În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că la data de 14 aprilie, în jurul orei 10.00, Ioan Prunean, în vârstă de 72 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, a plecat voluntar de la domiciliu și nu a revenit până în prezent.  Acesta este dat dispărut și este căutat de Poliție și familie.  

Semnalmentele bărbatului sunt înălțime aproximativă – 1,70m, ochi căprui, fără semne particulare.

La momentul plecării era îmbrăcat cu articolele vestimentare din fotografia de mai jos.

Persoanele care pot furniza orice informaţii despre acesta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!

IULIUS este o companie concentrată pe dezvoltarea și administrarea de proiecte de regenerare urbană, cu o experiență de peste 25 de ani în real-estate și cu investiții în Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava ce depășesc 1,2 miliarde de euro. Concepute pe formate mixte, care includ grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone de shopping și entertainment, dar și cu importante infuzii de capital în infrastructură, proiectele au devenit ancore pentru comunitate și surse de dezvoltare pentru cele patru orașe.

În Cluj-Napoca, IULIUS continuă investițiile printr-un amplu proiect de reconversie și regenerare urbană inițiat pe fosta platformă Carbochim, cu o investiție ce depășește 500 milioane euro și care va reda vitalitatea unei zone industriale, va crea oportunități investiționale, locuri de muncă și va contribui la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător.

Capacitatea de a valorifica potențialul unui oraș

Dezvoltările IULIUS merg dincolo de remodelarea peisajului urban, pentru că imprimă valoare locurilor în care sunt realizate și stabilesc standarde pentru o viață sustenabilă generațiilor actuale și celor viitoare.

Un exemplu în acest sens este primul ansamblu mixed-use din România, Palas Iași, inaugurat în 2012, ce reprezintă un etalon în acest domeniu și 12 ani mai târziu și care contribuie la crearea de importante oportunități economice și sociale pentru oraș.

Cu o investiție de peste 320 milioane de euro, Palas Iași îmbină funcțiuni de retail, office și entertainment, în jurul unei grădini urbane, care a devenit o destinație în sine, pentru comunitatea ieșeană, cea regională, dar și pentru locuitorii din Republica Moldova.

Modelul a fost apoi replicat la Timișoara, unde, în 2019, s-a inaugurat Iulius Town, un proiect mixt ambițios, cu o investiție în valoare totală de 442 milioane de euro, care a transformat o zonă urbană nevalorificată, reconectând-o cu orașul.

 (Palas Iași – primul ansamblu mixed-use de regenerare urbană din România)

130 de birouri ale multinaționalelor care pun lumea în mișcare, 35.000 de locuri de muncă

Prin proiectele sale integrate, cu o viziune puternică de a susține creșterea economică, atractivitatea investițională și oportunitățile pentru tineri, huburile creative realizate de IULIUS în trei mari orașe – Iași, Timișoara și Cluj-Napoca – au devenit un reper național.

Prin brandul United Business Center, portofoliul a ajuns la 15 clădiri office premium, cu suprafață totală de peste 242.000 mp, în care se regăsesc peste 130 de birouri ale unor companii internaționale din domeniul IT, outsourcing și automotive, în care lucrează aproximativ 25.000 de angajați.

(Iulius Town Timișoara – proiect mixed-use de regenerare urbană IULIUS)

De altfel, numărul total al locurilor de muncă create prin intermediul tuturor proiectelor IULIUS depășește 35.000, incluzând și componentele de retail.

Conceptul work-live-play: 70 de milioane de vizite într-un an

Lidere de piață în regiunile în care operează, proiectele dezvoltate de IULIUS oferă experiențe de distracție multiple și reprezintă destinații în care vrei să-ți petreci timpul.

Cele 8 proiecte cuprind peste 310.000 mp de retail și prezența a peste 1.000 de branduri internaționale, naționale, producători locali și concepte de entertainment.

Prin mixul ce include și parcuri ample, care au și rolul de a fi „scenă” pentru evenimente în aer liber, proiectele IULIUS au atras anul trecut peste 70 de milioane de vizite.

