Connect with us
"

ADMINISTRAȚIE

Clujul a fost şi sat pustiit! Lita era centrul administrativ al zonei! Clujenii au fost conduşi şi de la Alba Iulia

Publicat


Poate că puţină lume ştie că marele nostru oraş de astăzi, Cluj-Napoca, a fost o vreme şi sat. Aproape 100 de ani. Deşi s-a dezvoltat pe vechiul castru roman Napoca şi deşi a fost multă vreme cetate şi centru administrativ. Invaziile migratorilor l-au distrus.

El a (re)devenit localitate urbană în 1316. În vremurile când era un sat pustiit, Clujul era condus din satul Lita. Ba chiar de la Alba Iulia.

Castrum Clus

În volumul „Clujul” (1957, arhiva www.cluj24.ro), autorii (Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa) arată că aşezarea a fost foarte diferită de la o etapă istorică la alta, mai ales în primele sale secole.

„Clujul din evul mediu, chiar dacă este situat pe locul vechei Napoce dace şi romane, se desosebeşte fundamental de acestea. Aşezarea urbană Cluj este rezultatul unui mare proces de transformări social-economice şi social-politice care a dus la feudalizarea societăţii Transilvaniei într-un ritm mai grăbit după cucerirea ei de unguri. Ca de altfel majoritatea oraşelor din Transilvania, nucleul din care s-a dezvoltat oraşul Cluj a fost o cetate (castrum Clus), centrul militar şi administrativ al comitatului Cluj. Naşterea acestui centru ca şi a comitatului Cluj se explică prin importanţa economică şi strategică a regiunii. (…)

Regiunea Clujului e printre cele dintâi organizate din punct de vedere economic şi administrativ într-un comitat. Comitele de Cluj (comes Clusiensis) e amintit pentru întâia oară în documente la 1173”, explică autorii, în cartea amintită.

Villa de 7 hectare

Dar deşi era o localitate importantă, centru administrativ, invazia tătară i-a schimbat statutul şi importanţa. Clujul a cedat locul satului din apropiere, Lita.

„Cetatea Clujului ocupa o suprafaţă de circa 7 ha şi era aşezată pe malul drept al Someşului Mic, probabil cu centrul în piaţa Carolina (azi Dimitrov). Avea forma unui pătrat, înconjurat cu palisade şi cu şanţuri. Până la 1241 întăriturile cetăţii se pare că au fost din lemn. Marea invazie tătară din acest an a distrus, odată cu multe aşezări rurale şi urbane, şi cetatea Clujului.

După retragerea tătarilor, Clujul rămâne o aşezare cu caracter agrar, un sat (villa), mai ales că centru militar şi administrativ al comitatului se mută la Lita, o localitate spre sud-vest de Cluj, mai uşor de apărat, datorită aşezării ei geografice”, mai arată autorii.

Germani şi ţărani fugari

Abia mai târziu, în locul vechilor întărituri, va începe construirea unui zid de piatră, prevăzut cu turnuri de apărare. Şi reîncepe şi drumul Clujului spre urbanizare.

„O parte dintre „oaspeţii” colonizaţi pentru a repopula ţara distrusă de tătari, pentru a contribui, prin munca lor, la redresarea acesteia, se vor aşeza şi în Cluj. Dintre aceştia, foarte mulţi erau germani veniţi din părţile renane, care au jucat un rol important în viaţa oraşului. Alături de aceştia, se vor aşeza în jurul zidurilor ocrotitoare tot mai mulţi ţărani fugari.

Printre oaspeţii colonizaţi, printre ţăranii fugari aşezaţi în jurul zidurilor cetăţii şi printre vechii locuitori rămaşi, se găseau şi meşteşugari şi negustori, alături de cei mai mulţi care se ocupau cu agricultura. Astfel, încetul cu încetul, datorită activităţii economice dezvoltate de locuitorii săi, cetatea Clujului se transformă în oraş”, se arată în cartea „Clujul”.

Civitas, de la Carol Robert de Anjou

Dar, cu toată activitatea meşteşugarilor şi negustorilor, caracterul agrar al Clujului rămâne dominant. Istoricii arată că o piedică în calea transformării Clujului în oraş a fost şi faptul că el a fist dăruit de regele Ştefan V (1270-1272) episcopului de Alba Iulia.

Treptat, Clujul îşi pierde caracterul de sat şi se urbanizează tot mai mult. Iar titlul de oraş îl primeşte în 1316.

