Clujeanul Vasile Dîncu, ales preşedinte al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO

Senatorul PSD de Cluj Vasile Dîncu a fost ales, marţi, în funcţia de preşedinte al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Vasile Dîncu a fost ales în această funcţie în şedinţa plenului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vasile Dîncu a fost ministru al Apărării în guvernul PLN-PSD-URMR condus de Nicolae Ciuca.

El și-a anunțat demisia din această funcție în data de 24 octombrie 2022, pe pagina de Facebook. Vasile Dîncu și-a motivat gestul „prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei”.

AP NATO asigură o legătură între NATO și parlamentele națiunilor sale membre.

Adunarea Parlamentară a NATO a fost înființată în anul 1955 sub denumirea de North Atlantic Assembly (Adunarea Atlanticului de Nord) și este un organism consultativ interparlamentar format din membri ai parlamentelor naționale ale statelor membre, numărul reprezentanților naționali fiind proporțional cu numărul populației statelor membre și reprezintă distribuția politică a parlamentelor naționale.

Președintele în funcție al AP NATO este Attila Mesterházy din 2019. Secretarul general actual este Ruxandra Popa din Franța și ocupă această poziție din ianuarie 2020.

De la sfârșitul Războiului Rece, Adunarea și-a asumat un nou rol prin integrarea în activitatea sa a parlamentarilor din acele țări din Europa Centrală și de Est și dincolo de acestea care caută o asociere mai strânsă cu NATO. Această integrare a oferit asistență atât politică, cât și practică și a căutat să contribuie la consolidarea democrației parlamentare în întreaga regiune euro-atlantică și să completeze și să consolideze programul propriu de parteneriat și cooperare al NATO.

Adunarea sa implicat direct în asistarea în procesul de ratificare a protocoalelor de aderare semnat la sfârșitul anului 1997, care a culminat cu aderarea Republicii Cehe, Ungariei și Poloniei la Alianță în martie 1999. A jucat același rol cu privind procesul de ratificare care a dus la aderarea Bulgariei, a Estoniei, a Letoniei, a Lituaniei, a României, a Slovaciei și a Sloveniei, în martie 2004.

Sursa: Agerpres

Foto: Arhivă