În judeţul Cluj au fost înregistrate 189 de cazuri de îmbolnăvire de COVID-19 în ultima zi raportată până acum.

Situaţia oficială completă:

Buletin de presă, 07.03.2021

✅ SITUAȚIE MĂSURI COVID-19 – JUDEȚUL CLUJ

🔴 Efective angrenate (polițiști, jandarmi, polițiști locali, ISU și SAJ) – 716;

🔴 Persoane verificate cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor impuse – 1.712;

🔴 Societăți comerciale/PFA verificate cu privire la respectarea interdicțiilor impuse –112;

🔴 Total sancțiuni contravenționale aplicate în ultimele 24 de ore, în context COVID/valoare: 260/ 43.250 lei;

🔴 Persoane verificate – 996 din care: în izolare – 631 în carantină – 226 și în trafic zi/noapte – 139;

🔴 Situația epidemiologică în județul Cluj se prezintă astfel:

➡️ Rata incidenţei pe judeţul Cluj : 3,54;

➡️ În ultimele 24 de ore, 189 persoane au fost confirmate Covid-19 din județul Cluj;

➡️ Total număr de teste 749 din care 344 diagnostic grupe de risc, 194 teste efectuate la cerere și 211 teste rapide. Până în acest moment s-au realizat 399.289 de teste, la nivelul județului Cluj;

➡️ 69 persoane internate în ATI;

➡️ Total vindecați și externați 2049 din care 1.601 din județul Cluj;

➡️ Total decedați 541 din care 370 din județul Cluj.

🔴 În acest moment sunt internați 676 de pacienți, din care 628 din județul Cluj.

Judeţul Cluj se apropie de cifra de 100.000 de persoane vaccinate anti-COVID-19. De la începutul vaccinări, au existat în judeţ 275 de reacţii adverse.

Situaţia detaliată în imaginea alăturată:

Incendiul de vegetație uscată care a izbucnit sâmbătă seara într-o pădure din Băișoara a fost stins de pompierii de la ISU Cluj și voluntarii CERT Rescue după 3 ore.

Purătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriș, a declarat duminică pentru Cluj24 că au fost două focare de incendiu situate unul lângă altul.

”Incendiul a fost stins după 3 ore, suprafața afectată fiind de peste 13 hectare. În cel de-al doilea focar a fost un strat de ace și conuri uscate de brad care s-au aprins”. a spus Biriș.

ISU Cluj a intervenit cu 2 echipaje, pompierii find ajutați și de voluntari de la CERT Rescue.

Într-o vreme în care femeile aveau încă prea puţine drepturi, o clujeancă prin adopţie, Raluca Ripan, s-a ridicat deasupra multor bărbaţi. A fost prima femeie din România care a obţinut doctoratul în chimie. Şi este încă singura femeie care a fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai. Iar meritele sale au fost recunoscute în toată lumea.

Chimie cu Clujul

Raluca Ripan a fost moldoveancă la origine. Dar s-a consacrat la Cluj. Cu care a avut -şi la propriu, şi la figurat- o chimie specială. Şi a Clujului a rămas pe vecie, fiind înmormântată în Cimitirul Hajongard.

“A fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, la Cluj, în 1922. Ea a venit de la Iaşi, ca şef de lucrări, la Cluj. După Al doilea război mondial a reuşit să devină membru al Academiei Române, mare lucru, în 1948. Este fondatoare a Institutului de chimie din Cluj în 1951. Şi să nu uităm că a fost rectorul Universităţii Victor Babeş, în 1951-1956, singura femeie rector din istoria universităţii clujene.

A stat în Cluj pe fosta stradă Bacău, actualmente Rubin Patiţia, vizavi de Spitalul de ortopedie. Acolo a stat, o viluţă, are şi o plachetă. Este înmormântată în Cimitrirul Hajongard. Face parte din pleiada de academicieni înmormântaţi în Hajongard”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogoslavievici.

A obţinut urnaniu din minereuri

Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iaşi, 5 decembrie 1972, Cluj), chimistă, membru titular al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională (1952-1957).

Printre alţii, la Cluj i-a fost profesor şi Emil Racoviţă.

Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universități “V. Babeș” și “J. Bolyai”, condus de academicianul Raluca Ripan. A avut şi meritul înființării Institutului de chimie din Cluj (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș” ; “urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă” ; “recuperarea aurului de pe deșeuri de sticlă” ; “determinarea și dozarea aurului, seleniului și telurului din minereuri, din compuși complecși” ; “concentrarea minereului de fier de la Căpuș”.

Printre altele, în 1967, “Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția “Procedeu de obținere a uraniului din minereuri”. Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția “Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor”. În 1968, în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția “Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere”. Iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenția “Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia”.

Distinsă de Franţa, Germania şi Polonia

Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă “Membru de onoare a Societății de chimie industrială” din Franța, precum și “membru al societății Germane de Chimie”. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de “doctor honoris causa” din partea Universității “Nikolaus Kopernicus” din Torun, Polonia.

(MaAv)