În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un nou protest vizavi de Prefectura Cluj, împotriva candidatului independent Călin Georgescu, cel care a intrat de pe primul loc în turul 2 al alegerilor prezidențiale, are loc joi. Miercuri, 27 noiembrie, la o manifestare similară, s-au adunat peste 2500 de persoane.

Protestul este organizat de grupul independent ”Studenți pentru democrație”.

A doua zi de protest anti-Călin Georgescu și pentru democrație la Cluj

La acțiunea protest, anunțată pentru ora 19.00, s-au adunat deja peste 300 de persoane.

Și astăzi, protestatarii au venit cu steaguri ale Uniunii Europene, arătând că nu vor ca țara noastră să se izoleze. Se flurura și steagul României, iar printre participanți sunt și ucrin

„Mai bine mort decăt fascist”, scrie pe o pancartă a unui protestatar, cu trimitere la unele delarații ale candidatului Călin Georgescu.

„Alertă, alertp, alertă anti-fascistă” strigă tinerii adunați la Cluj.

Pentru ca România să-și continue ritmul de creștere economică este esențială continuarea procesului de reindustrializare al țării și a programelor destinate atât marii industrii, cât și IMM-urilor, promovate de PSD.

Datele europene și ale Institutului Național de Statistică arată că investițiile nete în economie din guvernarea PSD au atins, în primul semestru al anului 2024, un nivel istoric, de peste 80 de miliarde de lei și s-au concretizat într-o creștere de 4,8% a cifrei de afaceri din industrie, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Este esențial ca, pentru a menține această creștere accelerată, PSD să continue planul de reindustrializare și în 2025-2028.

PSD alocă 1,5 miliarde de euro pentru marea industrie

Un Guvern fără PSD pune în pericol Planul de Reindustrializare al țării, care prevede un buget de 500 de milioane de euro și facilități fiscale pentru investiții strategice în industria prelucrătoare.  De asemenea, s-ar pierde un miliard de euro alocați unei scheme de ajutor de stat pe o perioadă de 6 ani, prin care un număr estimat de 30 de companii din metalurgie și industria chimică urmează să fie susținute în procesul de reindustrializare prin decarbonizarea proceselor de producție și eficiență energetică.

Votul din 1 decembrie este despre CONTINUAREA Programului de Reindustrializare, crucial pentru dezvoltarea României (PE)

Economia ar avea de suferit deoarece obiectivele acestui plan sunt creșterea producției, reducerea deficitului comercial provenit din acest sector, dar și stimularea investițiilor pentru crearea locurilor de muncă în regiunile cu un PIB/locuitor sub media națională.

Sprijin activ și pentru întreprinderile mici și mijlocii

Schema de ajutor de stat IMM Plus, care a acoperit toate sectoarele esențiale ale economiei, a contribuit la dezvoltarea a 13.800 de firme, cu un buget de aproape 15 miliarde de lei. Aceste măsuri ale PSD au dus la creșterea PIB, dar și la majorarea numărului de angajați și, implicit, reducerea șomajului. Pentru ca această evoluție pozitivă să continue este nevoie intrarea PSD în noul guvern, iar investițiile masive și alocările bugetare consistente pentru antreprenorii români să devină o constantă.

CMF 11240017

„Mediul de afaceri, care se văicărește într-una, a ieșit să comenteze evenimentele din 24 noiembrie. Și astfel a pierdut o bună ocazie să tacă din gură”, comentează Dragoș Damian, CEO Terapia.

„Prietenii mei din mediul de afaceri nu se vor supăra pe mine pentru titlu sau pentru conținut. Ei oricum îmi spun într-una fie că sunt bolnav mental dacă cred că îi pasă cuiva de «Cumpără Românește» sau «Cumpără Fabricat în România», fie că sunt un moș comunist pentru că spun ca am dat jos mii de fabrici fără să trebuiască și fără să punem nimic la schimb, fie că sunt un nostalgic ceaușist pentru că spun că doar el a construit infrastructură în România, fie că sunt spion ungur pentru că îi vorbesc de bine, fie că sunt omu’ lui Ciolacu pentru că cred în reindustrializare și în wage-led-growth.

