Academia de Fotbal Viitorul Cluj este pe locul 3 în clasamentul academiilor de juniori din 2025. Viitorul a obţinut punctaj mai mare decât FC Universitatea Cluj, care este pe 4. CFR Cluj e pe locul 20, iar în clasament regăsim în total 6 şcoli de fotbal din oraş. 

Viitorul Cluj, locul 3 din 124 de academii

Academia de Fotbal Viitorul Cluj e o şcoală de fotbal cu peste 10 ani de activitate în Cluj-Napoca, care deţine o bază sportivă performantă în cartierul Gheorgheni, factor care a contribuit serios la punctajul final din clasament. Viitorul are echipă în Liga a III-a la seniori şi în aproape toate competiţiile de copii şi juniori.

„Această realizare ne oferă cea mai mare comoară: încrederea că am ales calea dreaptă. Pentru noi, această clasare nu este doar o cifră, ci confirmarea valorii principiilor noastre. Că pasiunea învinge resursele. Că munca zilnică depășește orice obstacol. Că infrastructura noastră impresionantă și stilul nostru unic de a face lucruri sunt fundația solidă pe care construim viitorul”, au transmis reprezentanţii şcolii de fotbal Viitorul Cluj.

Hagi, primul. Csikszereda pe 2

Federaţia Română de Fotbal a publicat, săptămâna trecută, clasamentul oficial al academiilor de copii şi juniori din România pentru anul 2025, în urma unei proceduri complexe de evaluare la nivel naţional.

Din totalul de 124 de academii participante, podiumul este dominat de FCV Farul Constanţa (91,45 puncte), academia lui Gheorghe Hagi, urmată de AFK Csikszereda Miercurea Ciuc (89,90) şi ACS Academia de Fotbal Viitorul Cluj (88,76).

Între timp, mutări importante la copii şi juniori în Cluj

„U” Cluj a încheiat la finalul lunii trecute colaborarea cu şcoala de fotbal „Luceafărul”, după 7 ani şi jumătate, şi va continua activitatea de copii şi juniori „exclusiv prin Academia FC Universitatea Cluj, singura entitate recunoscută oficial și coordonată direct de club”.

O altă şcoală de fotbal clujeană, U Evolution, care era apropiată de „U” Cluj prin denumire, dar şi prin cei trei fondatori, Octavian Abrudan, Dorin Goga şi Gabriel Giurgiu, toţi foşti jucători ai clubului alb-negru, şi părea că va avea în viitor un parteneriat cu FC Universitatea, a anunţat săptămâna trecută că începe o colaborare cu clubul de liga a 3-a CS Sănătatea Servicii Publice. U Evolution, înfiinţată în 2020, este pe locul 113 în clasamentul Academiilor realizat de FRF.

Ce este acest clasament?

Potrivit FRF, scopul acestui clasament este să asigure un nivel profesional şi transparent al formării tinerei generaţii de fotbalişti din România. Clasamentul stă la baza participării în competiţii precum Liga de Tineret sau ligile Elitelor (U15, U16 etc.), dar şi a dreptului de continuare în sistemele naţionale de juniori (U17, U19)

Ce criterii sunt luate în calcul? Infrastructura, pe primul loc

Evaluarea academiilor se bazează pe şapte domenii principale, fiecare având o pondere diferită în punctajul final:

Infrastructură și facilități – 21,51%
Rezultate sportive – 20,50%
Staff tehnic – 18,67%
Echipe și jucători – 12,20%
Antrenamente și meciuri – 8,92%
Strategie și filozofie – 10,98%
Staff suport – 7,21%

Criterii noi de anul acesta

Mai mult, din sezonul 2025–2026, vor fi introduse cerinţe suplimentare: academiile vor trebui să prezinte un plan detaliat de dezvoltare individuală pentru fiecare jucător junior (categorie U11‑U19), iar echipele secunde ale cluburilor din Liga 1 și 2 vor primi punctaj suplimentar dacă folosesc minimum 50% jucători proprii (75% de la sezonul 2026–2027) din acest segment juvenil.

Vor fi şi cerinţe legate de calificările antrenorilor (licenţe UEFA B Juniori, UEFA A Elită Tineret, UEFA A/B portari şi, începând din sezonul 2026‑2027, antrenori coordonatori pentru grupele de vârstă U11–U19).

