Connect with us

EVENIMENT

Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale: case și terenuri în țară și străinătate, ceasuri de lux și bijuterii

Publicat


bani ok 3

Vile și terenuri în țară și străinătate, bijuterii, tablouri, ceasuri de lux, conturi la bănci din România sau din afară și venituri mari din activități de consultanță se regăsesc în declarațiile de avere depuse de cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din luna mai, scrie Agerpres.

Spre deosebire de alegerile precedente, candidații independenți „conduc” în fața celor „de partid” în privința averilor. Astfel, la capitolul proprietăți iese în evidență omul de afaceri româno-american John-Ion Banu-Muscel cu vile și apartamente în România și Statele Unite ale Americii, 74 hectare de teren în țară, dar și o fermă în America, pe o suprafață de 135 de hectare.

El este urmat de Victor Ponta – trei apartamente în București, Istanbul și Emiratele Arabe Unite și de Daniel Funeriu – două apartamente în România, o casă în Germania și 50 de hectare de teren în Timiș.

Independenții, în top în privința averilor

Când vine vorba de venituri, tot independenții se situează în top, urmați de candidații susținuți de partidele „mici”: John-Ion Banu-Muscel – peste 300.000 de dolari, Daniel Funeriu – peste 150.000 de euro (în principal din activități de consultanță), Cristian Terheș – 99.000 de euro, Lavinia Șandru – peste 300.000 lei (mai ales drepturi de autor).

În schimb, primii clasați în sondaje nu stau atât de bine la avere.

Crin Antonescu nu are venituri, soția lui având numeroase proprietăți și sute de mii de euro în conturi. Nicușor Dan stă cu chirie, dar are un teren valoros la Predeal. George Simion nu are niciun fel de proprietăți și se bazează pe salariul de parlamentar și darurile primite la botezul copilului, în timp ce Elena Lasconi are credite de returnat la bănci.

Averile celor 11 candidați la alegerile prezidențiale din luna mai, în ordinea prezentată de pe site-ul Biroului Electoral Central:

Nicușor Dan stă în chirie în Capitală

Actualul primar general al Capitalei deține un teren de 7.460 mp la Predeal, cumpărat în anul 2007, dar locuiește în București cu chirie. Mai deține o mașină veche din anul 1986, marca Citroen, un cont bancar cu suma de 439.000 lei și a acordat unei persoane un împrumut de 20.000 de euro.

În schimb, Nicușor Dan a contractat trei împrumuturi bancare în sumă totală de 152.000 de euro.

În declarația de avere, el a menționat și donații primite de la zeci de persoane pentru susținerea campaniei electorale, în sumă totală de aproximativ 1,2 milioane lei, la care se adaugă 659.000 lei primiți de la Autoritatea Electorală Permanentă, reprezentând rambursarea cheltuielilor efectuate în campania pentru alegerile locale din 2024.

La capitolul venituri, Nicușor Dan a trecut venitul încasat anul trecut pentru funcția de primar al Capitalei – 296.000 lei.

Crin Antonescu nu are niciun venit

Candidatul Alianței România Înainte (PSD – PNL – UDMR) a trecut în declarația de avere două apartamente în București (96 mp și 205 mp) și un loc de parcare (31 mp), alte două case în județul Prahova (84 mp și 43 mp), la care se adaugă trei terenuri în județul Prahova (3.942 mp, 250 mp și 713 mp), însă doar apartamentul de 96 mp este al lui, restul fiind ale soției, Adina Vălean, sau deținute împreună.

Familia mai are trei autoturisme (BMW, Mercedes, Kia), iar Adina Vălean o colecție de bijuterii – evaluată la 18.000 de euro, dar și conturi în bănci din România și Belgia, cu aproximativ 335.000 de euro și titluri de stat în valoare de 98.000 de euro.

În ultimul an, Crin Antonescu nu a avut niciun venit, însă Adina Vălean a încasat sume consistente ca fost comisar european (153.000 euro) și europarlamentar (46.000 de euro), plus 20.000 de euro (diurne), 15.000 de euro (misiuni).

