Analiza RoEM UBB-FSEGA: Măsurile de austeritate au evitat o catastrofă financiară

Măsurile de austeritate luate de Guvern, deși extrem de criticate și contestate prin proteste, au împiedicat România să ajungă într-o criză majoră de finanțare a datoriei publice, arată analiza Romanian Economic Monitor (RoEM) UBB-FSEGA, proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj.

„O criză de finanțare ar fi dus la pierderea încrederii creditorilor externi și la imposibilitatea de a acoperi deficitele bugetare. România are deja o datorie publică de circa 55% din PIB, iar menținerea unui deficit ridicat ar fi împins țara, în câțiva ani, către un nivel de îndatorare nesustenabil”, explică Levente Szász, prorector al UBB și coordonatorul echipei RoEM.

Riscuri majore: recesiune, criză bancară și scăderea investițiilor

Specialiștii atrag atenția că pierderea încrederii investitorilor ar putea declanșa un lanț de efecte grave:

• austeritate și mai dură, cu tăieri masive de cheltuieli și creșteri de taxe;
• slăbirea sectorului bancar, din cauza deprecierii titlurilor de stat;
• reducerea investițiilor străine, ceea ce ar limita potențialul de creștere economică.

„În lipsa măsurilor luate, România ar fi fost împinsă într-o recesiune adâncă și de durată”, avertizează Markó Balázs, cercetător RoEM.

Lecția Greciei. De la datorie la criză umanitară

Analiza UBB aduce în discuție și cazul Greciei, care a ajuns, începând cu 2009, la o datorie de peste 130% din PIB și a intrat într-o criză severă, cu tăieri bugetare masive, scăderi de venituri și șomaj record.

„România a evitat, pentru moment, un scenariu similar, dar numai prin continuarea unor politici fiscale responsabile poate rămâne pe linia de plutire”, avertizează Szász.

Dobânzi ridicate și semne de normalizare

Dobânzile la titlurile de stat românești au crescut puternic în ultimii ani, ajungând la peste 7% în 2025, ceea ce înseamnă costuri mari pentru finanțarea statului. În plus, indicatorii de risc (CDS) rămân la niveluri ridicate.

Totuși, după alegerile din 2025, s-a înregistrat o ușoară stabilizare, semn că piețele financiare încă mai au încredere în capacitatea României de a-și onora obligațiile, cu condiția ca măsurile de ajustare să fie aplicate ferm și credibil.