Pe lângă acestea, FRF a actualizat sistemul de evaluare a asistenței medicale şi a integrat echipele feminine în punctaj, proporţional cu prezenţa şi durata antrenamentelor

FRF explică de ce contează acest clasament

Standardizare şi transparenţă: oferă părinţilor, jucătorilor şi cluburilor un criteriu clar de comparare, evidenţiind unde se situează fiecare academie din perspectiva formării şi infrastructurii.

Motivaţie şi îmbunătăţire continuă: cluburile cu ambiţii serioase sunt stimulate să investească în staff calificat, baze sportive omologate şi planuri de dezvoltare personalizată.

Acces la competiţii naţionale importante: cluburile cu punctaj ridicat au prioritate în competiţii precum Liga Elitelor U15–U19 şi Liga de Tineret, ceea ce sporeşte expunerea tinerilor fotbalişti la un nivel competitiv superior .

Focalizare strategică pe performanţă juvenilă: obiectivul FRF prin această clasificare este de a creşte nivelul fotbalului juvenil în România şi de a produce jucători cu potenţial pentru fotbalul profesionist şi echipele naţionale.

CLASAMENT ACADEMII DE FOTBAL DIN ROMÂNIA ÎN 2025

1 FCV Farul Constanța SA 91.45
2 AFK Csikszereda Miercurea Ciuc 89.90
3 ACS Academia de Fotbal Viitorul Cluj 88.76
4 AS FC Universitatea Cluj 88.63
5 ACS Sport Team 88.43
6 FC Voluntari SA 87.49
7 ACS Campionii FC Argeș 87.09
8 FC Rapid 1923 SA 85.66
9 CSA Steaua 84.91
10 SC FC FCSB SA 84.18
11 CS Concordia Chiajna 83.95
12 ACS Petrolul 52 83.92
13 U Craiova 1948 Club Sportiv SA 83.11
14 AFC UTA Arad 82.79
15 ACS FC Bacău 82.58
16 ACS Sepsi OSK Sfântu Gheorghe 81.92
17 ACS Kids Tâmpa 2015 Brașov 81.56
18 SSU Politehnica Timișoara SA 80.96
19 CS Dinamo București 80.62
20 FC CFR 1907 Cluj SA 80.58
21 ACSM Politehnica Iași 80.50
22 AFC Botoșani 80.20
23 LPS ”Iolanda Balaș Soter” Buzău 78.88
24 ACS Daco-Getica București 78.80
25 ACS Suporter Club Oțelul Galați 78.76
26 SC FC Ripensia Timișoara 77.90
27 SC Dinamo 1948 SA 76.72
28 AFC Hermannstadt 75.33
29 AS FC Buzău 75.13
30 AFC Progresul 1944 Spartac 74.97
31 ACS Juniorul 2014 72.48
32 ASFC Interstar Sibiu 72.37
33 LPS Bihorul Oradea 72.08
34 LPS Banatul Timișoara 70.61
35 AFC Chindia Târgoviște 70.33
36 AFC Unirea 04 Slobozia 68.42
37 FCU Craiova 1948 Fotbal Club SA 68.08
38 CSC Ghiroda și Giarmata Vii 63.89
39 ACS Alma Sibiu 62.73
40 CS Universitar Stiinta Bucuresti 62.67
41 CSJ Știința U Craiova 61.85
42 ACSM Reșița 60.47
43 FC Metaloglobus București SA 60.26
44 ACS Centrul German de Fotbal 60.15
45 CSȘ Craiova 59.93
46 CSM Unirea Alba Iulia 58.70
47 LPS Satu Mare 58.28
48 ACSM Ceahlăul Piatra Neamț 58.13
49 CSM Slatina 55.60
50 CSȘ Târgoviște 54.42
51 ACS Petrosport Ploiești 52.69
52 CS Sporting Cluj-Napoca 52.47
53 FC Bihor/ACS Fotbalistic Oradea 52.40
54 CS Corvinul 1921 Hunedoara 51.00
55 LPS Vaslui 50.86
56 LPS Iași 50.65
57 CS Academia Partium 50.41
58 CSC Dumbrăvița 50.02
59 ACS Transilvania Bistrița 49.75
60 LPS Szasz Adalbert Târgu Mureș 49.70
61 ACS MX Pro Academy 49.44
62 FC SFR 49.06