„Când noii regi ai Ungariei din dinastia de Anjou, în lupta lor împotriva marilor feudali, vor căuta sprijinul oraşelor, nu vor ocoli nici Clujul. (…)

Ţinând seama de faptele de credinţă şi de slujbele credincioase ala clujenilor, Carol Robert de Anjou îi dăruieşte cu libertăţi şi privilegii însemnate, scoţindu-i de sub stăpânirea episcopului de Alba Iulia.

Pe baza acestor privilegii, Clujul, la 1316, e ridicat la situaţia de oraş (civitas), bucurându-se de privilegii proprii oraşelor”, mai arată autorii cărţii.

(M. Avram)

vezi şi:

ADMINISTRAȚIE

Povestea Gării Cluj. Printre primele din ţară, construită de masoni. Arhitectul a murit înainte de inaugurare

Povestea Gării Cluj. Printre primele din ţară, construită de masoni. Arhitectul a murit înainte de inaugurare

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Previziunea lui Boc: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a cazurilor de coronavirus”. Edilul face apel la respectarea igienei și purtarea măștilor

Publicat

În urma ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municiupiului Cluj-Napoca din cursul zilei de astăzi, Emil Boc a dezbătut mai multe teme principale, printre care: evoluția economiei clujene în urma unui studiu al UBB, criza COVID-19 și aspecte legate de urmările pe care le va lăsa noul virus.

Boc spune în contextul coronavirus că: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a numărului de cazuri. Mă bucur că la Cluj triada bunului simț: mască, spălat pe mâini și distanțare socială, în bună parte se respectă”.

Primarul face apel la clujeni și îi îndeamnă să respecte normele de igienă pentru ca sistemul medical să nu intre în colaps. Tot el îndeamnă locuitorii Clujului să se vaccineze și împotriva gripei sezoniere pentru a evita aglomerarea spitalelor.

„Am avut și noi, nu o creștere la fel de mare ca cea la nivel național, dar a existat o creștere la nivelul județului Cluj, iar sub jumătate, sau chiar jumătate se află în municipiul nostru”, spune Emil Boc.

Primarul este de părere că întregul județul este pregătit pentru orice fel scenariu. „Din fericire la Cluj putem trata și alte persoane din alte județe. Pe Terapie Intensivă, Clujul este un centru de referință. Ca prognoză se îndreptăm spre faza de scădere”.

Emil Boc a spus că mizează pe spiritul civic și respinsabilitate. „Mă bucur să văd că la Cluj sunt respectate cele trei reguli de aur menționate. Va mai dura până ne vom reveni, dar până va exista un vaccin, haideți să prevenim îmbolnăvirea celor dragi”.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul a fost republică. Prima apariţie pe hartă a Oraşului comoară. Aurarii din Claudiopolis exportau în Europa

Publicat

Din câte se ştie, Clujul a apărut pentru prima dată pe o hartă în 1532. Era vorba de lucrarea Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia. Cel puţin, este prima hartă a acestor ţinuturi realizată de un locuitor al ei.

 Prima hartă a Transilvaniei, Johannes Honterus, 1532 (sursa wikipedia)

În imagini sunt şi două hărţi un pic mai noi ale Transilvaniei (arhiva www.cluj24.ro), realizate de Sebastian Munster (circa 1550) şi de Gerardus Mercator (circa 1580).

Primele hărţi ale Transilvaniei cu Clujul în ea

Chorographia Transylvaniae a fost realizată de Honterus pe baza cercetărilor personale pe care le-a făcut în Transilvania, în perioada 1530-1532. După ce s-a reîntors, în 1533, în orașul său natal, Corona (Braşov), el a refăcut de câteva ori harta.

Harta Transilvaniei, Sebastian Munster, circa 1550 (arhiva www.cluj24.ro)

Harta pe care a făcut-o a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Munster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) şi Gerardus Mercator (1512-1594).

Harta Transilvaniei, Gerardus Mercator, circa 1580 (arhiva www.cluj24.ro)

 

Se pare că prima hartă a Transilvaniei, realizată de Honterus, a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat acum în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta.

Republica Cluj

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici povesteşte, pentru www.cluj24.ro, cam cum era Clujul în perioada apariţiei primelor hărţi în care este prezent oraşul.

