Clujul de altădată
Când viaţa era pe cartelă, la coadă. Pâinea, zahărul, carnea şi alte alimente şi bunuri se cumpărau doar cu tichete. Pentru încălcarea legii, trimiterea în lagăr
Poate că mulţi îşi mai amintesc de vremea anilor 1980, când trebuia să stai la cozi interminabile pentru pâinea cea de toate zilele. Pâine care era raţionalizată, cu porţia, o jumătate pe zi. La fel cum erau şi celelalte alimente de bază. Zahăr, carne, făină. Ba erau cu porţia şi produsele industriale, hainele, frigiderele, televizoarele etc. Dar raţionalizarea n-a fost numai în anii 1980.
Cantităţi şi date bine delimitate
Primele raţionalizări în România au fost începând cu sfârşitul anilor 1940, după venirea comuniştilor. Mai intense au fost în anii 1950. Unul dintre aceste tipuri de cartele de la sfârşitul anilor 1940 (în imagini) era eliberat nominal de către Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Subsecretariatul de stat al aprovizionării. „Risipa unora micşorează raţiile tuturor”, era avertismentul mobilizator scris de zeci de ori pe jumătate dintre paginile carnetului de circa 50 de pagini. Cartela era pentru mălai, diverse, carne şi pâine.
Cartelă de pâine, 1950 (arhiva www.cluj24.ro)
„Cartela este personală şi nu poate fi transmisă sub nici o formă. Distribuirea alimentelor pe baza acestei cartele se va face la data şi în cantităţile prevăzute prin comunicatele, deciziunile sau ordonanţele oficiale. Bonul respectiv se va preda comerciantului numai contra eliberării articolului raţionat”, se arată la „Instrucţiuni”.
Cartelă 1949, de pâine, diverse, zahăr, mălai, carne (arhiva www.cluj24.ro)
Dar nici măcar aşa, cu porţia, bunurile nu erau pentru toţi şi nici oricând. Implicit, nici cartelele. „Au dreptul la cartelă numai locuitorii cu domiciliul stabil în municipii, comune urbane şi suburbanele lor. Persoanele ce se stabilesc într-o comună urbană, venind din altă comună urbană sau rurală, vor obţine cartela după 15 zile dela sosire”, se menţiona în aceleaşi „Instrucţiuni”.
Cartelă 1949, de pâine, diverse, zahăr, mălai, carne (arhiva www.cluj24.ro)
Trimiterea în lagăr pentru fraude cu cartele
Cu cartelele nu te puteai juca. Dacă încălcai regulile, puteai să ajungi în lagăr. „Cei care întrebuinţează cartele furat, găsite, rămase dela decedaţi sau obţinute în mod fraudulos vor pierde dreptul la cartelă timp de 6 luni şi vor fi sancţionaţi conform legii sabotajului, cu trimiterea în lagăr”, era avertismentul din „Instrucţiuni”.
Cartelă de îmbrăcăminte, 1948-1949 (arhiva www.cluj24.ro)
În aceeaşi perioadă a sfârşitului anilor 1940 erau, de exemplu, cartele şi pentru îmbrăcăminte (în imagini). Cartelele erau ştampilate şi semnate de organele emitente şi prevedeau produsele pe care puteai să le cumperi. „Ţesăturile de bumbac se distribuie în două tranşe, jumătate până la 31 septembrie 1948 şi jumătate până la 31 martie 1949”, se preciza în una dintre respectivele cartele.
Controlul populaţiei din oraşe
Unul dintre motivele pentru care s-au raţionalizat alimentele şi produsele diverse a fost, în anii 1950, controlul populaţiei din oraşe, care începuse să crească prin migrarea tinerilor de la ţară.
Cartelă de produse industriale, 1952 (arhiva www.cluj24.ro)
Ulterior, situaţia s-a mai ameliorat şi perioada 1965-1971 a fost denumita, ulterior, „mica perioada liberală din comunismul romanesc”. A fost una de relativă prosperitate, comparative cu perioada anterioară, dar mai ales cu cea ulterioară.