63 AFC Câmpulung Muscel 2022 49.04
64 ACS Mediaș 2022 49.00
65 CSȘ CN Dinicu Golescu Câmpulung 48.44
66 CS Minaur Baia Mare 48.05
67 ACP 3 Kids Sport 47.60
68 FC Viitorul Onești 47.50
69 LPS Suceava 47.44
70 LPS Piatra Neamț 47.29
71 ACS Școala de Fotbal Oțelul Galați 47.14
72 LPS Viitorul Pitești 46.49
73 CSM Târgu Jiu 46.03
74 ACS Unirea Bascov 45.87
75 AFC Metalul Buzău 44.93
76 CSȘ Gloria Arad 43.24
77 CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud 43.20
78 ACS Târgu Mureș 1898 Marosvasarhelyi SE 1898 43.15
79 AFC 1919 Dacia Unirea Brăila 42.93
80 ACS Transilvania Sport Academy 42.45
81 ACS Kinder Constanța – CS CC 42.34
82 CSC 1599 Șelimbăr 40.80
83 SCM Zalău 40.79
84 ACS Academia Didi Iași 40.41
85 ACS Juniorul Suceava 39.73
86 Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon 39.45
87 ACS Kinder Sângeorgiu de Mureș 39.00
88 SCM Râmnicu Vâlcea 38.57
89 CSȘ Lugoj 38.00
90 ACS Aerostar Bacău 37.96
91 LPS Galați 37.91
92 CSM Focșani 2007 37.89
93 FC Academia MCR 37.70
94 LPS Florin Fleșeriu Sebeș 37.16
95 LPS Slatina 36.67
96 LPS Târgu Jiu 34.60
97 CS Giroc-Chișoda 33.02
98 LPS Cluj-Napoca 32.60
99 FC Player 32.38
100 CSȘ Caransebeș 31.99
101 ACS NFC Arena Academy 31.62
102 ACS Fotbal Kinder 2016 Brasov 31.46
103 ACS Luceafărul Drobeta Turnu Severin 31.38
104 CSȘ Drobeta Turnu Severin 30.61
105 CS Lotus Băile Felix 30.58
106 CSȘ Brașovia 30.57
107 CS CFR Constanța 30.51
108 ACS Gloria Tăuții Măgherăuș 30.35
109 FC Unirea Dej 29.83
110 CSM Bacău 28.93
111 LPS Bistrița 27.44
112 CS Academia Fotbal Gică Popescu 27.15
113 U Evolution 2020 Cluj 27.08
114 LT Lucian Blaga Reghin 26.00
115 CSM Râmnicu Sărat 24.09
116 ACS LPS HD Clinceni 22.69
117 ACS AXI Arena 21.93
118 CS Afumati 21.86
119 LPS Focșani 21.14
120 CS Unirea Ungheni 20.71
121 Grupul Școlar Agricol Nucet 20.58
122 ACS SR Municipal Brasov 20.53
123 LPS Roman 20.04
124 ACS Alfa Galati 11.70

sursa clasament: frf.ro

sursa foto: Academia de Fotbal Viitorul Cluj – facebook.

Citeşte şi: Preşedintele lui U Cluj explică strategia pentru o bază sportivă proprie. Discuţii avansate pentru un teren în afara Clujului

Sportivii clujeni s-au întors cu patru medalii de la Campionatul Mondial de Karate desfășurat în perioada 9–13 iulie 2025 la Malmö, Suedia. Competiția a avut loc în Malmö Arena, una dintre cele mai mari săli polivalente din regiune, reunind peste o mie de participanți din întreaga lume.

Antrenați de Radu Popescu, multiplu campion mondial, şi de Mihaela Mureşan, copiii din Cluj au obținut următoarele rezultate:

• Selena Popa, 10 ani – medalie de aur la kumite open -145 cm

• Daria Câmpeanu, 11 ani – medalie de aur la kumite open -155 cm

• Octavian Crișan, 8 ani – medalie de argint la kumite open

• Tudor Mureșan, cadeți 14–15 ani – medalie de bronz la +75 kg

La competiția de Karate au mai evoluat foarte bine sportivii Șerban Deac, Daria Deac, Torok Tomas și Ciprian Asandei, contribuind la o prezență consistentă a Clujului pe scena mondială a artelor marțiale.