Victor Ponta, proprietăți în Istanbul și Emiratele Arabe

Fost premier și lider al PSD, Victor Ponta candidează la alegerile prezidențiale din postura de independent. Deține un apartament în București (95 mp), un apartament cumpărat în anul 2021 la Istanbul – Turcia (200 mp) și altul achiziționat în 2022 în Emiratele Arabe Unite (82 mp), un autoturism marca Smart, dar și ceasuri în valoare de 20.000 de euro dobândite în perioada 2023 – 2024.

Ponta are mai multe conturi bancare, cu aproximativ 130.000 de euro și a acordat organizației PSD Dâmbovița un împrumut de 190.000 lei (38.000 euro).

La capitolul venituri, el a trecut un salariu de 240.000 lei încasat de la Camera de Comerț (fără să menționeze funcția pe care a avut-o) și un salariu de 19.295 lei, fără să spună entitatea de la care a primit acești bani, cel mai probabil din consultanță, el deținând firma SC VP Projects Advisers SRL (conform declarației de interese).

Elena Lasconi, șapte terenuri și trei apartamente

În declarația de avere Elena Lasconi a menționat șapte terenuri (două agricole – 57.500 mp, un teren forestier – 2.500 mp, trei terenuri intravilan – 6.700 mp și un teren extravilan de 500 mp), trei apartamente (65 mp, 70 mp, 58 mp), o casă de locuit de 98 mp, dar și un autoturism marca Opel fabricat în anul 2007.

Lasconi are de returnat două împrumuturi bancare de peste 388.000 de lei.

La capitolul venituri, Elena Lasconi a precizat salariul încasat ca primar al municipiului Câmpulung – 141.000 lei, iar soțul a câștigat în ultimul an fiscal 82.000 de lei, fiind consilier la Camera Deputaților.

Cristian Terheș, conturi în California

În prezent europarlamentar, Cristian Terheș a menționat în declarația de avere cinci terenuri intravilan situate în județele Sălaj și Bihor, trei apartamente (53 mp, 81 mp și 53 mp), două autoturisme (Toyota Camry și Mitsubishi Eclipse Cross), șase conturi bancare ale lui (aproximativ 560.000 lei și 50.000 de euro) și șase ale soției (90.000 de dolari), o parte fiind deschise la bănci în statul american California.

Terheș a acordat patru împrumuturi Partidului Național Conservator Român, cu o valoare cumulată de 220.000 lei, 45.000 euro și 95.000 USD, menționând și hârtii de valoare deținute de soție la Treasury Direct – 50.000 dolari.

La capitolul venituri, Cristian Terheș a declarat un salariu anual de la Parlamentul European în valoare de 99.000 de euro, iar soția are un salariu anual de 50.000 de dolari ca ‘AR and compliance manager’ la compania General Orthocare, Irvine, California, SUA.

Lavinia Șandru, bijuterii și obiecte de artă de zeci de mii de lei

Deputată PD în perioada 2004 – 2008 pe vremea mandatului lui Traian Băsescu, fosta soție a lui Darius Vâlcov candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal, fondat de Dan Voiculescu.

În declarația de avere, Lavinia Șandru a menționat un apartament în București (98 mp), două autoturisme (Jeep și Skoda), bijuterii și obiecte de artă în valoare de 12.000 euro, mai multe conturi bancare cu aproximativ 41.000 euro și 700.000 lei, plus 90.000 euro plasați într-un fond de investiții. La acestea se adaugă titluri de stat ‘tezaur’ în valoare de peste un milion de lei și titluri de stat ‘Fidelis’ – 100.000 de euro.

La capitolul venituri, Lavinia Șandru a trecut în declarația de avere sume importante: 165.000 lei – drepturi de autor de la Antena 3, 24.000 lei – drepturi de autor la Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ Timișoara, 12.690 lei – drepturi de autor și 10.716 lei – salariu restant ca președinte la Inițiativa Ecologistă Europeană, 10.000 lei – drepturi de autor de la Tonique Entertaiment București, 55.000 lei – drepturi de autor și 26.616 lei – salariu pentru funcția de director general la Stratcom Media & Film București, 10.000 lei – drepturi de autor de la firma Movingframe SRL.

