Cluj-Napoca va avea mall de 3 etaje sub Gară și autobuze fără șofer. Ce proiecte cuprind Strategia de Dezvoltare a Clujului

Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), a demarat o serie de consultări publice pentru realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Joi a fost rândul unei teme foarte sensibile pentru clujeni, Mobilitatea.

Și primarul Emil Boc a luat parte la dezbaterea organizată cu participarea cetățenilor interesați, care au avut prilejul să-și expună punctele de vedere. De fapt foarte multe idei interesante au venit din partea clujenilor, pe care edilul a promis că le va recomanda spre includere în SIDU. Printre acestea se enumeră realizarea unui centru urban la Gară, inclusiv prin realizarea unui mall subteran de mari dimensiuni, și care să fie conectat la toate liniile de transport în comun, pe modelul unor orașe din Elveția.

Dacă Ovidiu Câmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei s-a arătat sceptic la unele propuneri similare, Andras Farkas, reprezentantul Grupului Pont, a precizat că viitoarea strategie de dezvoltare trebuie să cuprindă și unele proiecte ”fanteziste”, care ar putea să fie posibile pentru generațiile viitoare. Un asemenea punct menționat a fost eterna relocare a Aeroportului Internațional Avram Iancu, cu 20 de km mai spre Est.

Tot în acest registru al viitorului, însă mult mai apropiat, Emil Boc a anunțat că orașul va beneficia de autobuze fără șofer, pe o Linie 0 din centrul istoric. Autobuzul autonom este deja în studiu, însă proiectul suferă mici întârzieri.

La capitolul Mobilitate, edilul a prezentat din nou beneficiile trenului metropolitan, a Centurii Metropolitane și a metroului, care vor avea ca hotar de referință anul 2026. Astfel, gara va fi conectată la Aeroport, iar la Podul Ira se conectează metroul cu trenul metropolitan.

De la cele 12 noduri prevăzute inițial, Centura metropolitană va avea în cele din urmă 20 de norduri, la un cost estimat de 600 milioane de euro.

Clujul celor 1,5 milioane de cetățeni

Toate planurile urbanistice vor ține cont de acum înainte de culoarul de mobilitate urbană pe malul Someșului, de la Gilău la Bonțida, dar și de viitoarele arii de dezvoltare la scară mare ale orașului, care nu înseamnă numai Soporul.

Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, a subliniat importanța realizării unui plan coerent de dezvoltare urbană întrucât e foarte posibil ca în timp scurt Clujul să ajungă la 1,5 milioane de cetățeni.

”Aceștia vor veni dacă le construiești”, a spus acesta, inspirat de o vorbă americană. Adică dacă le construiești o infrastructură adecvată.

Acesta a oferi exemplul zonei Sagrada Familia din Barcelona, unde încă din anul 1860, o idee deșteaptă prevedea dezvoltarea de astăzi a mobilităților.

Un alt expert al Băncii Mondiale, Marius Cristea, a precizat că proiectul benzilor dedicate pentru mijloacele de transport în comun trebuie să fie gândit nu doar la nivel local, ci și pentru comunele vecine municipiului. Terminalul multimodal la Gară și un pasaj pietonal peste Tăietura Turcului au fost alte două proiecte amintite de Marius Cristea, expert în planificare strategică.

Acesta este de părere că dacă se respectă toate recomandările din SIDU, Clujul are șansa să atingă cea mai bună calitate a vieții din această parte a Europei până în anul 2050.