În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

20 de școli și grădinițe din județul Cluj au câștigat finanțare din partea Ministerulul Educației pentru a pune în practică proiecte de prevenire a violenței, infracțiunilor și bullying-ului.

Este vorba de 95.000 de lei, bani care vor fi folosiți pentru concursuri tematice, teatru forum sau campanii, dar și pentru formarea cadrelor didactice.

20 de școli și grădinițe din Cluj primesc bani pentru prevenirea violenței și bullying-ului. Ce activități vor face

Proiectele educaționale menite să prevină comportamentele agresive în rândul elevilor și care propun un management eficient al cazurilor de violență și al altor situații corelate contextual formelor de violență verbală, fizică și psihologică-bullying, au fost propuse de școlile din Cluj în cadrul celei de a II-a ediții a Programului național „Împreună prindem curaj”, o inițiativă a Ministerului Educației.

Unitățile școlare clujene au propus activități educaționale adecvate nevoilor preșcolarilor și elevilor. Astfel, vor fi organizate pentru copii teatru forum, concursuri tematice, campanii de conștientizare și sensibilizare, dar și vizite de studiu și întâlniri tematice.

Vor fi organizate și activități de formare pentru cadrele didactice privind managementul și rezolvarea conflictelor, activități de învățare între egali și de creștere a coeziunii claselor, grupuri de sprijin pentru elevii implicați în situații de violență, dar și ateliere cu părinții, potrivit reprezentanților Inpectoratului Școlar Cluj.

Șefa IȘJ Cluj: ”Violența în mediul școlar are consecințe multiple și profunde”

Cele 20 unități de învățământ preuniversitar din județul Cluj, ale căror proiecte educaționale au fost declarate câștigătoare de către comisia de evaluare constituită la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Cluj vor beneficia de o finanțare în valoare totală de 95.000 de lei.

„Ținând cont de faptul că violența în mediul școlar are consecințe multiple și profunde, în ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională a elevilor, dar și performanțele școlare ale acestora, proiectele propuse de unitățile de învățământ preuniversitar clujene încurajează intensificarea colaborării între instituții cu competențe privind reducerea comportamentelor indezirabile în rândul elevilor, cooptarea părinților în activitățile educative extrașcolare și creșterea siguranței și a securității în mediul școlar, știut fiind faptul că un climat sigur, primitor și de susținere în mediul școlar se realizează cu participarea tuturor actorilor implicați în procesul de educație”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Școlile și grădinițele care vor implementa astfel de programe

Unitățile de învățământ preuniversitar din județul Cluj care vor implementa proiecte de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar, în perioada decembrie 2024 – mai 2025:

• Centrul Școlar pentru Educație Inclusivă „Miron Ionescu” Cluj-Napoca;
• Școala Gimnazială „Avram Iancu” Câmpia Turzii;
• Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Câmpia Turzii;
• Școala Gimnazială Geaca, com. Geaca;
• Liceul Tehnologic de Transporturi „Transilivania” Cluj-Napoca;
• Școala Gimnazială „Ioan Opriș” Turda;
• Școala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca;
• Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin;
• Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Licurici” Cluj-Napoca;
• Liceul Teoretic „Dumitru Tăuțan” Florești;
• Școala Gimnazială Specială Huedin;
• Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca;
• Școala Profesională Poiana Turda;
• Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” Cluj-Napoca;
• Grădinița cu Program Prelungit „Prichindeii Veseli” Huedin;
• Grădinița „Magic Land One” Cluj-Napoca;
• Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca;
• Școala Profesională Răscruci.

Foto: pixabay.com

Profesorul Adrian Papahagi este conservator, creștin-ortodox și patriot. Sunt valori pe care le-a susținut mereu și de la care, cu intransigență, nu abdică. Spune că experiența politică l-a făcut mai competent ca alegător și crede în continuare în rolul partidelor și doctrinelor. Nu este un dezamăgit și nu are lamentații de intelectual scârbit de viața politică, dar are opinii ferme pe care le argumentează briliant. Și dacă nu ești de acord cu ele rămâne frumusețea discursului!

Aveți în contiuare cîteva dintre afirmațiile sale făcute la podcastul Contraste de pe Cluj24, realizat de Florin Danciu.

„Din politica militantă, dincolo de multe dușmănii, am rămas cu o înțelegere a fenomenului politic. Adică am înțeles un pic și ce-i în spate, nu doar ce se vede.

Nu mai sunt un biet alegător ușor de dus de nas. Am înțeles jocurile, am înțeles că foarte multe din aceste jocuri nu au nimic de a face nici cu principiile, nici cu alegătorii, ci sunt pur și simplu jocuri de culise.

Am înțeles, de fapt, cine cu cine și care sunt niște structuri mai de profunzime care leagă pe oameni dincolo de partide. Am înțeles niște jocuri. Nu mai sunt foarte naiv. Cu asta m-am ales. De acum votez, să spun așa, ca un fel de elector dezvrăjit sau elector luminat.”

Iohannis a fugit de dezbateri

„Klaus Iohannis la alegerile anterioare a refuzat inclusiv dezbaterea electorală cu contracandidata lui care, vai de capul ei, era ușor de învins, Viorica Dăncilă, nu era nici aia o lumină, a refuzat a fugit chiar și de acest exercițiu democratic. Deci el a golit funcția prezidențială de foarte multe din atribuții lui, n-a mai dat nicio seamă în faza poporului, ahtiat după lux, golf, turism exotic, tenis, era mereu în haine albe, ca un playboy of the modern world, mereu în deplasare!”

”Față de ăștia Băsescu și-a suflecat mâinile, Băsescu a avut curajul să se lupte cu un întreg sistem politic ticăloșit. Din nefericire a avut și el ticăloșii lui, sub el, cu el, lângă el, unii dintre ei au ajuns în închisoare unde era locul lor, dar Băsescu a făcut câteva chestii și Băsescu a reușit totuși să țină linia asta atlantistă, europeană, a încercat să facă niște reforme majore în justiție”.

Greșelile lui Băsescu

„Băsescu a avut curajul lui, a făcut multe greșeli. Eu personal am așa, un fel de amărăciune, fiindcă el putea să lase moștenire o dreaptă puternică și a lăsat o dreaptă divizată. Și am suferit pentru că a contribuit major la distrugerea asta, iar opțiunea lui pentru Udrea a fost o catastrofă pe care eu nu am combătut-o mereu.

Din nefericire a ieșit cu o percepție deteriorată și n-a știut să lase o moștenire inclusiv a propriului lui nume. O să vedem cum îl va recupera istoria, o să vedem peste 10, 20, 30 de ani cum vor fi toate puse în contextul epocii. Băsescu e aqua passata, cum ați spus. E trecutul. Nu cred că ne mai privește prea tare. Nu mai joacă.”

„Rolul intelectualului este demagisteriul intelectual și moral. Adică el a citit istorie și vede un pic durata mai lungă. Politicienii nu văd de obicei mai departe decât alegerile următoare. Foarte puțin veți vedea să se gândească pe 30 de ani sau pe 50 de ani. Și poate e mai bine așa. Nici nu vreau politicieni de aia care să înceapă să se creadă Napoleon sau Churchill. Mai bine să știe rolul. Intelectualul însă vede un pic mai mult”.

Când salvarea vine din politică, ceva nu e în ordine

„Intelectualul vede și mișcări care sunt acum și recunoaște în ele mișcări trecute. Când tu auzi că salvăm, unim, salvăm toată chestia, te gândești la Frontul Salvării Naționale, te gândești la Comitetul Salvării Publicede la Revoluția Franceză și îți dai seama că toată salvarea asta are și probleme.Te gândești pe un termen lung și vezi cine a folosit ideea salvaționistă în istorie. Te gândești ce înlocuiește ea. Adică noi creștinii credem într-un mântuitor.

Când salvarea vine din politică, ceva nu e în ordine. Și începi să ai altă perspectivă. Și poți să explici lucrurile astea.Stai, luați-o mai încet cu salvarea. Că nu politicul ne salvează pe noi. Salvarea e în afară a politicului.Politicianul este chemat, cum spunea Max Scheller, să administreze imediatul. Politicianul este un administrator. Eu nu vreau politicieni de ăștia mesianici care să ne ducă în nu știu ce direcție, să ne salveze. E destul Iisus Hristos să mă mântuiască. Nu trebuie să mă mântuiască Simion sau Băsescu sau Ciolacu. Dar vreau administratori corecți. Asta vreau.”

Despre PSD și Europa

„Fiindcă atunci când tu golești centrul de sens, lumea caută în continuare sensul ăsta. Și dacă centrul e golit de sens, îl găsești la extreme. Ce vedeți astăzi în Franța, de pildă. Macron, când a venit la putere în Franța, și-a spus așa. Macron fiind ce? Un socialist. El era membru în Partidul Socialist, ministru a lui François Hollande și, în același timp, legat de medii de bancheri, de finanțe, liberal. Și uitați ce a ieșit!”

„PSD-ul e veșnic, am văzut. E acolo, tot timpul va avea 30%. Păi uite, de 35 de ani e singurul partid, că nu și-a schimbat numele, nu și-a schimbat nimic.Tot timpul acolo și chiar și când părea că dispare, s-a reîntors și tot la 30%!”

„Dacă Europa e așa cum o știm noi, cu oameni albi, cu români, cu unguri, cu francezi, n-are niciun sens să o umpli cu africani, cu asiatici, fiindcă la un moment dat nu va mai fi Europa.”

Conservarea credinței

„Conservăm credința. Să ne lăsăm să tot înjurăm biserica atâta. Cu toate defectele ei, e credința în care s-au format națiunile astea europene.Hai, cât de cât să o ținem. Ții instituțiile, limbile, nu știu ce. Nu arunci în aer tot patrimoniu, toată moralitatea, tot ce înseamnă familie, credință, religie.Asta înseamnă până la urmă conservatorismul. O apărare a familialui. Ori, spațiu ăsta de discurs a fost integral abandonat de PNL, care s-a dus pe linia Iohannis, așa, progresism bruxellez și, evident, frica de vid funcționează în politică, în spațiul rămas gol, a apărut acest AUR.”

Doctrinele nu se schimbă

„PNL-ul ăsta se numește Partidul Național Liberal. Nu a văzut nimeni partea aia națională din el, da? Că nu se numește Partidul Liberal.”

„Deci AUR nu e un partid conservator. AUR e un partid revizionist.”

„Deci, da, eu cred că doctrinele, eu le zic doctrine, nu ideologii, s-au pur și simplu orientările politice, nu se schimbă. Când partidele tradiționale nu-și mai respectă doctrina, vor veni altele, o vor exacerba și voturile se vor duce spre margini, ceea ce se întâmplă acum în mare parte din America, din Rust Belt, America aia de Rednecks, America profundă de oameni uitați până la urmă de discursul politic. Și când unii oameni sunt neglijați, ei se răzbună pe politic.

Politica era făcută numai de activiști, ăștia stângiști, tot super bogați, vedete de Hollywood, milionari din Silicon Valley, nu știu ce, că toți erau progresiști, că își puteau permite. Ei stăteau în case închise cu garduri în 20 de hectare cu pădure și nu le păsa și în schimb muncitorul ăla amărât care a rămas fără fabrică și în orașul căruia veneau valuri-valuri de știu eu, sud americani mafioți violenți și nu își găsea de lucru, avea un salariu de mizerie și mai trăia și într-o societate tot mai degradată din punct de vedere al siguranței și curățenie și ordine, ăla s-a revoltat. Deci pe Trump l-a votat și un electorat care în mod normal ar fi votat stânga, da?”

„Eu nu zic că oamenii nu trebuie să fie patrioți. Trebuie să-ți iubești țara și să-ți iubești făcându-ți treaba ta în țara aia și dacă, Doamne fereste, vine un război, ducându-te să mori pentru ea, cum fac ucrainenii acum. Aș vrea să văd dacă noi, Doamne păzește, să nu se întâmple vreodată, dacă am avea vreodată eroismul ăla, să-ți chiar aperi țara an de zile sau am capitula rapid?!”

Îl votez pe Ciucă

„Domnul Ciucă mi s-a părut un om decent. Îl votez. Îi dau un vot.Ăsta e primul lucru. Îmi displace profund că e o creație lui Iohannis. Pe Iohannis am ajuns să-l detest datorită acestui mandat arogant pe care l-a avut.

Pe de altă parte e important ca PSD să n-aibă singur toată puterea, fiindcă am văzut cum arată România când PSD are singur toată puterea. Am văzut sub Iliescu și Năstase, am văzut ce a încercat și Dragnea, deși nu era singur la putere. Dacă PSD câștigă Cotrocenii, nu va fi bine pentru România.”

„Crin Antonescu a jucat total necinstit. Toată campania asta a ieșit și a atacat mereu pe Ciucă și PNL-ul. Iertați-mă că spun asta așa, că la dumneavoastră în podcast se pot spune câte ceva de genul ăsta. Crin Antonescu este un ticălos, da! Deci și-a văzut nevasta plasată la Bruxelles, la Parlamentul European, la Strasbourg și după aia a început imediat să atace PNL-ul. Crin Antonescu ca jucător politic a fost execrabil în 2012, a fost parte a unei lovituri de stat. Nu mă feresc eu să o spun, asta a fost după definiția de manual, da?”

Dubla comandă a serviciilor

„Pe vremea comuniștilor am impresia că serviciile secrete n-aveau voie să racoleze membrii PCR-ului. Ar trebui și acum a făcut o lege prin care să nu aibă voie să racoleze oameni politici. Oamenii politici să dea o declarație că nu sunt afiliați la niciun serviciu.

De ce? Fiindcă în clipa aia au dublă comandă. Și în același timp serviciile aia secrete, fiind secrete, că așa e și normal, nu sunt transparente. Un politician e transparent.Oricât ar fi el de mafiot, de nu știu ce, din 4 în 4 ani dă seama în fața poporului. Niciodată un general de ăla nu va da seama în fața poporului că el nu merge să-l aleagă cineva sau să ne arate nouă ce-a făcut. Noi nu o să-l putem niciodată trage la răspundere.”

Nu cred în independenți

„Nu, nu cred în independentism. De ce? Fiindcă tu nu poți independent, tu trebuie să faci o majoritate.Într-un consiliu, într-un parlament, un independent n-are nimic în spate. Deci ce majoritate să facă el? Nu, nu cred în independenți!”

„În niciun oraș din lume, în centru, n-ai răsaduri de castraveți și de ceapă verde. Nu așa arată centrul Clujului. Și asta ar trebui Boc și echipa lui să zică. Băi, în centrul Clujului nu suntem la Răchitele sau la Valea Ieri să aveți iarbă și melci și răsaduri de ceapă. Suntem într-un oraș. Așa că orașele sunt din piatră. Duceți-vă la Roma, duceți-vă la Paris, duceți-vă la Viena. Așa le-au făcut și romanii și de aia au rămas 2000 de ani.”

„Clujul merge bine. Are și probleme dar Boc ar trebui să spună lucrurile astea. Sigur că le spune. Dar trebuie să le spună mai mult și să dezamorseze din timp mai ales percepția asta că peste tot sunt numai pietre și că ce bine era înainte. Nu era bine. În Piața Unirii fosta Libertății că erau acolo ronduri de flori. Le puseseră comuniștii ca să nu se poată aduna oamenii să facă mitinguri. Iată, piața aia a devenit un adevărat for. Se fac acolo spectacole, Târgul de Crăciun, cinema în aer liber, TIFF etc. Adică ea are o funcționalitate publică.”

Rusia trebuie învinsă

„În anturajul lui Trump sunt oameni care, ca să spun așa eufemistic, nu sunt chiar prieteni ai Ucrainei. Chiar dacă nu poți zici că-s putiniști. Deci s-ar putea ca Trump să impună o pace care nu e în favoare a Ucrainei și care să-i dea apă lui moară lui Putin.”

„De-aia, eu cred și o spun tot timpul, Rusia trebuie învinsă. Zicea Macron, nu trebuie umilită Rusia. Ba da, trebuie umilită.Rusia trebuie sărăcită. În primul rând că au sărăcit oricum,rușii nu sunt într-o situație bună.Mai ține-i așa încă un an, doi și intră în colaps. Rusia trebuie îngenunchiată. Trebuie să intre în dezmembrare, de-a dreptul.Dar Occidentul a rămas cu mitul ăsta. Dom’le, Rusia e puternică. Nu e puternică.”

A doua ediție a Forumului de Securitate Cibernetică a fost organizat de Distribuție Energie Electrică Romania – DEER, cel mai important operator național de distribuție a energiei electrice. Forumul a reunit peste 300 de participanți și s-a desfășurat timp e două zile la Cluj, unde s-au reunit cei mai importanți actori din Energie și Tehnologia Informației.

Dezbaterile Forumului au scos în evidență provocările din domeniu și faptul că securitatea cibernetică a devenit o prioritate pentru companii și instituții în era digitală și, mai ales, pentru societățile din sectoarele strategice, precum este cel energetic.

Cei mai importanți actori din Energie și Tehnologia Informației, reuniți la Cluj: Securitatea cibernetică este o necesitate

Reprezentanți ai unor instituții importante naționale și internaționale – Guvern, Parlament, ANRE, ministere, reprezentanți ai unor companii locale și multinaționale, specialiști, analiști, reprezentanți ai universităților și asociațiilor de profil, jurnaliști au participat activ la un eveniment de anvergură, cu o tematică de actualitate și maxim interes.

Subiecte vitale pentru viitorul energiei românești

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis audienței, printr-un mesaj video: “Sunt în drum spre Baku, unde am onoarea să reprezint România în drumul lumii întregi către o tranziție energetică sigură, competitivă și verde (n.r. – COP29).

Este deja o tradiție să fiți la Cluj, la Forumul de Securitate Cibernetică, un subiect vital pentru viitorul energiei românești. Vreau să felicit de la bun început echipa DEER și pe doamna director general Mihaela Suciu.

Sunteți nu doar gazde excepționale, dar sunteți vizionari, care ați decis să puneți acest subiect al securității energetice pe masa decidenților și pe masa opiniei publice și a societății civile, ca o temă de dezbatere”.

Ministerul Energiei și-a asumat crearea primului Centru Sectorial de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – acest CRISCE, ”care va include specialiști care vor lucra în ture, oameni foarte bine plătiți și care vor avea ca misiune să apere întreg sectorul energetic românesc de atacurile cibernetice.

Suntem deja în avizare interministerială cu acest proiect de Ordonanță de Urgență și sunt convins că, în perioada imediat următoare, putem să-l adoptăm și să dăm un exemplu și pentru celelalte ministere și pentru celelalte sectoare. Vă rog foarte mult să vă bazați pe noi, să avansăm în continuare și să ne asigurăm că sectorul energetic românesc este unul protejat în fața oricăror amenințări inclusiv cele de securitate cibernetică”, a încheiat Sebastian Burduja.

Securitatea cibernetică trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă

În deschiderea Forumului, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a declarat că securitatea cibernetică nu mai este o chestiune opțională, este deja o necesitate, cu atât mai mult în domeniul energetic.

Pe bună dreptate, a adăugat edilul, cineva avertiza și spunea că, ”din nefericire, suntem doar la câteva click-uri distanță de un dezastru cibernetic, prin asta subliniind că, dacă nu suntem proactivi, dezastrul ne paște și atunci consecințele sunt dramatice”.

”Acest eveniment este un forum de bune practici, pe de o parte, dar și de idei inovatoare pentru ceea ce înseamnă soluțiile pentru viitor. În egală măsură, ceea ce am putut constata eu, este că această chestiune de securitate cibernetică nu mai este doar o competență a IT-iștilor. Securitatea cibernetică, evident, are ca nucleu central componenta de IT, dar ea trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă, concretă și, mai ales, inclusă in faza de concepere a infrastructurilor pe care le creăm.

Dincolo de conștientizare, dincolo de a gândi securitatea cibernetică ca o etapă încă de la început și nu una finală în protecția a ceea ce avem, cred că sunt lucruri care nu le mai putem evita”, a mai spus Emil Boc.

Sistem energetic accesibil pentru toți actorii implicați în siguranța energetică

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin reglementările pe care le face, ține cont de siguranța cibernetică a sistemului energetic din România, iar dialogul cu operatorii este unul deschis și va fi în continuare, a afirmat Mircea Man, vicepreședinte ANRE.

“Sigur că nu s-a pus niciodată problema ca Autoritatea să nu aibă o deschidere totală spre argumentele aduse de operatori pentru securitatea sistemului energetic, pentru că obiectivul ANRE este de a crea un sistem energetic solid, un sistem energetic accesibil pentru toți actorii implicați în siguranța energetică. Și sigur că punem pe primul plan și posibilitatea ca cei care sunt beneficiari să poată să plătească în final și prețurile să fie accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali”, a declarat Mircea Man.

De unde vin banii pentru securitatea cibernetică?

Sandor Bende, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a precizat că nu putem să așteptăm să vină banii de la UE.

”Totul are costuri! Dacă ANRE recunoaște aceste costuri, se vor reflecta în prețurile plătite de cetățeni. Va trebui găsit un echilibru. Vor fi costuri mai mari în rețele sau în securitate cibernetică? Experții ANRE vor trebui să gândească o soluție, astfel încât să ținem prețul la un nivel corect, echitabil, pe care cetățenii să le suporte și companiile să nu intre în faliment”, a mai spus Șandor Bende.

Preşedintele Comisiei pentru Energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal, a transmis în discursul său că deocamdată, ANRE nu recunoaşte costurile cu investiţiile pentru securitate cibernetică, care este unul ridicat.

”Să nu avem pretenţia de la companii, care sunt orientate spre profit, pentru că, până la urmă, sunt companii economice, aşa, de dragul securităţii cibernetice, să investească în securitatea cibernetică”, a punctat Antal.

”Aici are un rol extrem de important ANRE, pentru că şi distribuţiile, dacă încep să facă masiv investiţii în securitatea cibernetică, din punct de vedere al funcţionării lor ca şi companii, şi sunt într-o piaţă reglementată, fiecare eurocent, bănuţ ce pun acolo, trebuie să fie recunoscut de ANRE”, a spus acesta.

Impactul unui atac cibernetic poate fi devastator

În deschiderea celei de-a doua zile de dezbateri, Ovidiu Cîmpean, Secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a recomandat ca investițiile în energie regenerabilă și rețele inteligente pentru o reziliență cibernetică de impact în regiune, să se realizeze în energia regenerabilă, parteneriatele public-private și dezvoltarea economiei, care pot contribui la creșterea securității cibernetice în energie. Iar finanțarea nerambursabilă contribuie semnificativ la securitatea și creșterea eficienței energetice.

“Într-o lume în care infrastructurile critice devin ținte pentru atacuri cibernetice, protejarea acestora este nu doar o obligație legală, ci și o responsabilitate față de comunitățile și economiile pe care le deservim.

Securitatea cibernetică este un subiect care ne privește pe toți, iar, în sectorul energetic, impactul unui atac cibernetic poate fi devastator. De aceea, este esențial să fim cu un pas înaintea provocărilor și să ne întărim capacitatea de a răspunde eficient la amenințări”, a declarat și Alexandru Chiriță, CEO Electrica, apreciind că, spre deosebire de anul trecut, s-au făcut progrese: “Anul trecut eram la nivel de discuții; anul acesta suntem într-un pas intermediar, de implementare efectivă a acestor procese”, a conchis CEO Electrica.

Mihaela Rodica Suciu, Director General DEER a susținut în discursul său că realitatea ne arată că trebuie să fim pregătiți în permanență, pentru eventualitatea unor atacuri cibernetice, să avem pe masă soluții inovatoare și exemple de bune practici, care să conducă la o securitate, respectiv sănătate cibernetică a business-ului nostru.

Prin organizarea acestui forum, DEER a lansat invitația la o abordare și acțiune proactivă în materie de securitate cibernetică, la un demers și un efort comun al companiilor din domeniul energetic pentru asigurarea securității infrastructurii și a sistemelor informatice.

E nevoie de investiții în domeniu

Potrivit Comisiei Europene, sunt necesare investiții în rețele de 584 de miliarde de euro, din care 75% trebuie să meargă în digitalizare și în prevenția atacurilor cibernetice. Dacă 75% investim în digitalizare și protecție, restul de 25% nu ne ajunge pentru rețele. Așa că acționarii trebuie să se gândească bine și să ne ajute să investim mai mult. Este nevoie de o gândire pe termen mediu și lung, pentru că, într-adevăr, presiunea pe utilizatorul final, care se manifestă prin tarife, la un moment va fi foarte mare, este de părere Mihaela Rodica Suciu.

”Trebuie să găsim soluții și aici vreau să mă refer la soluțiile pe care le-am găsit noi, echipa DEER: accesarea de bani europeni. Pe Fondul pentru Modernizare am depășit cifra critică de trei miliarde de lei. Mai avem încă proiecte de vreo două miliarde, dar avem nevoie de fonduri, avem nevoie să se suplimenteze Fondul pentru Modernizare, ca să nu creăm presiune mare pe tarifele de distribuție. Așadar, investițiile majore trebuie făcute în rețele și investiția din rețele trebuie să se dubleze în investiție în digitalizare și protecție”, a declarat Suciu.

Mai multe şanse trebuie să fie acordate femeilor specializate în ştiinţe tehnice în sectorul energetic

Cum arată leadership-ul feminin al viitorului în IT și cybersecurity, în contextul transformărilor din domeniul energetic, a fost tema unui panel foarte interesant dedicat doamnelor la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.

S-a insistat în discuții pentru mai multe şanse care să fie acordate femeilor specializate în ştiinţe tehnice în sectorul energetic și pe nevoia de specialiști în domeniul cyber security.

Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a concluzionat: “Forumul de Securitate Cibernetică în Energie a fost un prilej excelent pentru a aborda teme esențiale, printre care:

• Rolul angajaților ca primă linie de apărare împotriva amenințărilor cibernetice, prin conștientizare și educare continuă;
• Inteligența artificială ca aliat indispensabil pentru detectarea și prevenirea atacurilor asupra infrastructurilor critice;
• Necesitatea unei colaborări strânse între experții IT și industria energetică, pentru a împărtăși cunoștințe și soluții eficiente;
• Legislația și reglementările – cum putem susține un cadru mai puternic, adaptat provocărilor actuale”.

La finalul Forumului, Mihaela Rodica Suciu a precizat: “Succesul celor două ediții ne determină să continuăm să organizăm acest eveniment necesar, în care noi, echipa DEER, credem și pe care mizăm pentru a crește gradul de conștientizare privind securitatea cibernetică, în special în domeniul energetic. Așadar, adresăm deja invitația pentru a treia ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, care va avea loc tot la Cluj-Napoca, în luna noiembrie 2025”, a închiat directorul feneral DEER.

Mai multe detalii puteți găsi AICI.

Candidatul PSD la Președinția României, Marcel Ciolacu, pregătește un set de măsuri pentru transformarea țării astfel încât să devină un actor important la nivel european și un hub regional de Cercetare și Inovare prin punerea în valoare a cercetării, inovării și dezvoltarea competențelor avansate.

Astfel, potrivit candidatului social-democrat la prezidențiale, dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică presupune alocarea a 400 de milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate.

”România va deveni un hub regional de Cercetare și Inovare. Ne propunem dezvoltarea unei Agenții de Inovare care să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii.

De asemenea, urmărim finanțarea de programe de accelerare și incubare pentru companiile care vor să aplice la acceleratorul NATO – DIANA”, a precizat Marcel Ciolacu.

Candidatul PSD a explicat că o altă măsură vizează marile companii, care vor fi stimulate să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilități fiscale: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.

Cercetare de vârf

”Programul Cercetare de Vârf în Domenii Strategice prevede alocarea a 600 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru cercetarea în domeniile strategice privind inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserelor, plasmei și radiației, tratamentul cancerului, a bolilor cardiovasculare și a altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, tranziția verde și digitală sau genomică.

Totodată, se susține proiectul strategic ELI-N, dar și a programelor HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii, Platforma Națională de Tehnologii și Semiconductori, DANUBIUS-RI, ALFRED și HUB Român de Inteligență Artificială”, a explicat Marcel Ciolacu.

Acesta s-a arătat impresionat de Institutul de Inteligență Artificială, primul din România, care este construit de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), al cărui șantier l-a vizitat recent.

CMF 31240010