătorii cu studii superioare.
De asemenea, alegătorii din mediul rural l-au preferat pe Georgescu, însă această asociere este corelată cu nivelul de educație mai scăzut.
„Cu referire la nivelul de educație formală observăm că (1) ponderea voturilor pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație, (2) ponderea voturilor pentru Lasconi crește pe măsură ce crește nivelul de educație, (3) dacă ar vota doar cei cu studii elementare, Georgescu ar fi câștigat detașat și (4) dacă ar vota doar cei cu studii superioare, Lasconi ar fi câștigat detașat”, a mai arătat autorului analizei.
Factorii care influențează opțiunile de vot
Analiza a identificat patru mari determinanți ai preferințelor de vot:
- Educația formală: Votanții cu studii superioare au înclinat semnificativ către Lasconi, iar cei cu studii elementare sau liceale l-au preferat pe Georgescu.
- Percepția asupra schimbărilor economice și politice: Cei care consideră că situația din România s-a deteriorat în 2024 față de 2023 l-au susținut predominant pe Georgescu. Lasconi a atras alegătorii care văd progrese sau o stagnare pozitivă.
- Opinia despre perioada comunistă: Georgescu a fost preferat de cei care evaluează perioada comunistă pozitiv. Lasconi a fost susținută de cei care percep perioada comunistă drept negativă.
- Preferința pentru democrație: Alegătorii cu o preferință mare sau foarte mare pentru democrație ar fi votat dominant cu Lasconi. Cei cu o preferință neutră sau scăzută pentru democrație l-au preferat pe Georgescu.
Totodată, „intenția de vot pentru Georgescu crește pe măsură ce scade vârsta, schimbările economice și politice din ultimul an sunt evaluate negativ, perioada comunistă este văzută pozitiv, preferința pentru democrație este mai mică, se dorește ca Statul să stabilească prețurile și salariile și există o încredere mai mare în preoți. Intenția de vot pentru Lasconi crește pe măsură ce perioada comunistă este văzută negativ (deprivare, puține lucruri bune), preferința pentru democrație este mai mare, există o încredere mai mare în profesiile din sistemul public și mai mică în preoți”, mai arată analiza.
Dinamica preferințelor de vot
Autorul analizei atenționează, însă, că rezultatele prezentate trebuie privite cu rezerve, din cauza dimensiunii reduse a eșantionului (964 respondenți) și a potențialelor efecte ale cazurilor particulare asupra estimărilor. Totuși, ele oferă o bază solidă pentru înțelegerea dinamicii preferințelor de vot.
„Toate valorile prezentate în graficele de mai sus trebuie privite cu anumite rezerve. Spun asta pentru că, având în vedere tipul de analize realizate, eșantionul a fost mai degrabă mic (964). Simplu spus, în cazul unora dintre combinațiile de variabile volumul eșantionului a fost mic. În astfel de situații este mai probabil ca eventualele cazuri puternic particulare pe alte dimensiuni să aibă un impact disproporționat asupra estimărilor produse în cazul combinației respective de variabile (caracteristici)”, conchide Comșa.