Clujul de altădată
Când viaţa era pe cartelă, la coadă. Pâinea, zahărul, carnea şi alte alimente şi bunuri se cumpărau doar cu tichete. Pentru încălcarea legii, trimiterea în lagăr

Poate că mulţi îşi mai amintesc de vremea anilor 1980, când trebuia să stai la cozi interminabile pentru pâinea cea de toate zilele. Pâine care era raţionalizată, cu porţia, o jumătate pe zi. La fel cum erau şi celelalte alimente de bază. Zahăr, carne, făină. Ba erau cu porţia şi produsele industriale, hainele, frigiderele, televizoarele etc. Dar raţionalizarea n-a fost numai în anii 1980.
Cantităţi şi date bine delimitate
Primele raţionalizări în România au fost începând cu sfârşitul anilor 1940, după venirea comuniştilor. Mai intense au fost în anii 1950. Unul dintre aceste tipuri de cartele de la sfârşitul anilor 1940 (în imagini) era eliberat nominal de către Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Subsecretariatul de stat al aprovizionării. „Risipa unora micşorează raţiile tuturor”, era avertismentul mobilizator scris de zeci de ori pe jumătate dintre paginile carnetului de circa 50 de pagini. Cartela era pentru mălai, diverse, carne şi pâine.
Cartelă de pâine, 1950 (arhiva www.cluj24.ro)
„Cartela este personală şi nu poate fi transmisă sub nici o formă. Distribuirea alimentelor pe baza acestei cartele se va face la data şi în cantităţile prevăzute prin comunicatele, deciziunile sau ordonanţele oficiale. Bonul respectiv se va preda comerciantului numai contra eliberării articolului raţionat”, se arată la „Instrucţiuni”.
Cartelă 1949, de pâine, diverse, zahăr, mălai, carne (arhiva www.cluj24.ro)
Dar nici măcar aşa, cu porţia, bunurile nu erau pentru toţi şi nici oricând. Implicit, nici cartelele. „Au dreptul la cartelă numai locuitorii cu domiciliul stabil în municipii, comune urbane şi suburbanele lor. Persoanele ce se stabilesc într-o comună urbană, venind din altă comună urbană sau rurală, vor obţine cartela după 15 zile dela sosire”, se menţiona în aceleaşi „Instrucţiuni”.
Cartelă 1949, de pâine, diverse, zahăr, mălai, carne (arhiva www.cluj24.ro)
Trimiterea în lagăr pentru fraude cu cartele
Cu cartelele nu te puteai juca. Dacă încălcai regulile, puteai să ajungi în lagăr. „Cei care întrebuinţează cartele furat, găsite, rămase dela decedaţi sau obţinute în mod fraudulos vor pierde dreptul la cartelă timp de 6 luni şi vor fi sancţionaţi conform legii sabotajului, cu trimiterea în lagăr”, era avertismentul din „Instrucţiuni”.
Cartelă de îmbrăcăminte, 1948-1949 (arhiva www.cluj24.ro)
În aceeaşi perioadă a sfârşitului anilor 1940 erau, de exemplu, cartele şi pentru îmbrăcăminte (în imagini). Cartelele erau ştampilate şi semnate de organele emitente şi prevedeau produsele pe care puteai să le cumperi. „Ţesăturile de bumbac se distribuie în două tranşe, jumătate până la 31 septembrie 1948 şi jumătate până la 31 martie 1949”, se preciza în una dintre respectivele cartele.
Controlul populaţiei din oraşe
Unul dintre motivele pentru care s-au raţionalizat alimentele şi produsele diverse a fost, în anii 1950, controlul populaţiei din oraşe, care începuse să crească prin migrarea tinerilor de la ţară.
Cartelă de produse industriale, 1952 (arhiva www.cluj24.ro)
Ulterior, situaţia s-a mai ameliorat şi perioada 1965-1971 a fost denumita, ulterior, „mica perioada liberală din comunismul romanesc”. A fost una de relativă prosperitate, comparative cu perioada anterioară, dar mai ales cu cea ulterioară.
