Clujenii recunoscuți ca ”tezaur uman viu” de către Ministerul Culturii. Cine sunt aceștia

Programul ”Tezaure Umane Vii”, lansat în 2010, reunește peste 50 de români care au contribuit la patrimoniul cultural într-o pagină web dedicată celor care au primit acest titlu.

Proiectul, o inițiativă UNESCO, este derulat de Ministerul Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

,,Tezaure Umane Vii” a fost lansat cu scopul de a păstra și a transmite următoarelor generațiilor patrimoniul cultural imaterial.

După 10 ani acest proiect s-a și digitalizat, iar în acest sens fiecare persoană care a valorificat tradițiile si meșteșugurile românești are o fișă unde îi este prezentată descrierea meșteșugului, cum îl realizează. Printre acestea se numără iconari, meșteșugari, rapsozi, meșteri populari, olari, fiecare are o pagină unde îi este evidențiatăocupația, procesul de lucru și recunoașterea acesteia.

Proiectul digitalizat

”La zece ani de când se derulează acest program, am luat iniţiativa de a digitaliza proiectul, pentru a fi accesibil tuturor celor care folosesc platforme online. Pe website-ul Ministerului Culturii veţi afla informaţii despre aceşti oameni valoroşi care păstrează şi transmit, prin munca lor, tradiţiileşi valorile naţionale.

Dacă nu am fi generat şi partea digitală a proiectului, am fi avut, ca şi până acum, doar o listă de nume. Acum, aceste nume capătă un chip şi o poveste de viaţă. Din păcate, din cele 62 de persoane care au primit această distincţie, 14 au plecat dintre noi. Veţi regăsi, însă, şipoveştile lor pe website, un semn de prețuire din partea noastră”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Din județul Cluj sunt recunoscute șase ,,Tezaure Umane Vii”

Ioan Moldovan este din satul Bercheșu, comuna Frata. Ocupația sa este sculptura în lemn, dar primește acest titlu fiind recunoscut și ca un bun dansator de jocuri populare.

„M-am născut și am copilărit în comunaFrata. Aici am învățat să joc, să fluier și să strig. Am o dragoste nemărginită pentru jocul tradițional pe care îl practice și voi avea câte zile îmi sunt date de Cel de Sus, de la Bunul Dumnezeu…”, mărturisește Ioan Moldovan.

În 2018 Nicolae Vădan primește această recunoaștere. El este din satul Rusești, comuna Râșca, și este de meserie lutier, construiește instrumente muzicale din lemn.

„Am construit până acum peste 100 de instrumente performante, care corespund nu doar interpretării muzicii populare, ci şi a celei clasice.

De-a lungul timpului am reușit să câştig încrederea instrumentiștilor amatori și profesioniști din țară, dar și din străinătate, iar deseori sunt căutat la atelierul de reparații unde îmi desfășor activitatea, la Academia de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca”, povestește Nicolae Vădan.

Ferenc Lovász este agricultor din satul Vișea, comuna Jucu de Sus, și a primit în 2014 titlul de tezaur ca dansator tradițional. Acesta a participat la o mulțime de festivaluri naționale și internaționale – 1990 Festivalul Internațional Gődőllo, în Ungaria, 1990-2006 Tabăra Internaționalăd e Muzică și Dans Popular din Jászberény, Ungaria, 1990-2013 Tabăra Internațională de Muzică Populară, Instrumentală și Dansuri Populare din Răscruci, 1992-2010 la Budapesta pentru Întâlnirea Internațională a Casei Dansului Popular, 2004-2013 Festivalul Dansului Popular Maghiar din Cluj-Napoca.

Talent de a cânta la vioară

Alexandru Ciurcui, zis Șandorică din Sopor, este agricultor și muzician din Soporu de Câmpie, comuna Frata. În 2014 primește acest titlu pentru talentul său de a cânta la vioară.

„Prima vioară mi-o pus-o tata în mână, vioara mică. Mi-o fost dragă de mic, că am iubit muzica. O fost bine… Am trăit prin muzică și am avut solicitări multiple. Am participat la toate evenimentele la care am fost chemat: nunți, botezuri, cumătrii, serbări câmpenești, fiii satului, zile ale comunelor”, spune Alexandru Ciurcui.

Membrii Trio Transilvan ,,Zorile” din comuna Mociu sunt recunoscuți din 2013 ca ,,Tezaure Umane Vii” pentru aprecierile la nivel național și internațional primite pentru prestațiile lor muzicale precum Marele Premiu al Festivalului Concurs „Trio transilvan – trio instrumental”, Gherla 1998, 2008, Premiul I al Festivalului „Ion Matache”, Mioveni, Argeș, 2008, Marele Premiu al Festivalului „Ion Sabadâș”, Bistrița 2012, Premiul I al Festivalului Formațiilor Tradiționale – ediția I, Baia-Mare, 2013.

Taraful este compus din Carol Țuli la ceteră, Babut Covaci la contra, Alexandru Covaci la contra secundă, Cornel Bumb la gordon.

Cântecul şi jocul, fraţi gemeni

Vasile Soporan (foto) este agricultor din comuna Frata și primește în 2012 această distincție în calitate de rapsod popular.

„Îmi scriu singur toate textele, deși n-am umblat prea mult la școală din cauza războiului. Școala noastră s-o ocupat atuncea de cătane și tata m-o dat slugă. Pe vremea când eram copil mic, auzeam oamenii cum cântă la lucrul câmpului, fiindcă mai demult, toată lumea satului lucra la sapă, la coasă, la secere și erau unii care aveau voce nemaipomenită, ca şi Solomon din Bercheş, un horitor foarte drag mie, pe care l-am ascultat cel mai mult.

Multe hori le-am învăţat de la el, apoi de la mama şi de la tata – care a fost un mare horitor, dar şi un bun jucăuş–şi de la oamenii din sat. Am cântat şi-atunci şi cânt şi-acuma, ca să mă stâmpăr. Prin hori, omul îşi descarcă greutăţile din suflet, cântându-şi bucuriile şi necazurile! Da’ şi despre joc trebuie să vă spun că mi-i drag. Cântecul şi jocul, ăştia-s fraţi gemeni. Un om care cântă, trebuie să şi joace!”, spune Vasile Soporan.

Pentru mai multe date, informații atăt despre cei menționați mai sus cât și celelate ,,Tezaure Umane Vii” puteți accesa pagina http://www.cultura.ro/tezaure-umane-vii.

Titlul de TEZAUR UMAN VIU este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Programul funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii privind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.

Dana Coțovanu