CFR Cluj și Rapid încheie ultima partidă din etapa a patra a play off-ului Superligii. Meciul se va desfășura luni de la ora 20.30, pe stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”.

În 28 septembrie 2024, CFR – UTA 1-3 a fost ultima înfrângere suferită de clujeni în campionat pe teren propriu. Au urmat acasă opt victorii şi două remize.

CFR Cluj – Rapid: DUELUL „feroviarilor” care încheie etapa a 4-a a play-off-ului Superligii de fotbal

Giuleştenii au câştigat doar trei dintre cele 16 deplasări din ediţia curentă, iar de alte opt ori au terminat la egalitate.

Gruparea antrenată de Dan Petrescu are cel mai bun atac din campionat, 61 de goluri marcate, dintre care 36 în repriza secundă, în timp ce Rapid este echipa cu cei mai mulţi marcatori în primele 33 de runde, 18 dintre cei 39 de jucători utilizaţi reuşind să înscrie cel puţin un gol, scrie LPF în avancronica meciului.

Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 48 de ori, de 16 ori s-au impus ardelenii, de 21 de ori au câştigat bucureştenii, iar alte 11 partide s-au terminat la egalitate.

Înaintea meciului de luni, CFR Cluj este pe locul 2, iar Rapidul pe 6.

Alexandra Săsărman era studentă la Facultatea de Drept din cadrul UBB Cluj-Napoca, originară din Bistrița și avea 22 de ani. Fata a decedat chiar de ziua ei în urma unui infarct.

Alexandra era absolventă a Colegiului Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița. Părinții fetei sunt medicul stomatolog Ionuț Săsărman și notarul Claudia Mihaela Săsărman.

DOLIU la facultatea de Drept din Cluj-Napoca: studentă de 22 de ani din Bistrița, DECEDATĂ chiar de ziua ei

Ea a încetat din viață sâmbătă subit în timp ce se afla cu mai mulți prieteni la o cabană a familiei în localitatea bistrițeană Săsarm. Conform unor surse neoficiale, ea ar fi fost găsită fără suflare în ciubărul de la cabană. Se presupune că apa era prea caldă, a leșinat și a intrat în stop cardio-respirator, scrie Observator BN.

Dumnezeu s-o odihnească!

Foto: Facebook

Săptămâna Patimilor, ultima săptămână a Postului Paștelui, începe imediat după sărbătoarea Floriilor.

În Lunea Mare se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos şi de smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului, scrie Alba24.

Lunea Mare, prima zi din Săptămâna Patimilor. TRADIȚII și semnificații

Începând cu seara Floriilor și până în Vinerea Mare, în biserici se oficiază slujbele de denii. Deniile sunt slujbe de dimineața care se săvârșesc, în seara zilei precedente, ca o formă de priveghere prelungită a zilei.

În cadrul Deniilor din Săptămâna Patimilor sunt rememorate ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului, respectiv prinderea, judecarea, răstignirea și îngroparea.

În această perioadă, preoții îndeamnă la post, rugăciune și spovedanie, fiind un timp în care creștinii se pregătesc duhovnicește pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Lunea Mare

În Lunea Mare, Biserica ne aduce aminte de două momente pline de învățătură.

Iosif cel preafrumos

Primul este legat de Iosif, fiul Patriarhului Iacob din Vechiul Testament, care este lăudat în cântările Deniei ca o prefigurare a Domnului Iisus Hristos. Iosif era fiul lui Iacob și al Rahelei.

Din cauza unor visuri care prevestau un viitor mare pentru el, frații săi mai mari au devenit invidioși și l-au aruncat într-o groapă. Ei i-au spus lui Iacob că Iosif a fost mâncat de fiare sălbatice, scrie basilica.ro.

Mai târziu, Iosif a fost vândut de frații săi din invidie, pentru treizeci de arginți. Deși a fost acuzat pe nedrept și aruncat în temniță, Dumnezeu l-a ridicat și l-a făcut conducător peste Egipt, potrivit crestinortodox.ro.

Viața lui Iosif este o prefigurare a lui Hristos, care a fost și El vândut pentru treizeci de arginți, judecat pe nedrept și răstignit. Însă, la fel ca Iosif, Hristos a biruit suferința și moartea și a adus mântuire întregii lumi.

Smochinul neroditor

Tot în această zi, ne aducem aminte de smochinul neroditor, pe care Iisus l-a blestemat pentru că nu avea roade. Această pildă ne transmite că Dumnezeu așteaptă de la om nu doar vorbe, ci fapte bune, roade ale credinței.

Blestemul smochinului amintește că Dumnezeu este iubitor și milostiv, dar și drept. La judecata de apoi, El va răsplăti pe cei ce au trăit cu credință și au făcut bine, dar îi va mustra pe cei ce au trecut prin viață fără să aducă niciun rod.

Această zi ne cheamă, așadar, la trezvie, la credință vie și la fapte bune, ca să nu fim doar „pomi cu frunze”, ci suflete cu roade.

Tradiții și obiceiuri în Lunea Mare. Ce este interzis să faci în prima zi din Săptămâna Patimilor
Potrivit tradiției, în prima zi din Săptămâna Patimilor este interzis să se consume urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, deoarece Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet, în loc de apă.

În Lunea Mare, în multe zone din țară, femeile încep curățenia de Paște. Acestea scot totul afară din casă, spală și aerisesc bine. Curățarea casei în Lunea Mare este considerată un ritual de alungare a tuturor influențelor negative acumulate în timpul iernii.

Totodată, unii credincioși încep un post mai aspru, alegând să nu mănânce nimic de la răsărit până la apus, ca o formă de rugăciune și pregătire spirituală pentru Sfintele Sărbători care urmează.

Săptămâna Patimilor. Semnificația fiecărei zile

Fiecare zi din Săptămâna patimilor are o semnificație aparte.

Potrivit Sinaxarului zilei din Triod, în zilele din Săptămâna Patimilor se reamintesc:

Sfânta și Marea Luni – se face pomenirea lui Iosif cel preafrumos și a smochinului care s-a uscat prin blestemul Domnului;
Sfânta și Marea Marți – se aduc aminte cele zece fecioare din pilda Evangheliei;
Sfânta și Marea Miercuri – se pomenește femeia păcătoasă care a uns cu mir picioarele Domnului;
Sfânta și Marea Joi – sunt celebrate patru evenimente: spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, instituirea Sfintelor Taine, rugăciunea supremă și vânzarea Domnului;
Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc Patimile Mântuitorului, sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare;
Sfânta și Marea Sâmbătă – se face pomenirea îngropării Mântuitorului Iisus Hristos și a coborârii Sale în iad.

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, atrage atenția asupra legăturii directe dintre prețurile ridicate ale locuințelor din Cluj-Napoca și aglomerația tot mai mare din trafic.

Aproape 38.000 de locuitori au părăsit orașul în ultimul deceniu

Într-o analiză bazată pe datele recensământului din 2021, arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, arată că, deși populația municipiului a scăzut semnificativ, traficul a devenit mai aglomerat ca oricând.

„Sunt prețurile imobiliarelor din Cluj-Napoca una dintre cauzele problemelor de trafic? Conform datelor de recensământ 2021, în ultimii 10 ani (2011-2021) populația județul Cluj a scăzut cu – 1,73 %, de la 691.106 locuitori la 679.141 locuitori (- 11.965 locuitori).

La nivelul municipiului Cluj-Napoca înregistrăm o scădere mult mai mare decât cea a întregului județ și găsim o scădere de – 11,7%, de la 324.576 la 286.598, adică -37.978 clujeni care s-au mutat din Cluj-Napoca. Și dacă totuși un procent așa de mare de locuitori, aproape cât toată populația municipiului Turda și mai mult decât populația municipiului Dej, a ales să se mute din Cluj-Napoca de ce avem problemele de trafic de azi”, remarcă acesta.

Comunele din jurul Clujului, alternative mai accesibile

Acești oameni nu au dispărut însă din județ, ci mulți dintre ei s-au mutat în comunele limitrofe orașului: Florești, Apahida, Baciu, Feleacu, Chinteni, Ciurila.

„Răspunsul vine din analiza datelor comunelor de lângă Cluj-Napoca, unde se înregistrează o creștere semnificativă a populației.

Avem așa:

1. Florești + 29.922 locuitori
2. Apahida + 6.554 locuitori
3. Baciu + 3.605 locuitori
4. Feleacu + 1.770 locuitori
5. Chinteni + 1.468 locuitori
6. Ciurila + 409 locuitori

Total: 43.728 locuitori, adică aproape cât populația municipiului Turda”, a mai explicat arhitectul-șef al județului.

„Formalismele duc la date eronate”

Totodată, arhitectul-șef punctează și problema formalismului administrativ și cere actualizarea criteriilor de proximitate pentru școli, astfel încât să reflecte realitatea urbană.

„Între cei stabiliți în comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca și cei care au plecat din Cluj-Napoca există o diferență de doar 5.750 locuitori (43.728 – 37.978). Dacă ne raportăm la situația reală, în care condiția de a avea domiciliul în Cluj-Napoca pentru a înscrie copilul la școală în Cluj-Napoca este luată în calcul, diferența de 5.750 este nesemnificativă. Criteriile de proximitate pentru școli ar trebui actualizate deoarece este evident faptul că aceasta nu reflectă realitatea cotidiană și că avem formalisme care duc la date eronate”, a mai declarat Salanță.

Orașul prea scump pentru locuitori aglomerează traficul

El subliniază că multe dintre apartamentele din Cluj-Napoca sunt cumpărate în scop investițional, nu pentru locuire reală. Soluția propusă: urbanizarea urgentă a terenurilor disponibile din intravilanul municipiului.

„Dar, revenind la cei 37.978 cetățeni care au ales să plece din Cluj-Napoca, cât credeți că a influențat prețul imobiliarelor din Cluj-Napoca decizia acestora?

Când orașul e prea scump pentru locuitori și devine o specula de investiții, apartamentele fiind tranzacționate într-un procent mare în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire, atunci locuitorii caută soluții mai ieftine și asta conduce la probleme de trafic. Cred că municipiul are nevoie de a urbaniza terenurile din intravilan, și asta urgent. Cu cât prețurile sunt păstrate sus, cu atât vor fi mai mari problemele de trafic. Ce spuneți?”, a conchis arhitectul-șef al Clujului.