Clujul care a fost în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj

Cluj24 îşi propune prin rubrica de faţă să aducă în atenţia cititorilor săi unele dintre cele mai importante ştiri despre urbea noastră, din urmă cu aproape 100 de ani, aşa cum apăreau ele în presa importantă a vremii. O să aveţi ocazia să citiţi despre evenimente politice importante, unele având multe similitudini cu situaţia Clujului post-1989, dar şi ştiri inedite din viaţa economică, socială şi mondenă a acelor vremuri, cu sprijinul Arcanum.

Pentru că suntem în prag de alegeri locale şi europarlamentare- în 9 iunie, o să începem această rubrică cu o relatare foarte interesantă, publicată chiar pe prima pagină de cunoscutul ziar Universul, în 29 ianuarie 1930, despre o iniţiaţivă a Episcopului Nicolae Ivan de formare a unei coaliţii a partidelor româneşti care să concureze partidul maghiar în alegerile pentru consiliul comunal, cum se numea atunci, de fapt deliberativul primăriei, care astăzi se numeşte consiliul local.

Clujul de altădată în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj

Cine obţinea atunci majoritatea avea şi primarul Clujului, pentru că acest consiliu alegea primarul, la fel cum astăzi consiliul local alege viceprimarii. Contextul istoric este unul complicat, suntem de-abia la 12 ani de la unirea Ardealului cu patria mamă, iar cele mai multe partide româneşti se zbăteau să obţină cât mai multe funcţii de primari în oraşele importante din Transilvania.

Universul_1930_01-29 coalitie antimaghiara la alegerile locale

„Din cauza nouei legi administrative — care nu mai cuprinde nicio dispoziţie destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite — iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversităţii ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem ameninţaţi să vedem instalându-se şi la Cluj, ca şi în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal in majoritate minoritar.

„În 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate”

Negocierile dintre reprezentanţii guvernului şi conducerea partidului maghiar, in urma cărora s’au incheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Targu Mureş şi Braşov n’au dat nici un rezultat la Cluj. Motivul nu e prea greu de aflat. Ceeace partidul naţional-ţărăesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor, a refuzat să accepte pentru Cluj. Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.”, se arată la începutul articolului respectiv.

Puteţi observa cum şi în 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate, dar existau şi „linii roşii” peste care nu se trecea, în cazul de faţă guvernul ţărănist nu a „abandonat”, cum spune ziaristul de la Universul, Clujul în mâinile unui primar maghiar, fără o bătălie electorală. În acest context apare iniţiativa Episcopului Nicolae Ivan:

„Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne ameninţă în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa iniţiativa de a propune fruntaşilor vieţii publice din Cluj, fără deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate forţele româneşti în slujba unui mare interes comun.

„Inovaţii în materie de autonomie municipală”

Cu prilejul unui prânz, oferit în reşedinţa sa episcopală mai multor personalităţi de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI. INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE SI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ŞI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversităţile cotidiene.

Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susţinut cu emoţionantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit în mijlocul celor de faţă, printre cari erau d-nii Al. I.apedatu, I. Lupaş, Gh. Rogdan- Duică, Silviu Dragomir, Ionel. Comşa, Sebastian Bornemisa şi alţii.

D. I. Lupaş relevand de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară şi a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat în numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaş declaraţie a făcut-o şi d. Gh. Bogdan-Duică în ceeace priveşte partidul liberal. Pentru partidul naţional-ţărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comşa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat.

„Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti”

După cum ştim, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici. P. S. Sa va căuta să convingă pe toţi factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturor o înlăturare a patimelor şi ambiţiilor personale.”, relatează ziarul Universul.

În finalul articolului, ziaristul de la Universul, care a ales să se semneze doar cu iniţialele „a.h”, are şi o opinie extrem de critică faţă de prevederile legii administraţiei în vigoare în 1930, pe care le numeşte ironic „inovaţii în materie de autonomie municipală”:

„Insfarşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicaţii, că fără inovaţiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi înregistrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vre-o necesitate şi fără să dobândim vre-o compensaţie”.

Redăm integral textul articolului, respectând grafia vremii.

Alegerile comunale la Cluj

-O iniţiativă a P. S. Episcopului Nicolae Ivan

Cluj, 26 Ian. Din cauza nouei legi administrative care nu mai cuprinde nicio dispoziție destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversității ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem amenințați să vedem instalându-se şi la Cluj, ca și în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal în majoritate minoritar.

Negocierile dintre reprezentanții guvernului şi conducerea partidului maghiar, în urma cărora s’au încheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Târgu Mureş şi Braşov n’au dat niciun rezultat nici la Cluj. Motivul nu-i prea greu de aflat. Ceea ce partidul național-țărănesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor. a refuzat să accepte pentru Cluj.

Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.

Ca urmare a acestei neînţelegeri, partidul maghiar s’a adresat socialiştilor, cărora le-a propus organizarea unui front grup unic în alegerile comunale dela Cluj. Alianța s’a înjghebat în pripă, aşa încât, în momentul de faţă, perspectiva listei guvernamentale de a ieşi învingătoa re în aceste alegeri s’a văzut anihilată aproape cu desăvârșire.

Această analiză pesimistă a situației se justifică, mai ales, cu aceea, că voturile alegătorilor români dela oraş nu se vor grupa la un loc, ci se vor împrăştia pe liste diferite, facilitând astfel reuşita tovărăşiei maghiaro-socialiste.

Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne amenință în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa inițiativa de a propune fruntaşilor vieții publice din Cluj, färă deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate fortele rumâneşti în slujba unui mare interes comun.

Cu prilejul unui prânz, oferit in reşedinţa sa episcopală mai multor personalități de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI, INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE ȘI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ȘI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversitățile cotidiane.

Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susținut cu emoționantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit in mijlocul celor de faţă printre cari erau d-nii Al. Lapedatu, I. Lupas, Gh. Bogdan Duică, Silviu Dragomir, Ionel Comșa, Sebastian Bornemisa și alții.

I. Lupas relevând de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară și a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat in numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaşi declaraţie a făcut-o si d. Gh. – Bogdan-Duică în ceea ce priveste partidul liberal. Pentru partidul național-țărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comșa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat. După cât știm, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici, P. S. Sa va căuta să con vingă pe toți factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturpr o înlăturare a patimelor și ambițiilor personale.

Nu îndrăznim să formulăm nicio nădejde în privința frontului românesc unic în viitoarele alegeri comunale de la Cluj. Ni se spune, că unele oferte, mai mult sau mai puțin precise, au și pornit din lagărul național- țărănesc spre celelalte partide româneşti din localitate. O înțelegere pentru paralizarea ofensivei minoritare asupra oraşelor din Ardeal ar fi binevenită, chiar dacă s’ar înfăptui abia acum, în ceasul al doisprezecelea.

Totuş, nu trebue să scăpăm din vedere, că în cele mai multe locuri partidul de la putere a și contractat învoeli electorale cu grupările minoritare, cedând acestora majoritatea locurilor la conducere şi consimțind, ca la Arad, la concesiuni categorice în privinţa întrebuinţării limbii maghiare în şedinţele consiliului comunal. Ceeace s’a întârziat a se realiza la Oradea, la Timişoara sau la Braşov, va fi oare posibil la Cluj? Cum? Guvernul va accepta ideia unei concentrării a forțelor românești fără deosebire de partid, numai acolo unde n’a izbutit să cadă la învoială cu minoritățile?

Însfârşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicații, că fără inovațiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi în registrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăți penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vreo necesitate şi fără să dobândim vreo compensatie.

a.h.

Mircea Tătar