(Grădinile IULIUS, scenă pentru evenimente în aer liber)

130.000 mp de parcuri create de la zero

Proiectele IULIUS nu se remarcă doar prin faptul că integrează funcțiuni diverse, generând valoare prin îmbinarea spațiilor de birouri premium cu zone de retail și de petrecere a timpului liber, ci și prin crearea de spații verzi.

Compania a investit peste 18 milioane de euro în grădinile integrate în ansamblurile Palas Iași, Iulius Town Timișora și în Iulius Parc din proximitatea Iulius Mall Cluj, care au fost amenajate de o echipă formată din peisagiști din Italia și România și care au devenit părți vii din orașe.

Sunt parcuri create de la zero, acolo unde spațiile verzi nu existau, și care aduc împreună natura și comunitatea. În aceste parcuri sunt găzduite numeroase evenimente, sportive, creative, culturale și artistice, care completează experiențele oferite de proiectele IULIUS.

(Parcurile IULIUS, create de zero)

Proiecte ce reconectează comunitatea cu orașul

Un alt element care diferențiază proiectele IULIUS este reprezentat de conceptele sustenabile integrate. Acestea sunt certificate conform standardelor pentru clădiri verzi ce includ și investiții în soluții de conectivitate și modernizare a infrastructurii rutiere și pietonale.

Integrarea lor naturală în oraș este esențială pentru proiecte de o asemenea amploare, care redesenează zone urbane, iar IULIUS și-a asumat investiții consistente pentru soluții de trafic.

Deși preponderent pietonale, proiectele includ crearea de infrastructură rutieră, conform strategiilor de dezvoltare locale. Spre exemplu, în plus față de modernizarea și lărgirea străzilor perimetrale proiectelor, la Timișoara a fost realizat un pasaj subteran cu patru benzi, care a întregit un inel de circulație important pentru oraș, la Palas Iași a fost creată o stradă nouă, care tranzitează proiectul, iar la Palas Campus, tot în Iași, s-a inaugurat recent o nouă arteră, care să susțină fluidizarea traficului din zona centrală.

În total, compania a investit 170 de milioane de euro în soluții de conectivitate, infrastructură, mobilitate alternativă, amenajarea de piste și peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete.

În plus, sunt amenajate peste 100 de stații de încărcare pentru mașini electrice, iar în clădirile de birouri sunt prevăzute dușuri și vestiare, pentru a încuraja deplasarea cu bicicleta.

IULIUS continuă să fie Parte din Cluj

Compania IULIUS este activă în Cluj-Napoca de aproape 17 ani cu Iulius Mall, un proiect care înglobează, pe lângă portofoliul de branduri și opțiunile de recreere, clădiri de birouri clasa A, dar și un parc de 30.000 mp, foarte îndrăgit de clujeni, ce atrage un public numeros la fiecare eveniment găzduit aici și nu numai. Peste 5.100 de persoane lucrează în acest proiect, care a devenit reper pentru comunitatea locală.

Însă, IULIUS continuă dezvoltarea de proiecte de amploare, iar unul dintre acestea este tot în Cluj-Napoca și presupune transformarea fostei platforme Carbochim într-un proiect mixt.

Acesta va deschide orașului o zonă acum inaccesibilă și va contribui la consolidarea polului de dezvoltare care se conturează deja în zonă. Investiția se ridică la peste jumătate de miliard de euro și va include funcțiuni culturale, office, de retail, entertainment, dar și o grădină urbană amplă.

Și aici, pe lângă zonele verzi generoase, se pune accentul pe conexiunea proiectului ca parte a orașului prin crearea de infrastructură.

Vor fi propuse soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă.

Astfel, se va construi un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, prevăzute cu piste pentru biciclete, se vor realiza două sensuri giratorii, se vor moderniza și lărgi două străzi, se vor sistematiza trei intersecții în zona Pieței 1 Mai, se vor amenaja piste velo aferente acestora, dar și în cadrul proiectului, pe linia Someșului.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, luni, proiectul privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Pod peste râul Someșul Mic pe strada Giuseppe Garibaldi (Podul Garibaldi) în municipiul Cluj-Napoca” care prevede demolarea podului Garibaldi și construirea unui nou pod în termen de 6 ani, dar și modernizarea zonei adiacente.