Mediul de afaceri a ieșit să se dezică de actuala clasă politică

Așadar, cum spuneam, mediul de afaceri a ieșit să comenteze evenimentele de duminică. A ieșit, după 3 zile de uluire, plin de îngrijorare și încruntare pentru a declara că nu se mai simte reprezentat de actuala clasă politică și că aceasta trebuie să fie reformata degrabă. Până vineri însă mediul de afaceri râcâia milog la ușa actualei clase politice pentru a obține facilități, scutiri și alte pomeni. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe demisiile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, cei doi premieri sub care economia României nu a dus-o niciodată atât de bine, că mediul de afaceri a ieșit să se dezică de ei.

Apoi, mediul de afaceri a reluat în clișee pline de neologisme sforăitoare teme de maximă importanță, apartenența la circuitul euro-atlantic, maturitate și responsabilitate politică, front comun pentru alegerile de la 1 decembrie sau 8 decembrie. În toate aceste declarații, cu prudența (am moderat mai potrivitul «lașitatea») cu care ne-a obișnuit, mediul de afaceri nu a spus negru pe alb ce dorește el sau ce le cere politicienilor să facă.

Mediul de afaceri a pierdut o bună ocazie să tacă din gură

Astfel încât, fără să îmi ceară nimeni, le adresez scuze politicienilor în numele mediului de afaceri care, așa cum spuneam, a pierdut o bună ocazie fie să tacă din gura, fie să spună răspicat ceea ce gândește cu privire la alegeri, fie să iasă în stradă să protesteze alăturându-se copiilor de acolo. E mai complicat sa vorbești răspicat când ești baricadat în spatele laptopului cu IA și în birourile de clasa A și în sălile de conferința de cinci stele.

Propun mediului de afaceri câteva soluții ca să își repare obrazul

Cu multă umilință propun mediului de afaceri câteva soluții imediate pentru ca să își repare obrazul:

Să dea o declarație comună din care să reiasă că în ultimii 3 ani, în guvernarea PSD-PNL, cu Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu premieri, în ciuda multiplelor crize de toate felurile, mediul de afaceri a avut cei mai buni ani de dezvoltare din istorie.

Să viralizeze, prin toate mijloacele aflate la dispoziție, inclusiv social media, deja viralul «Marcel Ciolacu, vino înapoi! Am glumit cu Nordisul».

Să se angajeze că dacă Klaus Iohannis, prin CSAT, reușește să anuleze alegerile de la 24 noiembrie, îi cumpără și donează vila din Aviatorilor.

Închei invitând mediul de afaceri, ca în eventualitatea în care alegerile nu vor fi anulate și după 8 decembrie cineva, prin declarații inconștiente, ne atrage într-un război, să se înroleze voluntar și sa meargă pe front în locul copiilor și nepoților noștri”, este de părere Dragoș Damian, CEO Terapia.

România a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Federației Rusă, este una dintre concluziile din ședinta Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

De asemenea, s-a concluzinat că au avut loc și atacuri cibernetice, dar și că un candidat la alegerile prezidențiale, respectiv Călin Georgescu, a beneficiat de o expunere masivă pe fondul  unii tratament preferențial pe platforma TikTok, care nu a respectat normele legale.

CSAT: Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral

O Ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis, a avut loc joi, 28 noiembrie la Cotroceni.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

România a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă

“În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.

Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.

De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”, se arată în același comunicat.

“Expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe platforma TikTok”

În același comunicat de arată că din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.

“Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.

Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC”, arată Administrația Prezidențială.

“TikTok nu a respectat normele legale”

Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

“În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”, se mai arată în comunicat.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a fost convocată miercuri de președintele României Klaus Iohannis.

Pe agendă s-a aflat analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C suport pentru procesul electoral.

La şedinţă au participat și premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, directorul SIE, Gabriel Vlase, un reprezentant al SRI, şeful SMAp, Gheorghiţă Vlad, consilierul prezidenţial și Ion Oprişor, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea.

Tot astăzi, Curtea Constituțională a României (CCR) a cerut Biroului Electoral Central să renumele toate voturile, incluiv cele nule, din primul  tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, pentru a exlude orice posibilitate de fraudă la vot.