Primele semne ale crizei alimentare din Romania comunistă au aparut la sfârşitul anilor 1970. Atunci a început plata creditelor externe contractate de Nicolae Ceauşescu. Pentru achitarea creditelor a început creşterea exporturilor de materii prime şi produse agricole şi alimentare. Efectul a fost continua degradare a nivelului de trai şi raţionalizarea multor produse, în special a celor alimentare. Raţionalizările temporare ale uleiului şi a zahărului din perioada 1978-1979 au fost preambulul tragediei alimentare din anii 1980. Alimentele de baza -pâinea, laptele, carnea- aproape disparuseră din magazine. În apartamante nu mai era caldură iarna. S-au introdus raţii la benzină. Se circula alternativ, când maşinile cu numere cu soţ, când cele fără soţ. În magazinele alimentare se puteau găsi numai compoturi şi conserve de legume, picioare de porc denumite „adidaşi” şi creveţi vietnamezi.
Pentru a putea să cumperi pâine, lactate sau carne trebuia să stai la cozi interminabile. Uneori, o noapte întreagă. Iar produsele din export, precum portocalele sau bananele, erau rarităţi. La fel cum era, de exemplu, şi cafeaua, care se găsea doar “în amestec” cu năut şi ovăz, aşa-numitul “nechezol”, în rândul populaţiei. Cafeaua era doar 20%. Iar nechezol, de la a necheza, vine de la faptul că oamenii ironizau că beau ceea ce consumau şi caii.
Specula se pedepsea aspru, cu închisoare
În acelaşi timp, au fost dispuse raţionalizări cam la toate bunurile. Gazul şi curentul electric erau sistate zilnic, căldura trebuia să fie doar la 16 grade în case.
Cartelă de zahăr, 1962 (arhiva www.cluj24.ro)
Iar dacă făceai cumva provizii de alimente, erai acuzat de speculă.
”Constituie infracţiune de speculă şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani cumpărarea de la unităţile comerciale de stat şi cooperatiste, în scop de stocare, în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o perioadă de o lună, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea, precum şi de alte produse alimentare a căror stocare afectează interesele celorlalţi cumpărători şi buna aprovizionare a populaţiei”, prevedea Decretul Consiliului de Stat 306/1981.
Pedepsea se referea şi la ţăranii care cumpărau pâine de la oraş. Şi nu scăpau de pedepse nici vânzătorii care vindeau mai mult decât prevedea raţia.
*imagini din arhiva www.cluj24.ro
(M. Avram)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Bărbat intoxicat cu monoxid de carbon, într-un imobil al UTCN de pe strada Observatorului. Pompierii au evacuat 20 de persoane
Pompierii din Cluj-Napoca au evacuat o clădire de pe strada Observatorului aparținând Universității Tehnice din Cluj-Napoca, după ce un bărbat s-a intoxicat cu monoxid de carbon.
Pompierii clujeni au intervenit marți, la ora prânzului, la o clădire de pe strada Observatorului, aparținând UTCN, după ce un bărbat s-ar fi intoxicat cu monoxid de carbon.Acesta a fost preluat de SMURD, fiind conștient și cooperant.
Măsurătorile au confirmat o concentrație peste limitele normale a gazului menționat, astfel că pompierii au evacuat 20 de persoane din clădire.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au fost solicitați în urmă cu puține momente să intervină pe strada Observatorului, într-un imobil aparținând Universității Tehnice, unde un bărbat s-ar fi intoxicat cu monoxid de carbon. Victima a fost preluată de către echipajul SMURD, fiind conștientă și cooperantă.
În paralel, pompierii au efectuat măsurători specifice cu aparatura din dotare, rezultând o concentrație din gazul menționat anterior care depășește normele de siguranță. Astfel, s-a impus evacuarea a 20 de persoane”, a transmis ISU Cluj.
UPDATE
„Ca măsură de precauție, aproximativ 150 de persoane s-au autoevacuat. Din fericire, niciuna nu necesită îngrijiri medicale”, a mai arătat ISU Cluj.
