Bilanțul liberărilor condiționate din România. Vezi aici statistici și rapoarte

În perioada 2017-2019 au fost liberați condiționat 26.760 de deținuți. Cei mai mulți au beneficiat de legea recursului compensatoriu.

Mai mult de o treime dintre cei liberați condiționat în perioada la care ne referim erau recidiviști, iar 11,83% dintre ei s-au întors în pușcărie, fie pentru că au comis alte fapte, fie fiindcă aveau pe rol alte dosare sau pentru că au primit noi pedepse. O altă cifră relevantă: aproape 8.000 dintre cei liberați condiționat aveau condamnări pentru omor, tâlhării și furt calificat.

Un ultim caz concret este incendierea tinerei de 17 ani din Mehedinți de către un bărbat cu cinci crime la activ, condamnat la închisoare pe viață, dar liberat condiționat.

Inițiativa PNL

În urma celor descrise, liberal-democrații au votat o lege potrivit căreia să nu mai poată fi liberați condiționat cei condamnați pentru crime, violuri și tâlhării. Legea e contestată acum la Curtea Constituțională.

Proiectul îi aparține deputatului Florin Roman și a fost depus în iunie 2019, în procedură de urgență, tot pe fondul unor violențe comise de deținuți liberați condiționat.

Statistici și rapoarte

Raport ANP:

38% dintre deținuții aflați în închisorile din România sunt recidiviști.

· 2019 – 7.347 de deținuți liberați condiționat și 1.618 liberați la termen

· 2018 – 8.859 de deținuți liberați condiționat și 1.692 liberați la termen

· 2017 – 10.554 de deținuți liberați condiționat și 1.787 liberați la termen

Situația cazurilor analizate în comisia pentru liberare condiționată:

· 2019 – 19.576 de cereri analizate. Soluția: 8.519 propuneri de eliberare, 7.347 de deținuți liberați

· 2018 – 20.394 de cereri analizate. Soluția: 9.610 propuneri de eliberare, 8.859 de deținuți liberați

· 2017 – 23.969 de cereri analizate. Soluția: 12.640 de propuneri de eliberare, 10.554 de deținuți liberați condiționat

Procentul recidiviștilor în populația carcerală:

2019 – 38,4%

2018 – 38,4%

2017 – 38,2

Recursul compensatoriu

Conform datelor transmise HotNews.ro de către ANP, din 19 octombrie 2017, când a început să producă efecte legea recursului compensatoriu și până la 23 decembrie 2019, când a fost aprobată, toate persoanele private de libertate au beneficiat de mecanismul compensatoriu.

În perioada indicată, s-au înregistrat 23.518 liberări, astfel: 4.174 de liberări la expirarea duratei pedepsei în termen și 19.344 de liberări condiționate, conform hotărârilor instanțelor de judecată.

ANP sublinează că au existat situații când o persoană a fost liberată și a revenit de mai multe ori în penitenciar. În aceeași perioadă, s-au înregistrat 2.618 reveniri, ceea ce înseamă 11,13% din totalul liberărilor.

Administrația Națională a Penitenciarelor precizează că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârșit fapte de natură penală în perioada postdetenție, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate.

Infracțiuni „iertate” de Legea recursului compensatoriu

Datele ANP prezintă și un clasament al celor mai răspândite infracțiuni săvârșite de cei care au beneficiat de Legea recursului compensatoriu. Tâlhăriile și crimele se află în Top 5:

· 1. Furt calificat – 3.803 liberări

· 2. Tâlhărie calificată – 1.822 liberări

· 3. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere – 1.499

· 4. Trafic și consum de droguri – 1.095

· 5. Omor – 1.041

Legea ar putea să nu treacă de CCR

Actul a fost atacat de către ICCJ în baza următoarelor argumente:

· Sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților conține o modificare de esență în materia liberării condiționate, prin care se exclude vocația la liberare condiționată a persoanelor condamnate pentru săvârșirea anumitor infracțiuni, deși această modificare nu a format obiectul dezbaterii și adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).

· Sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la exigențele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiționată a persoanelor condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 214 – 216 din Codul penal și menținerea beneficiului liberării condiționate pentru infracțiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.

Sursa: Hotnews