Artistul clujean Flavius Lucăcel a dus Ziua Culturii Române în Israel

După ce a dus lucările sale de artist plastic şi spritul românesc în diverse ţări ale lumii, polivalentul artist clujean Flavius Lucăcel a mai făcut un pas în promovarea României în străinătate.

Dramaturg la Haifa

De această data, în calitate de dramaturg, a marcat de curând Ziua Culturii Române la Haifa, în Israel.

Consulatul General al României la Haifa în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR) și Asociația Evreilor Originari din România (HOR) a organizat, în 21 ianuarie, Ziua Culturii Române la sediul Consulatului General al României la Haifa, strada

𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺ul manifestărilor

• Rolul instituțiilor de stat în păstrarea identității culturale – E. S. Adrian Brîncoveanu, consulul general al României la Haifa
• Cultura ca instrument de apropiere între generații – Erna Kretzer, președinta HOR Haifa
• Haifa – model de multiculturalism și conviețuire – Israel Savion, viceprimarul orașului Haifa
• Educație prin literatură, rolul scriitorilor de limbă română în diaspora – Prof. Dr. Carmen Dumitriu, lector la Institutul Limbii Române
• Medalion Madeleine Davidsohn – Prezentarea romanului “Revelația”
• Scriitori români din Israel își prezintă opera – Membrii ASILR
• Prezentare de carte – “Singurătatea pietrelor” – Flavius Lucăcel, traducerea Moshe B. Ytzhaki și Paul Farkaș
• Expoziție de grafică Eva Cerbu – Adrian Buga, critic de artă, expert al Ministerului Culturii
• Moment artistic – Simona Rusu și prezentare de carte “Un vis, o voce, o poveste”

Moderator – Dragoș Nelersa, președinte ASILR

Piesa „Sigurătatea Pietrelor”, tradusă în ebraică

Piesa de teatru Singurătatea Pietrelor , piesă pusă in scenă cu mare succes la Teatrul Național din Cluj. Piesa a fost tradusă in ebraică de către Paul Farkas– ardelean neaoș și Moshe B. Itzhaki– ardelean prin adopțiune . Zic că merită.

În lumea teatrului, Flavius Lucăcel ​​va fi clasificat în funcție de calitatea pieselor pe care le-a scris ,aproximativ 15,  și de succesul lor pe scenă. Din perspectiva mea de poet, cercetător, profesor de literatură și actor, Lucăcel este un artist multidisciplinar, unul  a cărui artă se hrănește din diverse domenii de inspirație și influență: artele plastice în general și a lui proprie în special, arta sa de pietrar, cunoștințele de istoria teatrului, curiozitatea și cunoștințele vaste despre lume și istoria ei, implicarea profundă în viața rurală românească și antenele sensibile și ascuțite pentru viața însăși. Și ,poate mai presus de toate acestea, Flavius ​​este un suflet mare, care îl modelează ca artist al percepției profunde a curenților din adâncurile oamenilor, ale căror voci nu sunt auzite, sau sunt înghițite de zgomotul teribil al răului, exploatării și alienării celorlalți.

Piesa “Singurătatea pietrelor” este un exemplu clar al sensibilității sale față de ceea ce este „diferit” și față de „celălalt”. Piesa prezintă trei personaje: un cuplu, o mamă, un tată, a căror iubire dintre ei a murit, și a căror căsnicie se destramă, și un copil cu tulburări de spectru autist, delfinul mamei, care încearcă cu toată puterea să mențină integritatea casei. Vocea unică, sensibilitatea și reflexiile  în care se combină gândirea, înțelepciunea, teroarea, îngrijorarea și maturitatea în fiecare dintre monologurile sale sau în dialogurile copilului cu părinții săi îl scot pe acesta din  spațiul stereotip, într-unul care ne oferă o prismă diferită și nouă, pentru a observa și a ne raporta la gama umană din noi și din viețile noastre.Măreția piesei constă în faptul că nu este teatru didactic, ci artă cu valori umane înalte. Freud susține că oamenii creează sau gândesc și construiesc teorii din punctele slabe și slăbiciunile unei persoane.

Îl cunosc îndeaproape pe Flavius, o  persoană unică în felul său.Iată de ce pot atesta că valorile, speranțele și aspirațiile prezente în piesele sale de teatru și nu mai puțin în viața lui pesonală își găsesc reflectarea într-o expresie ebraică extraordinară, provenită dintr-un termen kabbalistic: “Tikkun Adam și Tikkun Olam”, ce în română însă sună mai puțin bine: „repararea omului” și „Repararea lumii” .Această dublă “reparare “, a omului și a lumii, trebuie să înceapă  totdeauna de la „eu”, nu ca aroganță, ci ca act profund autentic . Ideea de a lucra cu el la proiecte comune nu numai că exprimă chimia bună dintre noi, ci poate fi și un exemplu de prietenie bună, o punte care traversează granițele dintre două limbi și două culturi. Și pentru a nu rămâne la planul teoretic, voi interpreta acum un scurt monolog din piesă. (George Schimmerling)

Flavius Lucăcel –un homo faber al timpurilor noastre

Nu pot să nu mă gândesc la descrierea făcută de Hannah Arendt și Max Scheller a omului creator, făuritor, al omului ce-și construiește propria lume și propriul destin. Și nu pot să nu-l leg pe bunul nostru prieten de aceste concepte la care el a aderat din însăși copilăria sa.  Lucăcel reprezintă toate aceste concepte care i-au fost moștenite pe undeva genetic în spațiul mirific al Alunișului natal.

Lucăcel n-are stare fiind în continuă mișcare și căutare de noi proiecte artistice, literare sau pur și simplu umane. Viața este prea scurtă pentru a te ocupa doar cu trivialități, ea trebuie umplută, în afara unei familii iubitoare și fericite, cu multe alte fapte umaniste, cu legături călduroase sau de prietenie cu toții semenii care-ți apar pe drum sau pe prispa casei, iar Flavius este modelul cel mai natural și încărcat de bunătate și dorința de a realiza exact cele arătate mai sus.

Flavius este și un foarte bun prieten al poporului evreu, un iubitor al Israelului. Aceste sentimente adânci i s-au insuflat încă din timpul copilăriei de către părinții lui, oameni simpli, oameni adevărați. Tatăl lui Flavius, Sanyi, a trăit printre evreii Alunișului, i-a cunoscut atât la bine cât și la rău. I-a văzut cum erau încărcați în căruțele pregătite de hothisti pentru a fi ghetoizați iar apoi duși la Auschwitz pentru a fi distruși de călăii naziști. Deși n-a apucat să fie martor ocular, copilul și tânărul Flavius i-a ascultat pe bunii săi părinți și a rămas cu aceste oribile mărturii din Aluniș, mărturii ce trebuiau multiplicate pe plan Nord Transilvan la mai bine de 150000 de evrei distruși în lagărele morții din Germania, Austria sau Polonia.

Flavius ne-a vizitat de nenumărate ori țesând legături foarte trainice cu mulți israelieni de-a lungul anilor. El nu este un novice influențat de novicii politicii antisemite din vestul Europei sau de pe campusurile americane. El este convins de bunătatea, ingeniozitatea, viabilitatea și reziliența poporului israelian. De aceea, cred eu, Flavius a fost primit și acceptat de societatea noastră cu aceeași monedă, cu brațele deschise.

Rolul lui Flavius în toate proiectele noastre culturale dintre România și Israel este de asemenea deosebit de instrumental. El a facilitat multe întâlniri literare în frumosul Sălaj, la Cluj, în Maramureș, Bihor, Reghin, Bistrița pentru a aminti doar câteva din cele mai de seamă locuri transilvane. Flavius a fost cooptat de regretatul nostru prieten, Radu Țuculescu pentru a fi al patrulea muschetar, vorba poetului Adrian Popescu. Acum el a devenit al treilea iar Radu, sunt sigur, zâmbește împăcat de pe crestele norilor.

Flavius a reușit de asemenea să dea viață unui proiect foarte important prin care împreună cu doi inimoși români și israelieni, Adrian Crivii și Belu Simion Făinaru, au reușit să primească aprobările de rigoare ale autorităților de la Satu Mare pentru a muta o casă evreiască făcută din lemn, din Cămârzana la Muzeul Etnografic de la Cluj. Este un proiect mare și important prin care se punctează adevăruri de necontestat, prezența și contribuția evreilor alături de români și maghiari la viața de zi cu zi a satului transilvănean, la bunăstarea societății românești.

După refacerea acestei case pe una din colinele muzeului clujean, artistul Belu Simion Făinaru va contribui la crearea unei atmosfere autentice evreieși în această casă.

În fine, proiectele lui Moshe B Itzhaki și ale mele de peste zece ani de acum, proiecte prin care apropiem literatura română prin cei mai buni poeți contemporani de cultura și cititorii israelieni și la fel, cultura israeliană de cititorii români, trebuie spus că au creat un mare impact în cele două societăți chiar dacă afirmația ar părea neavenită pentru unii. Închei prin a vă informa că  24 de psalmi scriși de Moshe în memoria lui Radu vor apărea atât la Tel Aviv cât și în traducerea noastră la București. Un alt volum de poezii de ioan Pintea se va lansa în curând în ebraică aici la Consulatul General în viitorul apropiat, cu bunăvoința și sprijinul Dlui. Consul General Brîncoveanu. (Paul Farkas)

Flavius Lucăcel, un artist complex, polivalent

Flavius Lucăcel / n.1968 / trăiește și activează în Cluj-Napoca.

Selecție proiecte expoziționale

2020 Pe fereastră, Steaua / Galeria Uniunii Scriitorilor Cluj-Napoca, Ro / solo show

2006 Români în România, Galeriile Sima Zalău, Ro

2006 Povestea vinului / Street Art / Festivalul Zilele Romane, Zalău, Ro/ solo show

2005 Salonul anual UAP, Galeria UAP Zalău, Ro

2005 Povestea vinului / Festivalul Zilele Romane, Zalău, Ro / solo show

2004 4005 – Dulce gară / Pictură, Instalație, Performance, Gara Jibou, Ro

2004 Salonul anual UAP, Galeria UAP Zalău, Ro

2002 Salonul anual UAP, Galeria UAP Zalău, Ro

2002 Autumn Gallery, Philadelphia, SUA

2002 Noduri și semne, Galeria Consiliul Județean Baia Mare, Ro / solo show

2002 Noduri și semne, Centrul de conservare a tradițiilor Zalău, Ro / solo show

2001 Borna, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Ro

1999 Flavius Lucăcel, Centrul de conservare a tradițiilor Zalău, Ro /solo show

1999 Salonul anual UAP, Galeria UAP Zalău, Ro

1999 Flavius Lucăcel, Galeria Consiliul Județean Baia Mare, Ro/ solo show

1998 Ferestre, Galeria de Artă Kádár László, Covasna, Ro / solo show

1998 Salonul anual UAP, Galeria UAP Zalău, Ro

Volume de teatru

2018 Corporația, Editura Paralela 45, București, Ro

Ad

2016 Singurătatea Pietrelor / Loneliness of Stones, Editura Limes, Cluj-Napoca, Ro

2016 Nu te pune cu îngerii, Editura Limes, Cluj-Napoca, Ro

Ad

2015 Ne packazz az angyalokkal, Editura Holnap Varad, Oradea, Ro

2013 Ospiciul Local, Editura Caiete Silvane, Zalău, Ro

2012 Vecinii / Memoria Holocaustului, Editura EDU, Târgu-Mureș, Ro

2011 Trecătoarea Pisicii / The Cat’s Gore, Editura Limes, Cluj-Napoca, Ro

2010 Tutungeria / Tobacconist’s, Editura Limes, Cluj-Napoca, Ro

2009 Ceai de Fluturi / Butterfly Tea, Editura Limes, Cluj-Napoca, Ro

2008 Marțianul Telemah, Editura Eikon, Cluj-Napoca, Ro

2006 Trilogia Spațiului Închis, Editura Eikon, Cluj-Napoca, Ro

Spectacole de teatru

2021 Singurătatea pietrelor, spectacol lectură, coord. Arina Ioana Trif, Teatrul Radu Stanca, Sibiu, Ro

2020 Singurătatea pietrelor, regia Norbert Boda, Un Teatru, București, Ro

2019 Corporația, regia Chris Nedeea, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Ro

2016 Nu te pune cu îngerii / Mioriţa Reloaded, regia Chris Nedeea, Mario Dance Atelier, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Ro

2014 Fisura, regia Victor Olăhuț Godot Café Teatru, București, Ro

2012 Fisura, regia Victor Olăhuț, Euphoria Music Hall, Cluj-Napoca, Ro

2012 Scoici pe nisipul fierbinte / Hell’s Cabaret‚ regia Sorin Misirianțu,Teatrul Național Cluj-Napoca, Ro

Premii

2019 Premiul de Excelență Vasile Alecsandri, Festivalului literar Vasile Alecsandri Bacău Ro

2016 Premiul Negoiţă Irimie, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca, Ro

2014 Premiul II, Concursul Național de Teatru Mihail Sorbul, Botoșani, Ro

2012 Premiul pentru belestristică-dramaturgie, Anul Editorial Clujean 2011, Ediția VI,Cluj-Napoca

2009 Premiul Radu Stanca / Cartea anului secțiunea Teatru / Teatrologie, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca, Ro

2008 Piesa anului, Clubul Dramaturgilor, Bucureşti, Ro

Nominalizări

2017 Premiile UNITER / Singurătatea pietrelor, nominalizare pentru cea mai bună piesă a anului.