ACTUALITATE
Clujenii recunoscuți ca ”tezaur uman viu” de către Ministerul Culturii. Cine sunt aceștia
Programul ”Tezaure Umane Vii”, lansat în 2010, reunește peste 50 de români care au contribuit la patrimoniul cultural într-o pagină web dedicată celor care au primit acest titlu.
Proiectul, o inițiativă UNESCO, este derulat de Ministerul Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
,,Tezaure Umane Vii” a fost lansat cu scopul de a păstra și a transmite următoarelor generațiilor patrimoniul cultural imaterial.
După 10 ani acest proiect s-a și digitalizat, iar în acest sens fiecare persoană care a valorificat tradițiile si meșteșugurile românești are o fișă unde îi este prezentată descrierea meșteșugului, cum îl realizează. Printre acestea se numără iconari, meșteșugari, rapsozi, meșteri populari, olari, fiecare are o pagină unde îi este evidențiatăocupația, procesul de lucru și recunoașterea acesteia.
Proiectul digitalizat
”La zece ani de când se derulează acest program, am luat iniţiativa de a digitaliza proiectul, pentru a fi accesibil tuturor celor care folosesc platforme online. Pe website-ul Ministerului Culturii veţi afla informaţii despre aceşti oameni valoroşi care păstrează şi transmit, prin munca lor, tradiţiileşi valorile naţionale.
Dacă nu am fi generat şi partea digitală a proiectului, am fi avut, ca şi până acum, doar o listă de nume. Acum, aceste nume capătă un chip şi o poveste de viaţă. Din păcate, din cele 62 de persoane care au primit această distincţie, 14 au plecat dintre noi. Veţi regăsi, însă, şipoveştile lor pe website, un semn de prețuire din partea noastră”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Din județul Cluj sunt recunoscute șase ,,Tezaure Umane Vii”
Ioan Moldovan este din satul Bercheșu, comuna Frata. Ocupația sa este sculptura în lemn, dar primește acest titlu fiind recunoscut și ca un bun dansator de jocuri populare.
„M-am născut și am copilărit în comunaFrata. Aici am învățat să joc, să fluier și să strig. Am o dragoste nemărginită pentru jocul tradițional pe care îl practice și voi avea câte zile îmi sunt date de Cel de Sus, de la Bunul Dumnezeu…”, mărturisește Ioan Moldovan.
În 2018 Nicolae Vădan primește această recunoaștere. El este din satul Rusești, comuna Râșca, și este de meserie lutier, construiește instrumente muzicale din lemn.
„Am construit până acum peste 100 de instrumente performante, care corespund nu doar interpretării muzicii populare, ci şi a celei clasice.
De-a lungul timpului am reușit să câştig încrederea instrumentiștilor amatori și profesioniști din țară, dar și din străinătate, iar deseori sunt căutat la atelierul de reparații unde îmi desfășor activitatea, la Academia de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca”, povestește Nicolae Vădan.
Ferenc Lovász este agricultor din satul Vișea, comuna Jucu de Sus, și a primit în 2014 titlul de tezaur ca dansator tradițional. Acesta a participat la o mulțime de festivaluri naționale și internaționale – 1990 Festivalul Internațional Gődőllo, în Ungaria, 1990-2006 Tabăra Internaționalăd e Muzică și Dans Popular din Jászberény, Ungaria, 1990-2013 Tabăra Internațională de Muzică Populară, Instrumentală și Dansuri Populare din Răscruci, 1992-2010 la Budapesta pentru Întâlnirea Internațională a Casei Dansului Popular, 2004-2013 Festivalul Dansului Popular Maghiar din Cluj-Napoca.
Talent de a cânta la vioară
Alexandru Ciurcui, zis Șandorică din Sopor, este agricultor și muzician din Soporu de Câmpie, comuna Frata. În 2014 primește acest titlu pentru talentul său de a cânta la vioară.
„Prima vioară mi-o pus-o tata în mână, vioara mică. Mi-o fost dragă de mic, că am iubit muzica. O fost bine… Am trăit prin muzică și am avut solicitări multiple. Am participat la toate evenimentele la care am fost chemat: nunți, botezuri, cumătrii, serbări câmpenești, fiii satului, zile ale comunelor”, spune Alexandru Ciurcui.
Membrii Trio Transilvan ,,Zorile” din comuna Mociu sunt recunoscuți din 2013 ca ,,Tezaure Umane Vii” pentru aprecierile la nivel național și internațional primite pentru prestațiile lor muzicale precum Marele Premiu al Festivalului Concurs „Trio transilvan – trio instrumental”, Gherla 1998, 2008, Premiul I al Festivalului „Ion Matache”, Mioveni, Argeș, 2008, Marele Premiu al Festivalului „Ion Sabadâș”, Bistrița 2012, Premiul I al Festivalului Formațiilor Tradiționale – ediția I, Baia-Mare, 2013.