Rezultatele confirmă valoarea școlii de arte marțiale din Cluj-Napoca și capacitatea de a forma sportivi competitivi la nivel internațional.

Pentru al doilea an consecutiv, organizatorii FICT lansează proiectul „Geamul cu poezie”, prin care implică oamenii din comunitatea clujeană și aduc poezia mai aproape de trecători.

Anul trecut, Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a lansat proiectul „Geamul cu poezie”, o inițiativă care dorește să aducă oamenii mai aproape de lectură. Peste douăzeci de cafenele, magazine și instituții din Cluj-Napoca și-au transformat ferestrele în spații dedicate poeziei. Anul acesta, în data de 31 iulie, începând cu ora 17, echipa FICT va fi din nou prin centrul Clujului, cu carioci speciale, scriind versuri.

Personalități clujene, invitate să li se alăture în demersul de scriere a poeziilor

Anul acesta, proiectul merge la un nou nivel și va implica și mai mult oamenii. Din acest motiv, au invitat personalități clujene ca să li se alăture în demersul de scriere a poeziilor.

„Acest proiect nu este doar despre noi, echipa FICT. Este despre fiecare local, magazin sau instituție care ne-a oferit o fereastră pe care să scriem versuri, despre fiecare trecător care citește poeziile și, acum, despre oamenii pe care i-am provocat să ni se alăture”, transmit organizatorii.

Se caută geamuri pentru poezii

Organizatorii FICT sunt în căutatea de ferestre din zona Clujului, pe care să le „decoreze” cu poezii. Doritorii pot să îi contacteze până în data de 25 iulie pe pagina de Facebook sau pe adresa de mail transilvaniabook@gmail.com dacă vor să se implice în proiect. Condiția este: geamul să fie cât mai mare, fără afișe și în zonă cât mai centrală.

Proiectul „Geamul cu poezie” a fost inițiat în toamna anului 2023 de scriitorul Gabriel Bota, director FICT, care a început să scrie poezii pe geamul de la ușa intrării în bloc.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română. În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării

A fost ajutor nemijlocit de moderator și moderatoare, un fel de ficus vorbitor cu papilon, care spunea lucruri deștepte, apoi, treptat, din Cenzurat a devenit Epic. Invitat în podcastul „Clujăreala”, realizat de Marius Aciu, umoristul clujean Tibi Codorean, o apariție rară, un om care nu doar gândește bine, dar știe să transforme observația în frază clară, iar ironia în diagnostic cultural, a vorbit despre umorul inteligent, educația românească, societatea digitalizată, iluzia branding-ului și riscul de a trăi fără reflecție.

Într-o eră în care conversațiile publice sunt dominate de agresivitate sau clișeu, Tibi Codorean s-a referit la internet ca la un rău necesar care a adus libertate, dar și vid. „Internetul ne-a dat voce, dar nu ne-a învățat și să ascultăm.”

VIDEO. Umoristul Tibi Codorean, la „Clujăreală”: Brandurile îți vând soluţii la probleme pe care tot ele ți le-au creat

Social media nu e neapărat un rău, dar este „un spațiu de evacuare”, în care ideile se pierd sub valuri de enunțuri rapide, neargumentate, memorabile doar prin ton, nu prin sens. În acest context, umorul românesc, altădată subtil și dens, devine uneori doar formă fără fond.

Născut la Vulcan, în Valea Jiului, a urmat cursurile celui mai bun liceu din Petroșani, după care s-a tras spre Cluj, la facultate. „Am ales-o pentru că suna foarte bine, Facultatea de Studii Europene, Managementul Integrării Europene. Și mă gândeam eu că o să lucrez atât de european și de internațional după ce termin facultatea, încât nu au văzut Valea Jiului așa ceva.

Diploma mi-a folosit pe partea de vânzări, pentru că la un moment dat, la câțiva ani după facultate, am vândut carduri de credit. Încercam să conving oameni să-și facă carduri de credit în aeroportul din Timișoara. Și am lucrat aproximativ trei luni pentru o bancă și în trei luni am reușit să conving un om să-și facă un card de credit, care nu i s-a aprobat. Și după aceea am fost disponibilizat, să îmi găsesc ceva mai bun de făcut, pentru că vânzările nu erau pentru mine. Nu eram foarte convingător, pentru că în momentul în care oamenii spuneau despre carduri că sunt o prostie, eu eram de acord cu ei, fiind foarte empatic. Ziceam, așa este, da. Nu vă faceți ce vă vând eu”, a spus Tibi.