De asemenea, ea a primit 114.430 lei – dividende de la Stratcom Media & Film și 99.504 lei de la Movingframe SRL.

George Simion, cadouri de 60.000 de euro la botezul copilului

Liderul AUR nu are proprietăți, menționând în declarația de avere doar suma de 60.000 de euro primită la petrecerea de botez organizată în orașul Gura Humorului, județul Suceava, precum și o donație primită de la o persoană, pentru campania electorală, în valoare de 50.000 de euro.

Anul trecut, a deschis un cont bancar unde are 250.000 de lei. A încasat de la Camera Deputaților un salariu de aproape 137.000 lei, în timp ce soția a beneficiat până acum de o indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 15.000 lei, iar anterior a primit un salariu de 8.000 lei de la Ministerul Educației.

John-Ion Banu-Muscel, cel mai bogat dintre candidați

Banu-Muscel se prezintă ca om de afaceri româno-american și candidează independent la alegerile prezidențiale. Potrivit declarației de avere, are în proprietate un apartament în București (80 mp) și în Florida – SUA (110 mp), o casă de 380 metri pătrați în orașul McCormick din statul american Carolina de Sud și o altă casă de 410 mp în Florida, la care se adaugă patru terenuri: 15 hectare intravilan – județul Giurgiu, 9 hectare pădure în județul Argeș, o pășune de 135 hectare în McCormick și 50 hectare intravilan în Argeș.

Deține trei autoturisme (BMW, Porsche și Deer), un tablou evaluat la 30.000 de dolari și o colecție de statuete și obiecte din bronz evaluate la 25.000 de dolari.

John-Ion Banu-Muscel are în conturi bancare aproximativ 400.000 de dolari și 300.000 de lei, dar și active financiare în SUA de 248.000 dolari.

La capitolul venituri, Banu-Muscel a avut în ultimul an un salariu de 75.000 dolari ca manager la compania Ocean Test și 180.000 de dolari în calitate de doctor.

În plus, el beneficiază de o pensie anuală în SUA de 21.000 dolari și a încasat 48.000 dolari de la o fermă pe care o are în orașul McCormick.

Silviu Predoiu, pensie de 21.000 lei/lună

Fost director adjunct și director interimar al Serviciului de Informații Externe până în anul 2018, Silviu Predoiu candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale. Are în proprietate două apartamente în București (73 mp și 77 mp) și o casă de vacanță cu o suprafață de 115 mp, două terenuri intravilan (14 mp și 1.162 mp) și 5 hectare de teren agricol în județul Constanța.

El mai deține două autoturisme (Mazda CX5 și Fiat 850), ceasuri în valoare de 7.000 de euro și șapte conturi bancare cu 100.000 lei, 35.000 euro și 20.000 dolari.

La capitolul venituri, Silviu Predoiu a menționat o pensie de serviciu de 260.000 lei (Casa de pensii a MApN), iar soția o pensie de serviciu de 100.800 lei (Casa de pensii a SRI).

Daniel Funeriu, cinci mașini

Fost ministru al Educației în Guvernul Emil Boc, Daniel Funeriu candidează ca independent. Deține două apartamente în Timișoara (124 mp și 55 mp) și o casă în Germania (230 mp) cu o curte de 838 mp, dar și două terenuri agricole în județul Timiș de mari dimensiuni – 30,5 hectare și 19,5 hectare.

Funeriu mai are cinci mașini (Jaguar XJ6, Jaguar S, Mazda CX5, Audi A6 și Renault Twingo), o colecție de bijuterii evaluată la 15.000 de euro, conturi bancare, depozite și fonduri de investiții de aproximativ 360.000 de euro și 1,3 milioane yeni.

În ultimul an a raportat venituri importante: 138.000 euro – consultanță la compania GOPA Pace, 56.000 lei de la Universitatea București, 20.000 lei – consultanță la Infomart, 8.700 euro – consultanță la Oriensys, plus 25.000 lei reprezentând arendă pământ, în timp ce soția lui a avut un salariu de doar 7.000 euro de la UMC.