Taraful este compus din Carol Țuli la ceteră, Babut Covaci la contra, Alexandru Covaci la contra secundă, Cornel Bumb la gordon.
Cântecul şi jocul, fraţi gemeni
Vasile Soporan (foto) este agricultor din comuna Frata și primește în 2012 această distincție în calitate de rapsod popular.
„Îmi scriu singur toate textele, deși n-am umblat prea mult la școală din cauza războiului. Școala noastră s-o ocupat atuncea de cătane și tata m-o dat slugă. Pe vremea când eram copil mic, auzeam oamenii cum cântă la lucrul câmpului, fiindcă mai demult, toată lumea satului lucra la sapă, la coasă, la secere și erau unii care aveau voce nemaipomenită, ca şi Solomon din Bercheş, un horitor foarte drag mie, pe care l-am ascultat cel mai mult.
Multe hori le-am învăţat de la el, apoi de la mama şi de la tata – care a fost un mare horitor, dar şi un bun jucăuş–şi de la oamenii din sat. Am cântat şi-atunci şi cânt şi-acuma, ca să mă stâmpăr. Prin hori, omul îşi descarcă greutăţile din suflet, cântându-şi bucuriile şi necazurile! Da’ şi despre joc trebuie să vă spun că mi-i drag. Cântecul şi jocul, ăştia-s fraţi gemeni. Un om care cântă, trebuie să şi joace!”, spune Vasile Soporan.
Pentru mai multe date, informații atăt despre cei menționați mai sus cât și celelate ,,Tezaure Umane Vii” puteți accesa pagina http://www.cultura.ro/tezaure-umane-vii.
Titlul de TEZAUR UMAN VIU este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Programul funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii privind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.
Dana Coțovanu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
Construcții Erbașu poate începe lucrările pe „lotul Bechtel” Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania
Construcții Erbașu a primit „undă verde” pentru construcția lotului Suplacu de Barcău – Chiribiș, abandonat în urmă cu mai bine de un deceniu de constructorul american Bechtel.
După ani întregi de licitații anulate și întârzieri, CNAIR a dat „undă verde” firmei de construcții Erbașu pentru începerea lucrărilor la lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) din Autostrada Transilvania (A3), scrie Economica.net.
Lucrările, realizate aproape pe jumătate de către constructorul american Bechtel, pot începe din data de 20 ianuarie, potrivit ordinului de începere a lucrărilor.
Proiectul fusese abandonat în 2013, când ministrul de atunci Dan Șova a decis rezilierea contractului cu Bechtel. Tronsonul fusese construit aproape 50%, inclusiv o mare parte din celebrul viaduct de 1,8 km de la Suplacu de Barcău peste lacul de acumulare cu același nume.
Doi ani pentru finalizarea lucrărilor
Contractul pentru finalizarea construcției celor 26,35 km prevedea 24 de luni: 6 luni proiectare și 18 luni execuție lucrări. Contractul în valoare de 884,12 milioane de lei a fost semnat în noiembrie 2023 cu antreprenorul Construcții Erbașu, acesta fiind primul contract de autostradă pe care l-a câștigat.
Pe traseul secțiunii de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș vor fi construite opt poduri, opt pasaje și trei viaducte.
Sursa foto: Facebook/ Cristian Pistol
EVENIMENT
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat marți că o indexare a pensiilor mici și medii ar putea fi făcută în luna septembrie a acestui an.
Analiza privind indexarea se va face, însă, la prima rectificare bugetară din 2025.
Marcel Ciolacu: Pensiile mici și medii, indexate în luna septembrie, dacă va permite bugetul
Marcel Ciolacu a vorbit miercuri despre indexarea pensiilor în acest an, inghețată deocamdată din cauza dificultăților economice, prin Oardonanța trenuleț.
Premierul a declarat, într-o conferință de presă la Ministerul de Finanțe, că o indexare a pensiilor în luna septembrie va fi analizată la prima rectificare bugetară.
”Am stabilit, la fel cum am promis înainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici și medii la începutul acestui an cu o suplimentare și cu o majorare pe tip one-off până vom vedea execuția bugetară la prima rectificare, când se va analiza dacă se poate… dacă statul român și bugetul de stat își permite indexarea din luna septembrie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acesta a mai spus că este important ca investițiile prevăzute, în spcial în PNRR, unde există cofinanțări foarte mari, să nu fie afectate.
În același timp, Marcel Ciolacu a precizat că Guvernul va acorda, în continuare, și ajutoare de stat.
Pensiile trebuiau indexate la început de an, cu rata inflației.
CULTURA
Sute de mii de vizitatori din toate colțurile lumii, atrași în 2024 de muzeele Consiliului Județean Cluj
Peste 200.000 de vizitatori au trecut pragul muzeelor subordonate Consiliului Județean Cluj, în anul 2024, acestea fiind printre atracțiile principale atât pentru publicul clujean, cât și pentru turiști.
Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost, și în anul precedent, una dintre principalele atracții din județ, acestuia trecându-i pragul nu mai puțin de 102.677 de vizitatori.
Parcul Etnografic, cel mai atractiv din județ
Dintre aceștia, 72.115 au fost atrași de secția în aer liber a muzeului, respectiv Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Hoia, restul de 30.562 fiind interesați de exponatele și evenimentele găzduite la sediul central al instituției, Palatul Reduta.
Numărul crescut al vizitatorilor din Parcul Etnografic s-a datorat și unor evenimente care atrag an de an un public numeros, dintre care amintim Jazz în the Park, Iarmaroc la Sat, Zilele Culturale Maghiare, și altele, organizate în acest cadru natural deosebit.
Muzeul de Artă, 72 de expoziții temporare în 2024
Muzeul de Artă Cluj-Napoca a rămas, și în anul 2024, un alt obiectiv turistic preferat de vizitatori, atrăgând prin expozițiile și manifestările culturale organizate la sediu 88.420 de persoane.
În decursul anului 2024, pe lângă expozițiile permanente, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a realizat 72 de expoziții temporare la sediul instituției. De asemenea, lucrări din patrimoniul instituției au fost prezentate în expoziții de anvergură din țară, și nu numai.
Nu în ultimul rând, Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea a fost vizitat de 19.457 de persoane, valoare în ușoară creștere comparativ cu cea din 2023, când au fost înregistrați 18.723 de vizitatori. Și în anul recent încheiat s-a menținut tendința vizitării instituției preponderent de către elevi ai școlilor generale.
ADMINISTRAȚIE
A fost semnat contractul de finanțare prin PNRR pentru pasajul de la Tetarom III. Investiție de 81 milioane de lei
CNAIR și Ministerul Transporturilor au semnat contractul de finanțare pentru realizarea pasajului de legatură dintre DN1C și parcul industrial Tetatrom III, cu bani din PNRR.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a anunțat semnarea contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru pasajul de legatură dintre DN1C și parcul industrial TETAROM III.
„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, în calitate de beneficiar al finanțării, și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții pentru Planul național de redresare si reziliență, au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 61/30.12.2024, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta 4 – Transport sustenabil, Reforma R1 – Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/Investiția I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră”, a transmis miercuri dimineață Cristian Pistol, Director General CNAIR SA.
Investiție de 81 milioane de lei
Proiectul prevede realizarea unui pasaj între DN1C (zona km 23+465) și drumul de incinta Parc Industrial Tetarom III, în Zona Metropolitană Cluj – Napoca (UAT Jucu, respectiv UAT Bontida)
Valoarea totală a proiectului este de 81.419.886.62 lei din care valoarea fondurilor europene aferente PNRR este de 57.187.268.77 lei, cofinanțarea națională reprezintă 11.365.472.40 lei și TVA aferent reprezintă 12.867.145.45 lei.
Obiectivele specifice ale proiectului:
- asigurarea unei circulații în deplină siguranță și confort;
- asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumului;
- desfășurarea traficului de mic gabarit și de mare tonaj în condiții optime;
- încurajarea dezvoltării economice zonale, dezvoltare bazată pe creșterea turismului si a investițiilor la nivel de județ;
- posibilitatea de acces în condiții optime a mijloacelor de intervenție rapidă în caz de nevoie (pompieri, ambulantă, poliție etc.), precum și a mijloacelor auto pentru transportul școlar și cel public.
Proiectul trebuie finalizat până la finalului anului 2026
Durata proiectului: Contractul de finanțare începe de la data semnării acestuia de către toate părțile și încetează la momentul implementării, în integralitate și conform obligațiilor asumate, a obiectivelor proiectului, dar nu mai târziu de data de 31.12.2026.
Amintim că, în toamna anului trecut, între DRDP Cluj si Județul Cluj a fost încheiat un protocol pentru realizarea etapei de proiectare în cadrul proiectului.