„Școala românească este o structură blocată în rigiditate”

El a trecut și prin învățământ, ca profesor într-un liceu din Cluj. Nu vorbește din auzite, ci din teren. Concluzia? Elevii și profesorii sunt de fapt în aceeași barcă, una care ia apă constant, dar în tăcere: „Elevii n-au o problemă cu profesorii, au o problemă cu sistemul. Și profesorii au o problemă cu sistemul.” Pentru el, școala românească este o structură blocată în rigiditate, care nu cultivă gândirea critică, ci o oprește. O instituție în care schimbarea e tolerată doar ca retorică, nu ca reformă reală.

Din 2013, Tibi face parte dintr-o echipă ce și-a construit notorietatea mai întâi la televiziune, apoi în online. E vorba de Cenzurați, mai întâi, apoi deveniți Epici. Alături de Bogdan Bob Rădulescu, Adi Cucu și Dragoș Stan, sub ochiul tehnic vigilent care este Cezar „Druidul” Enache, echipa care a spart tiparele umorului clasic este pe val. „Funcționează foarte bine prietenia dintre noi. Cred că asta ne-a ținut mai mult împreună decât umorul. Uneori ne certăm aprig pe teme foarte serioase, cum ar fi glumele. Noi tot vrem să ajungem să ne certăm din cauza banilor și nu reușim, pentru că nu facem niciodată destui ca să ne certăm din cauza lor”, spune Tibi.

„Preferăm sarcasmul în locul confruntării oneste”

După experiența din stand-up, și-a construit cariera în publicitate. Dar nu ca entuziast al sloganului gol, ci ca observator al ipocriziei sistemice. E direct: „Brandurile îți vând soluții la probleme pe care tot ele ți le-au creat.” Lumea în care trăim este, în opinia sa, una profund în contradicție: ni se induce frica pentru a ni se vinde alinarea.

„Avem umor dar îl folosim rareori ca instrument de adevăr. Preferăm sarcasmul în locul confruntării oneste. Avem umor, dar nu prea avem sinceritate. E un umor defensiv, o formă de evitare, nu de curaj. O ironie care maschează anxietatea culturală și dezamăgirea istorică”, mai spune Tibi Codorean.

Ce fac ei e doar publicitate sau nu? „Nu e doar publicitate. Este umor de conjunctură. Depinde de conjunctură. Uite, de exemplu, de alegeri am făcut mult umor de conjunctură și ne-a mers extraordinar de bine. Pentru că nici nu puteai să faci umor despre altceva, pentru că toată țara era concentrată pe un subiect. Timp de câteva săptămâni, acela era subiectul. Și dacă făceai despre orice altceva, nu era nimeni interesat. Așa că am făcut despre politică și a mers foarte, foarte bine. Milioane de vizualizări, viral. După ce a trecut chestia asta, putem să facem și alte subiecte. Care nu sunt neapărat de conjunctură, pot fi subiecte eterne, despre bani, despre relații.

„Ce facem noi e să ne manifestăm artistic”

Nu e nici neapărat content, pentru că ce facem noi nu e destul de constant și de stabil ca să fie content. Și nu e bazat pe aceeași structură. Și nu suntem atât de ahtiați după trenduri și după vizualizări ca să îl considerăm content. Deci ce facem noi e să ne manifestăm artistic în felul nostru. Asta e. Manifestări artistice”, spune Tibi.

Legat de societatea românească, el a avut o observație care merge dincolo de politică sau economie: „Tragedia românească nu este că nu ne merge bine, ci că ne-am obișnuit să nu ne meargă bine. Nu e un verdict, ci o constatare lucidă. Dar tocmai luciditatea e primul pas spre ieșirea din automatism. Atunci când înțelegi în ce stare te afli, poți începe să o schimbi. Nu e nevoie de spectaculos, ci de o revenire treptată la normal. Nu am uitat cum e să ne fie bine – doar că n-am mai exersat de mult”.