Sebastian Constantin Popescu, 14 terenuri dobândite prin „contract de întreținere”

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Noua Românie. În declarația de avere nu a menționat niciun venit în ultimul an, în schimb are o casă de 78 mp în localitatea Făurești (județul Vâlcea), un teren intravilan de 2.426 mp și alte 13 terenuri agricole în aceeași comună, având o suprafață cumulată de peste 18.000 mp, la rubrica „mod de dobândire” fiind menționat „contract de întreținere”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni

Publicat

CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.

Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.

În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.

În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.

Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj

În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.

În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.

Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.

În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.

FCSB – CFR Cluj, echipele de start

FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță

Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan

Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)

Antrenor: Elias Charalambous

CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara

Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric

Absenți: –

Antrenor: Dan Petrescu

Stadion: Arena Națională

Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb

Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

„Brișcălitul feciorilor” în ziua de Paști, în satul clujean Bobâlna

Publicat

În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.

După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.

În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.

„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate

Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:

„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:

«Una mie, una ție,

Una șî lu’ Vasalie,

C-o-nburdat caru’ cu fân

Cu tătu’ că nu-i bătrân,

Uitându-să, cu ochii cât cepele,

După tăte fetele».”

Sărbătoarea se continua în curtea bisericii

Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.

„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.

În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.

Citește mai departe

ECONOMIE

OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România

Publicat

Dragoș Damian, CEO Terapia

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.   

La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.

15 ani de „Cumpără Fabricat în România”

Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.

Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.

Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România

Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.

O țară industrializată este o țară puternică și respectată.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.

O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.

Să cumpăram ceva fabricat în România

Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.

Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.

Citește mai departe

EVENIMENT

Viktor Orbán ne dă cu alegerile în cap: Ungaria nu e România să elimine candidați

Publicat

viktor orban facebook

„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”, spune premierul Viktor Orbán, criticând politicile electorale de la București.

Într-un podcast difuzat recent, liderul de la Budapesta a respins categoric ideea ca guvernul ungar să poată elimina partide sau candidați din alegeri, așa cum – susține el – se întâmplă în România.

Partidul Tisza, „condus de la Bruxelles”

Premierul ungar Viktor Orbán a participat recent la un podcast alături de publicistul András Hont, unde a discutat despre contextul politic intern, despre opoziția condusă de Péter Magyar și despre poziția sa față de Uniunea Europeană, relatează hirado.hu.

Întrebat despre ascensiunea Partidului Tisza, aflat pe val în sondaje, Orbán a recunoscut că este un adversar redutabil, dar a susținut că este „finanțat și susținut din străinătate”. „Este un rival serios Partidul Tisza, dar e o chestie finanțată și susținută din străinătate. Deci este condus de la Bruxelles, unde sunt stăpânii. Ei fac ce li se spune acolo”, a comentat Orbán.

„Guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”

Întrebat dacă, „la fel ca în România”, Partidul Tisza, de exemplu, ar putea fi exclus din alegeri din „anumite motive”, el a spus că acest lucru nu este de competența guvernului, ci a sistemului judiciar.  El a adăugat că este convins că există condițiile economice pentru ca partidul său de guvernământ (FIDESZ) să câștige alegerile parlamentare.

„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida în alegeri și nu vreau să aud nimic despre asta”, a mai spus Orbán.

Orbán mizează pe economie

Premierul ungar a vorbit și despre alegerile parlamentare viitoare, exprimându-și încrederea că partidul său, FIDESZ, are suficiente condiții economice pentru a câștiga. Totodată, a punctat o temă-cheie în retorica sa recentă: opoziția față de aderarea Ucrainei la UE.

„Nu este nevoie de stimularea artificială a economiei. (…) Cel mai important lucru este dacă putem împiedica Ucraina să fie admisă în Uniunea Europeană. Dacă acest lucru va reuși,”atunci vom fi salvat perspectivele de dezvoltare ale maghiarilor pentru cel puțin un deceniu. Dacă ucrainenii sunt admiși, iar războiul continuă, vom avea pe cap probleme următorii 10-15 ani”, a mai spus premierul maghiar.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate