EVENIMENT
Avioanele vor ateriza și pe ceață deasă pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj. Se va instala un sistem ILS de Categoria a III-a

Avioanele vor putea ateriza și pe ceață deasă pe Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj după ce se va instala un sistem modern, ILS, de Categoria a III-a, care va permite aterizarea aeronavelor și la o vizibilitate orizontală de 150 de metri față de 300 de metri cât este în prezent.
Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat că investiția se află în fază de evaluare și face parte dintr-un proiect mai amplu, estimat la 440 de milioane de lei, care trebuie finalizat până la sfârșitul acestui an.
”Având în vedere că au evoluat echipamentele tehnice – emițătoare radio, balizaj și iluminare, încercăm să ajungem la Categoria a III-a prin asigurarea condițiilor de operare având în vedere problemele pe care le avem cu ceața.
În momentul de față avem Categoria a II-a și avioanele pot ateriza la o vizibilitate orizontală de 300 de metri, iar dacă reușim Categoria a III-a atunci aeronavele vor putea ateriza la o vizibilitate de 150 de metri, ceea ce va însemna o îmbunătățire semnificativă și rar vor mai fi probleme cauzate de ceață”, a spus Ciceo.
Potrivit acestuia, proiectul mai prevede extinderea terminalului de pasageri plecări pe latura de Nord, contractul pentru execuție, în valoare de 225 milioane de lei, urmând să fie finalizat în luna februarie.
Jumătate din finanțare provine din fonduri europene.
Măsura va fi luată în condițiile în care, în perioadele cu ceață deasă, mai multe avioane nu au putut ateriza pe Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj-Napoca și au fost redirecționate fie la Budapesta fie la Sibiu sau Târgu Mureș.
În România, singurul aeroport care face parte din Categoria a III-a este ”Henri Coandă” București.
Sistemul ILS
Un sistem de aterizare instrumentală (Instrument Landing System – ILS) este un sistem de navigație bazat pe o serie de emițătoare radio care furnizează unui avion care vine la aterizare direcția și panta nominală de coborâre spre pistă.
Acesta este destinat pentru asigurarea unei aterizări în siguranță în condiții de zbor instrumental, adică în cazul unui plafon (baza norilor) coborât, sau a unei vizibilități scăzute datorită ceții, ploii sau ninsorii.
Un sistem ILS de Categoria a III-a, conform Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, este unul care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la şi de-a lungul suprafeţei pistei.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Pui pe sticlă, preparat de clujeanul Paul Cordea, în luptă cu cei mai buni ucenici măcelari ai lumii la WBC 2025 Paris

Echipa „Măcelari de Elită”, care reprezintă România la World Butchers’ Challenge, a debutat duminică, 30 martie, la Paris cu participarea lui Paul Cordea (25 ani) în secțiunea World Champion Butchers’ Apprentice. Tânărul măcelar, angajat al Moldovan Carmangerie din Cluj-Napoca, a intrat în competiție alături de alți 13 concurenți din 7 țări: Australia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie și Noua Zeelandă. Printre adversarii săi s-au numărat și trei tinere femei măcelar, din Germania, Irlanda și Italia, care au demonstrat că excelența în acest domeniu nu are granițe de gen.
Într-o probă contracronometru de 2 ore și 30 de minute, Paul a tranșat cu precizie patru tipuri de carne – vită, porc, miel și pui – și a realizat nu mai puțin de 40 de produse, fiecare dintre ele fiind însoțit de indicații de gătire, făcând o dovadă de diversitate și creativitate în abordare.
Masa lui de prezentare pe care s-a aflat inclusiv un pui pe sticlă a fost o reflectare a ospitalității românești prin abundența de preparate ce a amintit de mesele încărcate de la sărbătorile în familie.
Lupta cu timpul
„A a fost o adevărată furtună în mine, am trecut de la extaz, la agonie, la fericire, au fost emoții peste emoții, dar în final totul a ieșit bine. Partea cea mai grea a fost lupta cu timpul, care se scurgea încontinuu și, dacă făceai ceva greșit, era foarte greu să mai remediezi.
Aș fi vrut să mă opresc la început, am fost copleșit de emoții, nici cuțitul nu mai îmi stătea bine în mână, dar după 5-10 minute mi-am revenit și pe urmă totul a fost bine”, a declarat Paul Cordea imediat după concurs.
Încurajare pentru seniori
Cu doar trei ani de experiență în această meserie, Paul privește această competiție ca pe o lecție valoroasă: „În timpul concursului aș fi putut lucra un pic mai mult la finețea produselor, dar sunt la început de drum și vreau să îmbunătățesc acest lucru pe viitor.
Voi munci din ce în ce mai mult, vreau să mă perfecționez și să devin cel mai bun. Mă bucur că la sfârșit toți m-au felicitat, s-au minunat de masa mea și de faptul că am reușit să fac atâtea produse într-un timp atât de scurt”.
Înainte de competiția seniorilor, care va avea loc luni, 31 martie, Paul a transmis un mesaj de încurajare echipei României: „Să scape cât mai repede de emoții și de gândurile negative, să fie focusați doar pe ce au de făcut și să-i dea bătaie!”.
Prin performanța sa, Paul Cordea marchează un moment istoric pentru România, demonstrând că noua generație de măcelari are pasiunea, talentul și determinarea necesare pentru a duce tradiția mai departe, la cel mai înalt nivel.
Rezultatele oficiale ale competiției vor fi anunțate în seara zile de marți, 1 aprilie, în cadrul galei de închidere a World Butchers’ Challenge 2025.

În 2025, Paștele ortodox și cel catolic cad în aceeași zi, adică pe 20 aprilie. Este un real motiv de bucurie pentru credincioși, dat fiind faptul că se vor putea bucura de Învierea Domnului împreună, în același timp.
Cu ocazia Paștelui, legislația din domeniul muncii susține că toți angajații au dreptul la o vacanță formată din câteva zile liberele, timp în care să se odihnească și să serbeze Învierea Domnului.
Paște 2025: Ce zile LIBERE vor avea angajații și elevii
Cu ocazia Paștelui, în 2025 vor fi următoarele zile libere:
– 18 aprilie (Vinerea Mare);
– 20 aprilie (prima zi de Paște);
– 21 aprilie (a doua zi de Paște).
La aceste zile se adaugă și 19 aprilie, adică Sâmbăta Mare. Astfel, angajații se vor bucura de patru zile libere de Paște în 2025. În acest interval, fiecare poate fie să plece într-o excursie, fie să petreacă timp cu familia și prietenii sau doar să se odihnească și să meargă la slujbele oficiate cu ocazia Învierii Domnului.
Nu toți angajații din toate domeniile vor avea libere cele patru zile menționate anterior. Este posibil ca cei ce lucrează în domeniul turismului, al sănătății sau unele sectoare industriale să aibă un program diferit.
În ceea ce îi privește pe elevi, aceștia se vor bucura de o perioadă și mai lungă de stat acasă. Potrivit structurii anului școlar 2024 – 2025, aprobată prin ordinul ministrului Educației, vacanța elevilor va avea loc între 18 și 27 aprilie 2025. Copiii se vor bucura de zece zile libere, urmând să se întoarcă la școală pe 28 aprilie.
Anul acesta, Paștele ortodox și cel catolic va fi serbat în aceeași zi, respectiv pe 20 aprilie. Este un lucru rar ca Învierea Domnului să pice în aceeași zi și asta pentru că cele două sărbători sunt calculare pe baza unor calendare diferite. Ne referim la cel gregorian pentru catolici și cel iulian pentru ortodocși.
Guvernul a decis: se face punte de 1 Mai
Și 1 Mai este liber de la stat, iar în 2025 această zi pică într-o joi. Ca atare, Guvernul a decis să se facă punte, iar ziua de 2 mai să fie și ea liberă. Astfel, românii care lucrează în sistemul public se vor putea bucura de alte patru zile libere. Această zi va fi recuperată până la finalul lunii mai.
Recuperarea orelor de muncă pierdute se va face prin prelungirea programului de lucru în instituțiile publice, fără acordarea de timp liber compensatoriu. Mai exact, beneficiarii zilei de 2 mai vor fi nevoiți să lucreze mai mult în zilele ce urmează pentru a recupera ziua liberă, fără a mai fi adăugate alte beneficii.

Familiile monoparentale vor primi un ajutor financiar în valoare de până la 1.200 de lei, fiind vorba despre o categorie vulnerabilă în fața costurilor de trai tot mai mari. Dat fiind faptul că un singur părinte face față greu întreținerii unui copil sau chiar mai mulți, statul român le vine în ajutor cu sume de bani diferențiate, scrie Fanatik.
Ce categorie de români vulnerabili poate beneficia de SPRIJINUL de la stat
Prin familie monoparentală ne referim la familiile în care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți ca urmare a unui divorț sau a decesului unuia dintre aceștia. Această categorie este definită și prin Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, la art. 22, al. (5) astfel: „termenul familie monoparentală desemnează familia formată din persoană singură și copilul/copiii aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta”.
Prin persoană singură se înțelege persoana care:
– este necăsătorită și nu se află într-o relație de uniune consensuală (concubinaj);
– este văduvă (dovedit prin certificat de deces);
– este divorțată (dovedit prin hotărâre judecătorească/procedură notarială de divorț);
– al cărei soţ/soție este declarat/declarată dispărut/disparută prin hotărâre judecătorească;
– al cărei soţ/sotie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor (dovedit prin document emis de unitatea în care se execută pedeapsa, în care să se precizeze perioada detenției);
– nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);
– a fost numită tutore sau i s-au încredinţat/dat în plasament unul/mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c), cu excepţia asistentului maternal profesionist.
Cum sunt oferite ajutoarele de la stat
Ajutorul este împărțit în funcție de venitul mediu lunar pe membru de familie și de numărul de copii. În cazul unui venit per/membru de până în 200 de lei inclusiv, se vor acorda:
– 300 lei pentru familia cu un copil;
– 600 lei pentru familia cu 2 copii;
– 900 lei pentru familia cu 3 copii;
– 1.200 lei pentru familia cu 4 sau mai mulți copii.
Pentru familiile monoparentale cu venituri cuprinse între 201 lei și 530 lei inclusiv se oferă:
– 200 lei pentru familia cu un copil;
– 400 lei pentru familia cu 2 copii;
– 600 lei pentru familia cu 3 copii;
– 800 lei pentru familia cu 4 sau mai mulți copii.
Începând cu ianuarie 2024, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social au fost înlocuite cu venitul minim de incluziune (VMI). Acest ajutor este finanțat de la bugetul de stat și destinat familiilor monoparentale și persoanelor singure care se află într-o situație vulnerabilă.
Pentru a beneficia de venitul minim de incluziune sunt necesare următoarele acte ce urmează a fi depuse la Direcția Generală de Asistență Socială (DGASPC) de pe raza localității unde se află domiciliul sau scanate pe adresa de mail registratura@dgas.ro:
– date de contact valabile: număr de telefon, adresă e-mail;
– acte de identitate părinte și copii;
– istoric de domiciliu pentru titularul cu Carte de Identitate provizorie;
– adeverință de stare civilă emisă de Serviciul de stare civilă din cadrul Evidenței populației;
– adeverință de la penitenciar pentru soțul/concubinul/tatăl copiilor privind data reținerii și data eliberării (dacă este cazul);
– documente/declarație privind domiciliul și/sau adresa de reședință;
– documente privind veniturile: talon extras de cont pensie, alocație copii, pensie alimentară, adeverință de venit salarial lunar, document privind alte venituri realizate/încasate.

Semnele de stagflație (fenomen caracterizat printr-o creștere economică redusă, cu o inflație mare și un șomaj ridicat) pe care le arată economia românească, premergătoare intrării în recesiune, pot pune presiune pe leu și îngreunează eforturile BNR care folosește cursul de schimb drept principal instrument în lupta cu prețurile.
În cadrul unui recent interviu, preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat că economia României a intrat în stagnare şi are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii.
ANALIZĂ. Semne PROASTE pentru economie și leu
Creșterea ofertei comerciale de valută a coborât cursul euro la începutul săptămânii la un minim al ultimelor două luni de 4,9754 lei. Următoarele ședințe au adus o creștere a cotațiilor la 4,976 – 4,978 lei, astfel că media de vineri a fost stabilită la 4,9773 lei.
Piața monetară a avut o evoluție ușor descendentă la nivel săptămânal. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Statul s-a împrumutat joi cu 500 milioane lei, valoare identică cu cea a emisiunii de titluri de stat cu scadența în mai 2035, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,47%. Vineri, Trezoreria a atras suplimentar încă 75 milioane lei pentru aceeași scadență, pentru care a acceptat același randament mediu anual.
Euro a avut o evoluție descendentă, pe fondul marcărilor de profit și a atins un joi un minim de 1,0733 dolari. Vineri, creșterea de 0,4% în februarie a indicelui preţurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE) din Statele Unite, în timp ce rata anuală a inflaţiei de bază a urcat la 2,8%, a inversat pariurile, iar euro a urcat la 1,0764 – 1,0845 dolari, pentru a închide peste Ocean la 1,0827 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut la nivel săptămânal de la 4,5865 la 4,6187 lei.
„Prețul gramului de aur a urcat de la 453,2378 lei la 456,5018 lei”
Rezerva Federală a menținut la jumătatea acestei luni dobânda de referință la 4,25 – 4,50%, după un ciclu de reduceri în 2024 care a însumat un punct procentual. Prudența arătată de Fed vine în contextul incertitudinilor generate de majorarea tarifelor vamale de către administrația Trump.
Săptămâna trecută, majorarea ofertei de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele geopolitice și economice complicate, a ridicat cursul acesteia de la 5,2076 la 5,2332 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat de la 5,9493 la 5,9795 lei.
Prețul gramului de aur a urcat de la 453,2378 lei, record atins joi, la unul nou de 456,5018 lei. Evoluția se datorează atât aprecierii monedei americane cât și a faptului că metalul galben a atins un nou maxim istoric de 3.083,10 dolari/uncie, mai mult cu circa 40% față de sfârșitul lui martie 2024.
Uncia a depășit pragul psihologic de 3.000 dolari la jumătatea acestei luni, atât investitorii instituţionali cât şi cei privaţi dorind să-și protejeze portofoliile împotriva turbulenţelor economice.
Majorarea vânzărilor din piața cripto a coborât bitcoin la sfârșitul săptămânii la 82.200 – 83.500 dolari. Ethereum s-a depreciat la rândul său la 1.810 – 1.850 dolari.
Analiza cuprinde perioada 17 – 21 martie
Radu Georgescu