Valoarea  totală a investiției este de 60 de milioane de lei cu TVA, din care lucrările la pod reprezintă jumătate din sumă.

Potrivit referatului, proiectul prevede construirea unui un pod nou cu suprastructură compusă oțel-beton, reamenajea zonei străzii Uzinei Electrice și a intersecției, a zonelor pietonale, rutiere și cele pentru bicicliști prin structură rutieră suplă.

Podul nou va avea o lungime de peste 57 de m, o lățime de 22 de m, 2 benzi de circulație auto și 2 benzi de 3,50 m, 2 piste pentru bicicliști de 1,5 m, 2 trotuare pietonale de 2,25 m.

Finanțarea investiției va fi asigurată din bugetul local și din alte surse.

Lucrările prevăd și relocarea unor rețele de utilități – gaz, apă și electricitate.

Proiectantul a declarat în ședința Consiliului Local că starea podului este ”nesatisfăcătoare” și a dat asigurări că nu vor fi probleme dacă se vor găsi depozite de sare, cum s-a întâmplat la Podul Porțelanului.

”Vom prezenta rute alternative de trafic și nu este necesar să facem un pod provizoriu”, a mai spus acesta,

Vechi de peste 60 de ani

Podul Garibaldi, care face legătura din cartierul Grigorescu cu zona BT Arena – Splaiul Independenței, are o vechime de peste 60 de ani și a fost construit în 1960-1962 de Întreprinderea de Construcții Căi Ferate Cluj.

De la data execuției nu s-au realizat reparații capitale sau lucrări de întreținere, realizându-se doar vopsirea parapetelor pietonale și lucrări de refacere a căii pe pod, aspect care reprezintă și principal deficiență a podului.

Asociația Fotbal Club Universitatea Cluj a primit, luni, o finanțare de 12,25 milioane de lei din partea Consiliului Local Cluj-Napoca, pe anul 2024 în vederea susținerii activității sportive de antrenamente, pregătire specifică în țară și străinătate, selecție de jucători, promovarea către loturile naționale și de seniori, participarea la campionatele organizate de FRF și LPF și promovarea fotbalului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, președintele clubului, Radu Constantea, susține că banul public nu are ce căuta în finanțarea fotbalului profesionist și va face propuneri în acest sens la FRF.

Președintele ”U” Cluj, Radu Constantea, care este și consilier local, a declarat după votul din ședința deliberativului local, că a încercat să preia la club modul de afacere din Austria și din Germania, unde echipele de fotbal au în spate un patron, un finanțator și se finanțează din interiorul comunităților – mediul de business, suporterii și venituri din drepturi TV și altele, cum ar fi vânzarea de jucători.

Fără bani publici în fotbalul profesionist

”Din păcate, în România, într-o competiție cu alte echipe care beneficiază de această susținere din partea autorităților locale sau județene, am fost și noi, cumva, obligați să mergem pe acest drum și să avem o co-finanțare din partea autorităților publice locale.

Am avut nevoie de această finanțare, dar am încercat să facem demersuri la nivel național astfel încât să se stabilească foarte clar că fotbalul profesionist să nu mai primească nicio finanțare publică, și mă refer atât la Liga 1, cât și la Liga a 2-a.

În Liga 1 sunt 8 echipe care beneficiază de această susținere publică, iar dacă toate ar renunța la finanțarea publică,  am vedea că, în mod natural, U Cluj, din veniturile pe care le generează, s-ar situa pe locul 6-7. Procentul de salarizare la U Cluj este de 67% din venituri.

Alocarea publică nu va depăși 32-33% din veniturile FC Universitatea Cluj.

Miercuri, în Adunarea Generală a FRF, vom propune, ca să fie o predictibilitate, ca, din sezonul 2025-2026, nicio echipă din România care evoluează în prima și a două Ligă să nu mai poată beneficia de finanțări publice.

Și atunci vorbim de competiție”, a spus Constantea.

Obiectivul ”U” Cluj

Potrivit acestuia, obiectivul ”U” Cluj pentru acest sezon este clasarea pe locul 7-9.

”U” Cluj are ca membri fondatori de 6 universități plus Consiliul Local Cluj-Napoca.