“Clujul era destul de important atunci, pentru că este secolul în care devine Oraş comoară. Adică, în sensul în care meşteşugarii, organizaţi în bresle, şi negustorii, organizaţi în ghilde, formează un fel de republică orăşenească prin Consiliul celor 100. Nobilii nu îşi aveau reşedinţa în oraş şi, dacă, eventual, aveau dorinţa să se aşeze în oraş, îşi pierdeau calitatea de nobili. Trebuiau să respecte regulile oraşului.

1530 este înainte de apariţia Principatului Transilvanei, care a fost înfiinţat în 1541”, spune istoricul clujean.

Claudiopolis, Oraşul comoară

În acea perioadă, Clujul devine şi centrul reformei religioase din Ardeal, şi tot atunci îi apare denumirea Claudiopolis.

“La mijlocul sec al 16-lea, Clujul devine centrul reformei religioase din Ardeal. Călugării vor fi alungaţi şi bisericile romano-catolice din oraş vor fi transformate în biserici reformate. Biserica Sf. Mihail va fi unitariană.

De atunci apare şi prima atestare umanistă, în latină, a oraşului, Claudiopolis, deoarce credeau atunci că oraşul a fost fondat de împăratul Claudius. Ceea ce nu era adevărat.

Clujul, plin de aurari şi argintari cu comenzi în toată Europa

Era deci o republică orăşenească, condusă de negustorii bogaţi şi de meşteşugarii bogaţi. Ei au suportat cheltuielile construcţiei zidurilor care acoperă incinta de 45 de hectare a oraşului.

Era denumit Oraşul comoară pentru că devine poate centrul cel mai puternic în acea perioadă din Transilvania. Clujul a fost şi atunci la concurenţă cu Braşovul şi cu Sibiul, dar le depăşeşte. I se spunea Oraşul Comoară mai ales pentru că erau foarte dezvoltate, foarte puternice breslele aurarilor şi argintarilor, care aveau comenzi în toată Europa”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

(M. Avram)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Proprietari despăgubiţi de două ori. Problema retrocedărilor şi propunerile specialiştilor

Publicat

Poate că e o problemă delicată. Dar, cu atât mai mult, ea trebuie rezolvată de autorităţi. Este vorba de problema retrocedărilor. Ale cui au fost, sunt şi vor fi principalele clădiri din centrul Clujului. Cât au costat bugetul local şi bugetul naţional? Clujenii ar trebui să ştie.

Retrocedarea proprietăţilor. Probleme. Soluţiile identificate de specialişti

RETROCEDARILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca şi al tarii. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor, adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi.

Situaţia Statusului Romano-Catolic din Transilvania

În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano-Catolic din Transilvania, care a fost desfiinţat în anii ‘30 şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor lăcaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status, iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut.

Peste 2.000 de clădiri revendicate

Asociaţia a revendicat peste 2.000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării, cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost aprobate de judecătoriile din judeţele Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi, chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine, fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română.

Exemple scandaloase la Cluj-Napoca

Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică:

  • Analiza modului în care Baza Sportivă “SĂNĂTATEA” a fost amplasată în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.) a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUĂ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!
  • Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală.

Revizuirea tuturor restituirilor

Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului în ce priveşte:

  • deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
  • să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii;
  • creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar ale primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

  • cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
  • grăniţuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
  • nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
  • neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligaţie cu termen limită de realizare;
  • nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Soluții

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

-Realizarea hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

-Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

În Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat hărți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei, în mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania şi din Cluj-Napoca.

Solicitare către Primăria Cluj-Napoca

CCL Cluj cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor (ex. mai serioase şi cu cântec sunt câteva zeci cunoscute de presă şi cetăţeni). Apoi să informeze opinia publică înainte de alegeri despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de clujeni.

Orice clujean poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri să fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu, economii la: fondul de salarii şi premieri al Primăriei, cheltuielile curente, studii de pre-şi-fezabilitate, protocol, deplasări, asistenţă socială, finanţare participativă, cultură, sport, alte sume de rezerva aflată la dispoziţia Primarului. Deci NU de la sănatate, învăţământ şi investiţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Avem unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Propunerile specialiştilor

Publicat

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Iar sănătatea tuturor, în special a copiilor, este în pericol. Din această cauză, Comisia Europeană a început în luna mai chiar procedura de infringement împotriva României.

Comisia Europeană arată Clujul cu degetul

Pe 14 mai, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. Prin scrisoare îi acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare rezolvării deficienţelor cu privire la calitatea aerului. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

“Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă. Şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, arată Comisia Europeană.

Dar acesta este numai un exemplu. În Cluj-Napoca există deficienţe mari la mai multe capitol care ţin de apă şi de mediul înconjurător.

