Ce SOLUȚII s-au găsit pentru problema STRĂINILOR din Cluj care au dormit la Iulius Mall. Primăria susține demersurile

Președintele PATRIR (Institutul Român pentru Pace), Kai Brand-Jacobsen, a organizat o întâlnire pentru a rezolva problema cu care se confruntă străinii ajunși la Cluj, nevoiți să doarmă afară în frig pentru a prinde loc la coadă ziua următoare la Oficiul Român Pentru Imigrări, aflat la parterul Iulius Mall. Întâlnirea a avut loc vineri seara la hubul internațional de pe strada Napoca 25, cu sprijinul Primăriei și alături de autoritățile locale, cu care s-a discutat despre modalitățile de rezolvare a problemei.

„Întâlnirea are ca scop încurajarea colaborării între instituțiile publice, civili, personajele importante la nivel regional și membrii comunității internaționale din Cluj”, a declarat Esraa Abdallah, manager de proiect al PATRIR.

La întâlnire au participat autorități precum reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), ai Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO), ai Centrului de Studii privind Migrația, ai Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Studii Europene), ai Fundația Comunitară Cluj, ai Direcției de Asistență Socială și Medicală, ai Cluj International Women Club. Nu au lipsit nici membri ai Mercy Corps, ONG global de ajutor umanitar și membri ai Grupului de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca.

Citește și FOTO. Zeci de STRĂINI veniți la Cluj dorm noaptea pe STRADĂ. Oficiul Pentru Imigrări NU face față. Emil Boc vrea să AJUTE

Reprezentanții Primăriei nu au fost de față, însă Emil Boc a transmis că va face tot ce poate ca să ajute.

„Din păcate, totul este în mâinile autorităților naționale, la Ministerul de Interne. Noi, ca autorități locale, nu avem ce să facem.

Voi transmite mai departe și voi discuta această situație cu autoritățile naționale pentru a o rezolva. Am înțeles că, fiind cetățeni care nu aparțin de UE, trebuie să fie atenți la fiecare detaliu, mai ales în contextul inspecției Schengen din România în această perioadă”, a punctat primarul.

Străini sătui de dormit afară pentru a sta la coadă. Ce soluții s-au găsit

De asemenea, au fost prezenți și membri ai comunității internaționale din Cluj-Napoca, adică persoane din Palestina, Camerun, Iordania, Irak, Ecuador, Chile, Republica Moldova, Haiti și Ucraina.

Cei din Ecuador au precizat că drepturile și obligațiile angajaților și angajatorilor emigranți sunt vag enunțate în lege, ceea ce atrage după sine dificultatea acestora de a fi activi pe piața muncii. În acest sens, s-a propus creșterea cursurilor care să ridice gradul de conștientizare pentru angajatori și companii cu privire la drepturile și obligațiile emigranților în calitate de angajați, precum și crearea unei legi interne în companii pentru abordarea acestui subiect.

Persoanele din Iordan și-au exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că personalul IGI nu cunoaște sau nu comunică eficient informațiile referitoare la documentele necesare pentru obținerea permisul de ședere, astfel că s-a propus crearea unui ghid în mai multe limbi străine care să cuprindă aceste aspecte. O altă propunere a vizat organizarea de traininguri interne în cadrul cărora personalul să revizuiască legile și documentele necesare, pentru a răspunde corect întrebărilor primite de la emigranți.

Cei din Africa au punctat faptul că documentele eliberate cu întârziere (de până la un an) de la București, în special pentru certificatele de absolvire ale studenților, îi forțează pe emigranți să stea ilegal în țară așteptând hârtiile. Totodată, au precizat că intervalul pentru depunerea cererilor la Oficiul Român Pentru Imigrări din Iulius Mall este scurt, ceea ce complică procesul obținerii permisului de ședere, dat fiind că implică existența unei perioade în care persoana va rămâne fără rezidență valabilă până la eliberarea permisului nou. Soluția identificată a fost creșterea intervalului de timp pentru depunerea dosarului de către solicitanții din afara Uniunii Europene și oferirea posibilității de a depune online cererea și de a efectua programări în funcție de data de expirare a șederii.

Problema din partea migranților este că nu respectă legea, iar situația de a locui ilegal în România pentru cel mult 3 luni permise în pandemie este încă obișnuită și de folos pentru unii migranți și procentul solicitanților care solicitarea de rezidență pentru a nu rămâne ilegal în România este foarte scăzută în comparație cu cea dinainte de pandemie.

Alte sugestii de implementări

De asemenea, participanții au mai identificat câteva modalități de rezolvare a problemei cu permisul de ședere.

„Companiile ar trebui să își creeze propriile politici care să fie semnate de angajați pentru a le include și proteja drepturile. Ar trebui ca toate companiile să aibă un interes comun pentru sprijinirea și protejarea drepturilor emigranților.

Aceste probleme ar trebui să ajungă în atenția reprezentanților din București pentru ca autoritățile de acolo să elaboreze politicile necesare soluționării, iar asta se va întâmpla dacă se va crea o coaliție.

Ar fi utilă și o platformă pentru toți emigranții din România astfel încât să fie la curent cu actualizările privind deciziile și știrile importante pentru ei. E important ca aceste măsuri să se implementeze în colaborare cu ei”, conchid membrii comunității internaționale din Cluj-Napoca.

Primăria Municipiului susține în continuare demersurile privind soluționarea problemelor.

Sursa foto: Rafly Gilang Pratama, romania-insider.com