ADMINISTRAȚIE
CJ Cluj va moderniza DJ 161C Corneni-Pintic. Tișe: Variantă alternativă pentru evitarea blocajelor pe Centura Gherlii-Livada
Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul județean DJ 161C Corneni-Pintic. A fost emis certificatul de urbanism.
Consiliul Județean Cluj a emis certificatul de urbanism necesar modernizării drumului județean DJ 161C Corneni-Pintic, în lungime de circa 5 kilometri.
Alternativă pentru evitarea blocajelor pe Centura Gherlii-Livada
„Acest sector de drum ce leagă Corneniul de municipiul Dej este, practic, utlimul ce mai trebuie modernizat din întreg drumul județean DJ 161C. După finalizarea lui, întregul drum judeșean care se desprinde din Iclod și se conectează, prin Ocna Dejului, din nou la drumul național DN 1C, în zona trecerii cu calea ferată de la intrarea în Dej, va constitui o variantă alternativă de transport pentru evitarea blocajelor care apar pe relația Centura Gherlii-Livada”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Ce lucrări vor avea loc?
Lucrările vor viza, în principal, reprofilări ale căii de rulare, așternere de piatră spartă cu cilindrare, aducerea la profil și completarea acostamentelor cu material, înlocuirea podețelor transversale, realizarea de rigole carosabile, tăierea lăstărișului și a vegetației din zona drumului, precum și, în etapa finală, așternerea covorului asfaltic.
Prin modernizarea acestui sector de drum se vor îmbunătăți substanțial condițiile de circulație și transport, precum și fluența traficului rutier. De asemenea, asfaltarea acestui drum va crea o serie de beneficii economice și sociale evidente pentru clujenii și operatorii economici din această zonă.
Investiție prin Programul „Anghel Saligny”
Conform devizului general aprobat de Consiliul Județean Cluj, lucrările de modernizare au o valoare de 13.427.547 lei, din care 97% reprezintă finanțarea asigurată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cofinanțarea fiind asigurată din bugetul forului administrativ județean.
ADMINISTRAȚIE
Viceprimarul Dan Tarcea, vizită pe șantierul centrului de vârstnici de pe Calea Baciului. Care este stadiul lucrărilor
Viceprimarul Dan Tarcea a efectuat o vizită pe șantierul viitorului centru pentru vârstnici de pe Calea Baciului din Cluj-Napoca. Lucrările la clădire înaintează în ritm alert.
Lucrările la viitorul centru pentru vârstnici, de pe Calea Baciului, înaintează în ritm bun, anunță viceprimarul Dan Tarcea, în urma unei verificări efectuate pe șantier.
„Lucrările la Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență Socială pentru Persoanele Vârstnice din Calea Baciului avansează conform graficului de execuție. Am vizitat astăzi șantierul pentru a verifica stadiul lucrărilor și a discuta cu echipa de proiect”, a postat Dan Tarcea pe rețelele de socializare.
Lucrările înaintează în ritm bun
Potrivit viceprimarului, structura de rezistență a fost finalizată integral, iar fațadele exterioare sunt realizate în proporție de aproximativ 80%. Învelitoarea clădirii este de asemenea complet finalizată.
„În interior, instalațiile sanitare, electrice și termice de la parter, etajul 1 și etajul 2 sunt realizate în proporție de 90%, iar lucrările de finisaje interioare au început în această săptămână. La nivelul subsolului, lucrările sunt finalizate în proporție de aproximativ 70%, iar gardul perimetral este realizat în proporție de 90%”, a mai arătat Tarcea.
70 de locuri de cazare pentru vârstnici
Centrul va oferi 70 de locuri de cazare pentru persoane vârstnice, în 42 de camere spațioase, și va dispune de cabinete medicale, bibliotecă, săli de mese și spații de relaxare. În plus, vor fi amenajate piste de alergare, mese de ping-pong și aparate de fitness în aer liber, pentru promovarea unui stil de viață activ și sănătos.
„Monitorizăm constant evoluția lucrărilor, pentru ca acest proiect esențial pentru comunitatea clujeană să fie finalizat la cele mai înalte standarde de calitate. Investim în proiecte sociale care asigură respectul și grija pe care seniorii noștri le merită”, a transmis viceprimarul.
Casa de Pensii Cluj va fi închisă joi, 17 aprilie, anunță conducerea instituției.
Pensionarii sau clujenii care au probleme de rezolvat sunt rugați să nu meargă joi la Casa de Pensii. Instituția nu va fi activitate cu publicul, din cauza unor lucrări.
Casa de Pensii Cluj va fi închisă joi, 17 aprilie
Conform reprezentanților instituției, în clădirea în care și Casa de Pensii Cluj își desfășoară activitatea se vor efectua lucrări privind suplimentarea puterii electrice.
„Din acest motiv se va întrerupe furnizarea energiei electrice pe tot parcursul zilei.
Prin urmare, în data de 17 aprilie 2025, Casa Județeană de Pensii Cluj este în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea și de a asigura programul cu publicul”, au precizat reprezentanții instituției.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Bărbat intoxicat cu monoxid de carbon, într-un imobil al UTCN de pe strada Observatorului. Pompierii au evacuat 20 de persoane
CJ Cluj va moderniza DJ 161C Corneni-Pintic. Tișe: Variantă alternativă pentru evitarea blocajelor pe Centura Gherlii-Livada
Viceprimarul Dan Tarcea, vizită pe șantierul centrului de vârstnici de pe Calea Baciului. Care este stadiul lucrărilor
Anunț pentru pensionari. Casa de Pensii Cluj va fi închisă joi, 17 aprilie
Dan Petrescu (CFR Cluj), după egalul cu Rapid: A fost cel mai SLAB joc al nostru în 2025
FOTO. Locuitori de pe strada Sub Cetate din Florești au reușit să ÎNFUNDE o pompă de canalizare. Aruncă la toaletă orice
Praf SAHARIAN deasupra României. Depunerile pot fi observate în intervalele în care va ploua
VIDEO. Cel mai rezistent pod din spaghete construit de studenții UTCN. Participă la două concursuri în Slovenia și Ungaria
dragan elena
septembrie 7, 2020 la 2:50 pm
si nimeni nu a murit de foame si pt tot ce sateai la coada merita era mincare gustoasa si sanatoasa in paralele cu cartela se costruia Transfagarasanul Vidraru Portile de fier cite o fabrica in fiecare oras sa nu plece oameni prea departe de casa la munca scoala era de ELITA Doctorii erau OAMENI NUMENI nu ne taia padurile nimeni nu ne polua apele nimeni nu ne lua pamintul atunci s-a construit Casa poporului in care stau napircile care au distrus tara Cind era mai bine atunci s-au acum ?
Aj
aprilie 13, 2022 la 8:09 pm
Da! A fost mult mai bine atunci, chiar și în anii ’80, comparativ cu ce-i acum. Iar în anii’50, cu toate că erau cartele, alimentele se dădeau în cantități îndestulătoare. Iar dacă nu aveai nevoie de pâine (poate plecai din localitate), puteai da cartela altcuiva. La magazin ajungea să dai pătrățelul decupat din cartelă, nu verifica nimeni numele. Fiecare familie avea atâtea cartele câți membri, evident că nu se ducea fiecare să-și cumpere bucata de pâine, ci mergea unul din familie, cu toate pătrățelele, ba puteai aduce și vreunui vecin pâine (ca să nu se deplaseze și el) deci, dacă aveai câteva pătrățele=cadou, nu era nimic suspect. Porția de pâine nu că nu ajungea, dar oamenii pe-atunci, mai ales la periferii, țineau porci, găini etc. „Suplimentul” ocazional la hrana acestora folosea. Cartela era pentru pâinea integrală. Cea albă era la liber. Dacă unora nu le ajungea cea de pe cartelă, puteau completa cu pâine albă și cu franzelă. Nu erau scumpe. Oricine și le putea permite.