Calitatea apei şi a mediului ambiant. Probleme şi soluţii identificate de specialişti

În cadrul unei şedinţe dedicate calităţii mediului în care trăiesc clujenii s-au făcut următoarele propuneri:

  • staţia de tratare a apei Gilău nu are asigurată protecţia de contur pentru evitarea contaminărilor;
  • sursa de apa potabilă din Someşul Cald preia nisipuri aluvionare din zona Agârbiciu;

Dejecţii de la Tarniţa

  • Lacul Tarniţa este plin cu dejecţii din devesarea directă a multor case de vacanţă;
  • punerea la dispoziţia cetăţenilor a unor halde speciale pentru depozitarea deşeurilor mărunte din construcţii ar putea preveni fenomenul de împrăştierea dezordonată a acestora în toate pădurile din preajma localităţilor. În special a Clujului;

Amenajarea Someşului şi a Canalului Morii

  • decopertarea şi decolmatarea Canalului Morii pe tot parcursul prin Cluj. Şi transformarea lui într-o “oglindă de apă”, flancată de spații verzi şi locuri de agrement pentru populație;
  • construirea de stăvilare pentru a mări de 10 ori volumul de apă dulce ce rămâne în oraş în anii cu secetă. La toate cele 3 cursuri de apă şi care să producă energie hidro pentru oraş. Eventuale irigaţii prin cădere la o diferenţă de nivel de peste 20 metri;
  • amenajarea falezelor Someşului din Grigorescu amonte – Parcul Central – Pţa Abator – Parcul Feroviarilor – etc.
  • plantarea pe malurile Someşului de arbori şi arboret ornamentali. Eventual şi vegetaţie care să mascheze actuala albie a Someşului şi s-o acopere parţial, reducând astfel aspectul total inestetic;
  • clădiri verzi, acoperişuri verzi, balcoane verzi pentru Clujul Verde;
  • programe educaţionale în şcoli şi cu asociaţiile de proprietari;
  • concursuri cu premii pe cartiere pentru educaţia ecologică şi mediu urban îngrijit;
  • parteneriate facile cu agenţi economici care doresc să colaboreze cu primăria pentru a intreţine un spaţiu verde sau a forma altele noi contra publicitate discretă, gratuită, pe acel domeniu;

Facilităţi pentru taximetre electrice

  • încurajarea fiscală a firmelor de taximetrie să îşi doteze treptat parcul de maşini cu autoturisme electrice (10-15 % în fiecare an);
  • realizarea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice în toate cartierele oraşului şi în benzinării pentru a stimula cetăţenii să îşi achiziţioneze aceste mijloace nepoluante;
  • semnarea de convenţii cu primăriile din  Floreşti, Apahida, Baciu, Gilău, Feleac etc. pentru a realiza staţii de încărcare în localităţile lor, îndeosebi în parcările de 800-1000 de maşini de la intrarile în municipiu. Aceasta pentru a veni în sprijinul celor care fac naveta spre Cluj şi a descuraja pe cei din alte localităţi ce vin în maşini poluante. Reprezintă o sursa de venit binevenit pentru oricare din primăriile menţionate;

Senzori pentru poluare şi informarea populaţiei

Continuarea montării senzorilor privaţi de poluare (până în prezent am montat 23, conectaţi la afisaj instantaneu pe cartiere la https://cluj-napoca.pulse.eco) este o necesitate publică de protecţie a populaţiei. Atâta timp cât Primăria şi Agenţia/Garda de Mediu folosesc doar 4 senzori oficiali, prost amplasaţi şi nesemnificativi, pentru a putea spune că “avem aer curat”. Aceştia dezinformează cu bună ştiinţă atât cetăţenii cât şi Ministerul Mediului sau Comisia Europeană. Se impune:

  • afişarea datelor privind poluarea în timp real în tot oraşul şi în media este obligatorie pentru informarea cetăţenilor, ca să evite zonele cu pericol de îmbolnăvire;
  • supravegherea permanantă a graficului poluării în timp real de către Poliţia Locala la https://cluj-napoca.pulse.eco şi deplasarea imediată pentru constatarea infracţiunii, pentru amendarea poluatorilor. Aceasta mai ales noaptea sau în zori, când “betonierele îşi curate filtrele” – truc descoperit, cunoscut şi semnalat de cetăţeni, doar că Primaria şi Garda de Mediu Cluj le “trece cu vederea”.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate