În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Piața chiriilor din Cluj-Napoca a fost caracterizată și în 2024 de o cerere constantă și o diversificare semnificativă a ofertei. Cu o scădere medie de 14,54% în luna decembrie, chiriile au devenit mai accesibile în multe zone ale orașului.

Piața chiriilor din Cluj-Napoca se menține dinamică, datorită cererii susținute atât din partea studenților, cât și a profesioniștilor atrași de oportunitățile economice ale orașului. În luna decembrie 2024, prețurile la chirii s-au stabilizat la o valoare medie de 529 euro/lună, după o scădere de preț de -14,54% față de luna anterioară, potrivit unei analize Blitz Imobiliare.

În zone precum Florești și Baciu, prețurile accesibile atrag chiriași care preferă să facă naveta către centrul orașului, în timp ce cartierele precum Mărăști sau Bună Ziua oferă locuințe moderne pentru cei care doresc să fie mai aproape de facilități.

Iată câteva exemple de chirii medii pe cartiere:

• Florești: €359
• Mărăști: €441
• Mănăștur: €447
• Central: €515
• Bună Ziua: €600

Cu prețurile în scădere și o diversificare a ofertei, piața chiriilor din Cluj-Napoca se pregătește pentru un 2025 promițător. Dinamica cererii și a ofertei va continua să fie influențată de factori precum migrația internă, proiectele rezidențiale noi și preferințele chiriașilor. În acest context, Clujul rămâne un punct de referință pe piața imobiliară din România.

Anul 2024 a adus o reducere a numărului de accidente rutiere, conform datelor Poliției Române, înregistrându-se o scădere de peste 50% față de 2019. Indisciplina pietonilor, nerespectarea vitezei legale și comportamentul bicicliștilor au generat aproape jumătate din accidentele grave.

În perioada ianuarie – noiembrie 2024, la nivel naţional, s-au înregistrat 3.862 de accidente, în urma cărora 1.333 de persoane au decedat şi 2.980 au fost rănite grav, a transmis vineri Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Scădere cu 50% a numărului de accidente față de anul 2019

Comparativ cu situaţia similară înregistrată în anul 2023, numărul de accidente a scăzut cu 234 (-5,7%), numărul de persoane decedate cu 55 (-3,9%) şi numărul persoanelor rănite grav cu 217 (-6,7%). Comparativ cu perioada similară a anului 2019, se constată scăderea tuturor indicatorilor dinamici de analiză, după cum urmează: -3.888 de accidente (-50,1%), -314 persoane decedate (-19%) şi -4.333 de persoane rănite grav (-59,2%).

Principalele cauze ale accidentelor

Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave sunt:

• Indisciplina pietonilor (17,7%): 685 de accidente (-22), soldate cu decesul a 292 de persoane (+6) şi rănirea gravă a altor 400 (-30);
• Nerespectarea regimului legal de viteză (15,9%): 617 accidente (-26), soldate cu decesul a 245 de persoane (-24) şi rănirea gravă a altor 524 (-7);
• Indisciplina bicicliştilor (11,2%): 433 de accidente (-93), soldate cu decesul a 83 de persoane (-33) şi rănirea gravă a altor 352 (-67);

Accidentele produse pe fondul primelor trei cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave.

Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor, după cum urmează:

• Indisciplina pietonilor: 21,9%;
• Nerespectarea regimului legal de viteză: 18,3%;
• Indisciplina bicicliştilor: 6,2%

Zeci de mii de acțiune, derulate de poliție

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au organizat şi executat 59.639 de acţiuni destinate combaterii principalelor cauze generatoare de accidente, implicând atât efectivele proprii, cât şi poliţişti din cadrul structurilor teritoriale de ordine publică desemnaţi poliţişti rutieri.

De asemenea, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au organizat şi executat 4.937 de acţiuni pe linie de transporturi rutiere, dintre care 1.985 au vizat transportul rutier public de persoane, 1.974 transportul rutier de mărfuri, 269 transportul rutier de mărfuri periculoase şi 709 au vizat transportul rutier de persoane în regim de taxi.

La nivel naţional, în urma neregulilor constatate, structurile de profil ale Poliţiei Române au aplicat 1.790.503 sancţiuni pentru nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice, astfel:

• Indisciplina pietonilor: 69.225 de sancţiuni;
• Nerespectarea regimului legal de viteză: 662.608 sancţiuni, fiind reţinute 77.319 permise de conducere (70.774 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h şi 6.545 pentru depăşirea cu mai mult de 70 km/h), ceea ce reprezintă 44,3% din totalul permiselor reţinute;
• Indisciplina bicicliştilor: 76.931 de sancţiuni

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, în trafic, au fost constatate 20.999 de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, dintre care 6.957 de infracţiuni pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice.

De asemenea, au fost reţinute peste 174.251 de permise de conducere, dintre care 19.982 de permise de conducere pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice.

FOTO: Arhivă

Pentagonul a atribuit companiei Raytheon Technologies un contract în valoare de 946 milioane de dolari pentru livrarea de sisteme de rachete Patriot destinate consolidării apărării aeriene a României până în 2029, informează The Defense Post, citat de Mediafax.

Contractul include radare avansate, staţii de comandă şi rachete interceptoare şi reprezintă cea de-a treia achiziţie de sisteme Patriot realizată de România, după comenzile din 2017 şi 2020.

Ministrul Apărării salută decizia

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a salutat acest pas pe platforma X: „Salut comanda recentă plasată de Guvernul american către Raytheon pentru sisteme Patriot. Radarele, staţiile de control şi rachetele care vor echipa următoarele trei sisteme vor întări capacităţile strategice de apărare aeriană ale României.”

Conform informaţiilor publicate de Raytheon şi Pentagon, România a semnat un acord de 3,9 miliarde USD pentru achiziţia a şapte sisteme Patriot, dintre care patru au fost deja livrate şi sunt alocate Regimentului 74 Patriot al Forţelor Aeriene.

Un sistem Patriot, donat Ucrainei de România

Unul dintre aceste sisteme a fost donat Ucrainei în toamna anului 2024, contribuţie pentru care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit în cadrul unei declaraţii din octombrie: „Mulţumesc României pentru sistemul Patriot (…) Putem pune capăt terorii ruse prin cooperare.”

Compania Raytheon a precizat că va colabora cu parteneri locali pentru a asigura continuitatea lanţului de aprovizionare. Totuşi, războiul din Ucraina a dus la întârzieri în livrarea mai multor echipamente militare, iar noile sisteme sunt programate să ajungă în România începând cu 2027.

Pe 29 octombrie 2024, Norvegia a anunţat, printr-un comunicat oficial, că va sprijini România cu 127 milioane USD pentru achiziţia unui sistem Patriot suplimentar care să înlocuiască cel donat Ucrainei.

Între Anul Nou și Bobotează, preoții „umblă cu crucea”, adică merg din casă în casă pentru a le sfinți și a vesti Botezul Domnului.

În vechea lumea satului, oamenii puneau grâu și pâine pe masă pentru a fi binecuvântate de preot, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ritualuri din satele clujene între Anul Nou și Bobotează. De ce își puneau fetele mărgelele sub fața de masă

Tot în această perioadă, fetele își puneau mărgelele sub fața de masă. Apoi, în Ajunul Bobotezei acestea le ascundeau sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Tot în acest scop, furau fire de busuioc din „struțu’ popii”.

În unele zone, fiecare familie îi dădea preotului un colac, o cupă de grâu, dar și alte daruri.

Fuioare de cânepă oferite preotului

Pe Valea Crișului din județul Cluj, preotul primea, pe lângă colac, câte un fuior de cânepă. Așa că, după Bobotează, femeile din sat participau la o clacă de tors, la preoteasă.
Preotul era însoțit de diac, de sfătul care purta căldărușa cu agheasmă, dar și de „calul bobotezei”, un om mai nevoiaș din sat, care ducea în desagi darurile primite de preot, iar la final era răsplătit din aceste daruri pentru efort.

FOTO: Torsul cânepii- Negreni, jud. Cluj/ Arhiva CJCPCT Cluj