Primele semne ale crizei alimentare din Romania comunistă au aparut la sfârşitul anilor 1970. Atunci a început plata creditelor externe contractate de Nicolae Ceauşescu. Pentru achitarea creditelor a început creşterea exporturilor de materii prime şi produse agricole şi alimentare. Efectul a fost continua degradare a nivelului de trai şi raţionalizarea multor produse, în special a celor alimentare. Raţionalizările temporare ale uleiului şi a zahărului din perioada 1978-1979 au fost preambulul tragediei alimentare din anii 1980. Alimentele de baza -pâinea, laptele, carnea- aproape disparuseră din magazine. În apartamante nu mai era caldură iarna. S-au introdus raţii la benzină. Se circula alternativ, când maşinile cu numere cu soţ, când cele fără soţ. În magazinele alimentare se puteau găsi numai compoturi şi conserve de legume, picioare de porc denumite „adidaşi” şi creveţi vietnamezi.
Pentru a putea să cumperi pâine, lactate sau carne trebuia să stai la cozi interminabile. Uneori, o noapte întreagă. Iar produsele din export, precum portocalele sau bananele, erau rarităţi. La fel cum era, de exemplu, şi cafeaua, care se găsea doar “în amestec” cu năut şi ovăz, aşa-numitul “nechezol”, în rândul populaţiei. Cafeaua era doar 20%. Iar nechezol, de la a necheza, vine de la faptul că oamenii ironizau că beau ceea ce consumau şi caii.
Specula se pedepsea aspru, cu închisoare
În acelaşi timp, au fost dispuse raţionalizări cam la toate bunurile. Gazul şi curentul electric erau sistate zilnic, căldura trebuia să fie doar la 16 grade în case.
Cartelă de zahăr, 1962 (arhiva www.cluj24.ro)
Iar dacă făceai cumva provizii de alimente, erai acuzat de speculă.
”Constituie infracţiune de speculă şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani cumpărarea de la unităţile comerciale de stat şi cooperatiste, în scop de stocare, în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o perioadă de o lună, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea, precum şi de alte produse alimentare a căror stocare afectează interesele celorlalţi cumpărători şi buna aprovizionare a populaţiei”, prevedea Decretul Consiliului de Stat 306/1981.
Pedepsea se referea şi la ţăranii care cumpărau pâine de la oraş. Şi nu scăpau de pedepse nici vânzătorii care vindeau mai mult decât prevedea raţia.
*imagini din arhiva www.cluj24.ro
(M. Avram)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Un incident grav de indisciplină în trafic a fost surprins astăzi pe strada Traian Moșoiu din Cluj-Napoca.
Un șofer a pus în pericol siguranța participanților la trafic.
Șofer inconștient surprins depășind pe contrasens la semafor,
Așa cum se vede din imaginile surprise cu o cameră de bord, un șofer a depășit coloana de mașini oprite la semafor, circulând pe contrasens, iar ulterior a forțat intrarea între vehicule, riscând o coliziune. Comportamentul agresiv a stârnit indignarea celorlalți șoferi, care au fost nevoiți să frâneze brusc pentru a evita un accident.
Conform legislației în vigoare, astfel de manevre periculoase pot atrage sancțiuni drastice, inclusiv suspendarea permisului de conducere.
EVENIMENT
Cargobicicleta pe care lumea o împarte, inaugurată la Cluj-Napoca. Poate fi închiriată gratuit, cu programare

Mănășturul, cel mai mare cartier al Clujului, devine un model de mobilitate urbană sustenabilă printr-o inițiativă inovatoare: Cargobicicleta Comunitară Mănăștura.
„Mănăștura” – Cargobicicleta Comunitară Mănăștur este un proiect pornit din inițiativa unui grup de bicicliști din cartierul Mănăștur, Cluj-Napoca, în parteneriat cu Rastel.Io, creat pentru a oferi clujenilor o alternativă ecologică și eficientă la transportul auto, reducând aglomerația și poluarea din oraș.
De la idee la realitate
Observând numărul mare de mașini care transportă un singur pasager și impactul negativ al traficului asupra calității aerului, inițiatorii proiectului au căutat soluții sustenabile. Inspirați de modele de succes din orașe europene precum Bruxelles, Londra sau Dublin, au identificat cargobicicletele electrice ca fiind o alternativă viabilă și accesibilă. Cu sprijinul programului „În zona ta”, implementat de Fundația Comunitară Cluj și ING Bank România, proiectul a primit finanțare pentru achiziționarea unei cargobiciclete electrice profesionale.
Horia Toniuc, cofondatorul startup-ului clujean Rastel.io, a explicat, într-un interviu acordat Cluj24:
„Proiectul a apărut în contextul programului „În zona ta”, desfășurat de Fundația Comunitară Cluj și susținut de ING. A fost lansat un apel prin care mai multe inițiative de mediu, de mobilitate care privesc comunitățile din Cluj puteau fi finanțate. Proiectul nostru cu cargobicicleta comunitară este inițiat de un grup de rezidenți din Mănăștur, un grup de trei persoane, cărora li s-a alăturat ca partener și startup-ul clujean Rastel.io, unde sunt cofondator. Văzând în alte orașe din Europa că tipul acesta de mijloc de transport devine tot mai populară și este un mijloc de transport recomandat ca alternativă la mașină pentru a transporta diferite cumpărături, mărfuri, copii, ne-am gândit să încercăm chestia aceasta și la Cluj”.
Un sistem de bike-sharing comunitar
Inspirați de alte proiecte de succes care au susținut adopția acestui mijloc de transport, cum ar fi cAIRgo (Bruxelles), Cargo Bike Action Plan (Londra) sau Roadshow (Olanda), inițiatorii proiectului au căutat opțiuni de a încuraja această soluție și la Cluj. Conștienți că achiziția unei cargobiciclete poate fi costisitoare pentru o persoană obișnuită, echipa a conceput ideea unui sistem de bike-sharing comunitar, astfel încât întreaga comunitate să beneficieze de acest vehicul, fără un cost individual.
„Prețul pentru aceste biciclete nu este mic și de asta ne-am gândit că poate ar putea fi o idee să fie o idee bună o bicicletă care să poată fi folosită la comun de către comunitate. Am mai discutat cu cineva din Köln, unde au implementat acest lucru într-un cartier și de acolo a pornit ideea”, a mai arătat Horia Toniuc.
Investiție de 14.000 de euro
Cargobicicleta achiziționată prin acest proiect este un model electric modern, gândit special pentru a fi utilizat fără experiență anterioară. Printre caracteristicile sale se numără:
- Capacitate de transport de până la 180 kg (inclusiv biciclistul);
- Asistență electrică cu mai multe niveluri de intensitate, oferind o autonomie de aproximativ 200 km pe modul eco;
- Accesorii: precum podea ușoară pentru marfă, banchetă pliabilă pentru copii, panouri laterale și copertină pentru vreme ploioasă;
- Sisteme de siguranță: GPS integrat și două sisteme antifurt.
Valoarea totală a finanțării proiectului a fost de 14.000 de euro, din care aproximativ 7.000 de euro au fost investiți în achiziția bicicletei și a accesoriilor sale.
„Valoarea totală a finanțării a fost de 14.000 de euro. Din asta, mai bine de jumătate, în jur de 7.000 de euro, s-au dus pe achiziția cargobicicletei plus accesoriile ei: sistemul antifurt, copertine. O altă parte a mers pentru dezvoltarea aplicației și pentru serviciul de încărcare, care va fi disponibil în curând pe bază de panouri fotovoltaice. O altă parte a fost folosită pentru promovarea proiectului”, a mai explicat Horia Toniuc.
Cargobicicleta, la dispoziția clujenilor gratuit
Cargobicicleta poate fi folosită gratuit de oricine dorește să reducă amprenta de carbon a transportului personal. Bicicleta poate fi rezervată prin intermediul aplicația Rastel.io, disponibilă din browser, de pe orice dispozitiv mobil, care permite verificarea disponibilității și efectuarea rezervărilor. Bicicleta poate fi ridicată din garajul de biciclete din spatele blocului G4, de pe Calea Mănăștur nr. 101.
„Bicicleta se poate închiria gratuit din garajul din spatele blocului de pe Calea Mănăștur 101. Accesul în garaj și implicit accesul la bicicletă se face prin aplicația Rastel.io, o aplicație web disponibilă de pe orice telefon și din orice browser. Dacă bicicleta este disponibilă, pot să o închirieze imediat. Mai există un pas prin care utilizatorii își fac verificarea identității, cum e și în cazul aplicațiilor bancare, pentru un nivel de securitate mai ridicat, pe baza cărții de identitate și a unei fotografii. În aplicație trebuie să își facă un cont, pe bază de e-mail și parolă. Dacă bicicleta nu este disponibilă, se face programare pe o dată ulterioară, prin aplicație”, a mai explicat cofondatorul Rastel.Io.
Reguli de utilizare
Durata maximă de utilizare a cargobicicletei este de 4 ore, pentru a permite accesul unui număr cât mai mare de utilizatori. Rezervările se pot face cu o zi în avans, iar în lipsa unor rezervări prealabile, bicicleta poate fi utilizată imediat pe principiul „primul venit, primul servit”. Utilizatorii sunt responsabili pentru securizarea bicicletei pe durata utilizării.
„Nu sunt condiții speciale care trebuie acceptate sau respectate, este important ca utilizatorii să aibă grijă de bicicletă atunci când o folosesc, să nu meargă pe drumuri accidentate, să nu încerce să sară peste borduri, niște măsuri minime de utilizare. De asemenea, să aibă grijă de siguranța lor atunci când o folosesc, se conduce puțin mai diferit decât o bicicletă normală, deci le recomandăm utilizatorilor să își ia puțin timp pentru a se obișnui cu ea. Utilizatorii mai sunt rugați să nu depășească 4 ore de folosire a bicicletei, pentru a da șansa cât mai multor persoane să o folosească, dar nu este o limită strictă. Ideea este să o folosească atât timp cât au nevoie și când nu mai au nevoie să o returneze. De asemenea, recomandăm să securizeze bicicleta, dacă o parchează undeva prin oraș”, a mai arătat Toniuc.
Mănășturenii, entuziasmați de inițiativă
Deși proiectul este încă la început, mai bine de 10 persoane au testat deja bicicleta și feedback-ul a fost extrem de pozitiv. Mulți dintre aceștia și-au transportat copiii la școală, au dus cumpărături sau pur și simplu au explorat cartierul într-un mod eco-friendly.
„Au fost în jur de 10 utilizatori până acum, credem că este destul de bine, având în vedere că au fost și destul de multe zile ploioase. Feedback-ul a fost în general foarte bun, oamenii sunt mulțumiți. Am avut inclusiv persoane care și-au transportat copiii. Lumea este entuziasmată de subiect”.
Planuri de extindere și în alte cartiere din Cluj
Inițiatorii proiectului nu se opresc aici. Aceștia își doresc să transforme acest program-pilot într-un model replicabil la nivelul întregului oraș. Astfel, în viitor, se are în vedere extinderea proiectului prin achiziția mai multor cargobiciclete, adaptate pentru diverse nevoi, cât și prin replicarea inițiativei în alte cartiere ale orașului.
„Ne dorim ca acesta să fie un proiect-pilot, să dăm un exemplu cu el, care să fie replicat și în alte zone din oraș. Concret, nu există un orizont de timp pentru asta, nu e inclus nici în proiectul actual, dar ne-am dori să se găsească surse să replicăm proiectul și în alte locuri din oraș. Ne-ar plăcea să creștem și numărul bicicletelor, dar și alte modele de biciclete, sunt aspecte pe care le avem în vedere și am vrea să le implementăm”.
Cei interesați pot descoperi și testa cargobicicleta Mănăștura în cadrul unei întâlniri programate sâmbătă, 5 aprilie, de la ora 9, în Parcul Primăverii din cartierul Mănăștur.
ADMINISTRAȚIE
Primăria Cluj anunță RESTRICȚII rutiere cu ocazia maratonului de duminică, 6 aprilie 2025

Primăria Cluj anunță restricții rutiere cu ocazia maratonului ce se va desfășura duminică, 6 aprilie 2025.
„Duminică, 6 aprilie 2025, în intervalul orar 5.30 – 16.00, va avea loc ,,Maratonul Internațional Cluj-Napoca”, pe următorul traseu:
– Stadionul Cluj Arena (start) – str. Splaiul Independenței – str. Uzinei Electrice – Aleea Stadion – str. George Coșbuc – Calea Moților – str. Petru Maior – Piața Lucian Blaga – str. Napoca – str. Universității – str. Mihail Kogălniceanu – str. Baba Novac – str. I.C. Brătianu – str. Universității – Piața Unirii (latura de Sud) – Bulevardul Eroilor – str. Baba Novac – str. Iuliu Maniu – Piața Unirii (latura de Est și Sud) – str. Napoca – Piața Lucian Blaga – str. Petru Maior – str Memorandumului – Bulevardul 21 Decembrie 1989 (întoarcere la Instituția Prefectului – Județul Cluj) – str. Memorandumului – str. Emil Isac – str. Barițiu (întoarcere la intersecția cu str. Regele Ferdinand) – str. Cardinal Iuliu Hossu – str. George Coșbuc – aleea principală a Parcului Central Simion Bărnuțiu – str. George Coșbuc – str. Splaiul Independenței (întoarcere la Opera Maghiară) – Pod Napoca – Bulevardul 1 Decembrie 1918 (întoarcere la intersecție cu str. Miraslău) – str. Giuseppe Garibaldi – alee pietonală malul stâng a râului Someș – Pod Rozelor – alee pietonală malul drept a râului Someș – str. Pandurilor – str. Splaiul Independenței – Pod Garibaldi – str. Gavril Muzicescu – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Pod Napoca – str. Splaiul Independenței – Cluj Arena (Sosire).
Primăria Cluj anunță RESTRICȚII rutiere cu ocazia maratonului de duminică, 6 aprilie 2025
Cu această ocazie va fi închisă circulaţia rutieră, cu excepția CTP pe următoarele străzi:
– Bulevardul 21 Decembrie 1989
– latura de Nord a Pieței Unirii
– str. Memorandumului
– Calea Moților
Deschiderea circulaţiei rutiere este va avea loc astfel:
– pe tronsonul str. Napoca – Piaţa Unirii – Bulevardul Eroilor circulația se va deschide la ora 12.30; – pe tronsonul Calea Moților – str. Petru Maior – Piața Lucian Blaga deschiderea circulaţiei rutiere se va face începând cu ora 12.40;
– pe tronsonul Bulevardul 21 Decembrie 1989 – strada Memorandumului deschiderea circulației se va face începând cu ora 13.00”, anunță Primăria Cluj.
EVENIMENT
Emil Boc, după VIOLENȚELE în urma meciului dintre U și CFR Cluj: Nu există indicii cu conotație etnică

Emil Boc, primarul Clujului, a declarat joi că a cerut autorităților să investigheze de urgență manifestările de violență după derby-ul dintre echipele de fotbal U și CFR.
Boc spune că respinge cu convingere orice formă de violență.
Emil Boc, declaratie după violențele în urma meciului dintre U și CFR Cluj
“Am respins întodeauna și resping orice formă de violență, indiferent unde se manifestă și în orice domeniu, inclusiv în cel fotbalistic”, a declarat joi Emil Boc. Acesta a precizat că a cerut autorităților statului să se implice de urgență și profesionist în investigarea manifestării de violență care a apărut după meciul de fotbal, luni, la Cluj-Napoca.
Boc: “ Nu există indicii cu conotație etnică”
Emil Boc a precizat, de asemenea, că Clubul Universitatea Cluj a emis un comunicat de presă prin care respinge orice formă de violență și își exprima atașamentul față de valorile sportive bazate pe fair-play.
“Înțeleg îngrijorarea exprimată de unii reprezentanți ai comunității maghiare. Din analiza autorităților statului, până în acest moment, nu exista indicii cu conotație etnică, care să vizeze regretabilul act de violență. La Cluj, am promovat și promovăm politici și atitudini care să UNEASCĂ comunitatea noastră, nu să o dezbine, inclusiv pe motive etnice. Îi asigur pe toți ca orașul nu își întoarce fața spre trecut, ci își continuă parcursul european”, a mai spus Emil Boc.
Primarul a mai spus că în ultimii 3 ani s-au desfășurat la Cluj alte 8 partide intre U și CFR. Toate fără incidente de violență. “Aceasta este normalitatea pe care trebuie sa o promovăm în continuare. Violența trebuie respinsă și condamnată fără echivoc, iar Clujul trebuie să rămână un model de fair-play sportiv. Să ne bucurăm de reușitele noastre comune și să nu admitem nicio formă de violență care să umbrească succesul nostru comun. Împreună suntem Cluj!”, a transmis Emil Boc.
Mai multe acte de violență au avut loc la Cluj-Napoca după meciul dinte Universitatea și CFR. Aproape de miezul nopții, trei tineri maghiari, fani ai CFR au fost bătuți, iar unul a ajuns la spital. De asemenea, doi tineri au fost bătuți și în Parcul Central de pesoane încă necunoscute.
dragan elena
septembrie 7, 2020 la 2:50 pm
si nimeni nu a murit de foame si pt tot ce sateai la coada merita era mincare gustoasa si sanatoasa in paralele cu cartela se costruia Transfagarasanul Vidraru Portile de fier cite o fabrica in fiecare oras sa nu plece oameni prea departe de casa la munca scoala era de ELITA Doctorii erau OAMENI NUMENI nu ne taia padurile nimeni nu ne polua apele nimeni nu ne lua pamintul atunci s-a construit Casa poporului in care stau napircile care au distrus tara Cind era mai bine atunci s-au acum ?
Aj
aprilie 13, 2022 la 8:09 pm
Da! A fost mult mai bine atunci, chiar și în anii ’80, comparativ cu ce-i acum. Iar în anii’50, cu toate că erau cartele, alimentele se dădeau în cantități îndestulătoare. Iar dacă nu aveai nevoie de pâine (poate plecai din localitate), puteai da cartela altcuiva. La magazin ajungea să dai pătrățelul decupat din cartelă, nu verifica nimeni numele. Fiecare familie avea atâtea cartele câți membri, evident că nu se ducea fiecare să-și cumpere bucata de pâine, ci mergea unul din familie, cu toate pătrățelele, ba puteai aduce și vreunui vecin pâine (ca să nu se deplaseze și el) deci, dacă aveai câteva pătrățele=cadou, nu era nimic suspect. Porția de pâine nu că nu ajungea, dar oamenii pe-atunci, mai ales la periferii, țineau porci, găini etc. „Suplimentul” ocazional la hrana acestora folosea. Cartela era pentru pâinea integrală. Cea albă era la liber. Dacă unora nu le ajungea cea de pe cartelă, puteau completa cu pâine albă și cu franzelă. Nu erau scumpe. Oricine și le putea permite.