ADMINISTRAȚIE
Analiză: Jumătate din flota de autobuze electrice a CTP, folosită parțial. Jumătate din tramvaie circulă în ore de vârf
Specialiștii grupului Mobilitate Cluj-Napoca au realizat o radiografie la zi a parcului auto al Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, iar din analiză reiese că sunt multe mijloace de transport în comun care nu sunt folosite în municipiu.
Infrastructura de troleibuze din Cluj-Napoca nu a mai crescut din 1986, deși Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2015 indica proiecte de extindere în Zorilor, pe Calea Florești sau Între Lacuri. Până în 1994 la Aeroport și pe Bulevardul Muncii circulau troleibuze iar vechile rețele de pe str. Traian Vuia/Fabricii/Muncii au stat nefolosite intre 1994 și 2013/2021.
În timp ce urbea de pe Someș a stat cu rețea de troleibuze nefolosită și cu autobuze diesel operând pe sub electrificare, orașe precum Baia Mare au construit linii noi de troleibuz spre a elimina pe cât posibil autobuzele diesel din oraș.
Rețeaua de tramvaie inaugurată în 1987 nu s-a extins deloc vreodată, în pofida extinderii constante a orașului.
Desi existau fonduri europene disponibile pentru extinderi iar PMUD sugera încă din 2015 prelungirea rețelei până în Florești, infrastructura de tramvaie are același parcurs ca și acum 34 de ani. Între timp, orașe precum Arad sau Oradea și-au extins rețeaua de tramvaie cu linii noi în zone de interes.
Troleibuze nefolosite
Flota de troleibuze include 42 de troleibuze Irisbus Agora (27 standard și 15 articulate), 20 troleibuze Irisbus Citelis (10 standard + 10 articulate), 20 de troleibuze articulate Astra Town 118 și 50 de troleibuze Solaris Trollino noi, totalizând 132 de troleibuze eficiente energetic, cu podea joasă.
Mai puțin de jumătate din flotă este folosită simultan, însă, 63 de troleibuze circulând în ora de vârf în orașul de sub Feleac. 52 dintre cele 132 sunt retrase și neutilizate încă din anii trecuți.
Autobuze folosite parțial
Flota de autobuze electrice este folosită parțial doar, aproape jumătate dintre vehicule staționând în ora de vârf. Dintre cele 41 de autobuze electrice Solaris Urbino, maxim 22 circulă în total în același timp pe traseele 27, 33, 41, 44, 45, 47 și 53.
Între timp, Turda operează simultan 17 din cele 20 de autobuze electrice iar orașul cu cele mai multe astfel de autobuze din Romania, Brașov, rulează simultan 44 din cele 51 de autobuze electrice din flotă.
Flota de autobuze diesel a crescut constant, atât cu achiziții de autobuze noi – 40 în 2014, 10 în 2015, 75 în 2018, 10 în 2019, 10 în 2020 – cât și cu achiziții de autobuze la mana a II-a, poluante – 14 în 2014, 12 în 2016, 15 în 2017, 7 în 2018, 10 în 2020, iar în acest moment circa 184 de autobuze diesel circulă simultan în urbea de pe Someș, comprativ cu 22 autobuze electrice, 63 troleibuze și 12 tramvaie.
12 tramvaie din 28
Flota de tramvaie s-a reînnoit simțitor în ultimii ani, ajungând la 28 de tramvaie moderne, de 30 m și cu podea joasă. Dintre acestea, orașul folosește simultan în ora de vârf 12 tramvaie, obținându-se un coeficient de utilizare a flotei de 42% pentru vehicule care costă peste 2 milioane de euro fiecare.
Dacă s-ar folosi 24 din cele 28 de tramvaie, intervalul de succesiune din ora de vârf s-ar reduce de la 10-12 minute la 5-6 minute. Achiziția și mentenanța a 28 de tramvaie noi pentru 12 vagoane la stradă în ora de vârf este nesustenabilă, ineficientă. Probabil că excesul de tramvaie vizează extinderea rețelei spre Florești, altfel n-ar avea sens…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Pregătirea casei pentru Crăciun în satele clujene tradiționale. Rolul ritualic pe care îl avea mătura
Nu era gospodărie în lumea satului care să nu se pregătească din timp pentru venirea Crăciunului și a tuturor sărbătorilor de iarnă.
Toate erau puse în rânduială, atât în ogradă, cât și în casă. Curățenia și împodobirea casei cădea în seama femeilor, în special a fetelor mari, cele de măritat, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Pregătirea casei pentru Crăciun în satele clujene tradiționale. Rolul ritualic pe care îl avea mătura
Curățenia ceremonială era una deosebită, iar împodobirea odăilor era una specială, fapt relevat și în unele colinde de gazdă, arată specialiștii clujeni:
„Sculați, sculați, boieri mari
Că vă vin colindători
Pe la miez de cântători
Sculați, sculați, nu durmiți
Sculați și vă-mpodobiți
Și sculați și slugile
Să măture curțile
Cu mătură de mătasă
Să iasă răul din casă.”
Mătura „scotea” răul din gospodărie
Rolul ritualic al măturii este vizibil în colindă, atât în sens propriu, cât și în cel figurat, resepcitv acela de a scoate răul din gospodărie, arată reprezentanții CJCPCT Cluj.
Hărnicia, lăudată în colindele vechi
În alte colinde este lăudată hărnicia fetei gazdei:
„Asta-i fata cea frumoasă
Mândru și-o gătat prin casă…”
Fata era lăudată pentru că urma să fie pețită, în câșlegile de iarnă, se arată în volumul „Dorul fără obiect”, al etnologului Aurel Bodiu.
Foto: Pat gătat de sărbătoare în Orman, județul Cluj, în casa părintească a interpretului clujean Aurel Ciceoan/CJCPCT Cluj
România a incheiat procesul de evaluare a politicilor educaționale și a primit avizul favorabil, care confirmă alinierea la standardele promovate de OCDE în domeniul educației, a anunțat Ligia Deca, ministrul Educației.
“Sunt convinsă că împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să schimbăm fața educației din România”, a declarat ministrul Educației.
Ligia Deca: România a primit aviz favorabil pe Educație, în procesul de aderare la OCDE
Ministrul Educației susține că primirea acestui aviz confirmă apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice.
Acest lucru asigură cadrul pentru schimbul de experiență și participarea la studii internaționale (PISA, TALIS sau PIAAC ), ce fundamentează politici educaționale.
De asemenea, consolidează colaborarea directă cu experții din țările membre OCDE, ceea ce va permite școlii românești racordarea la cele mai bune e practici internaționale, a mai transmis Ligia Deca.
Țara noastră a fost evaluată în reuniunea Comitetului OCDE pentru Politici educaționale, din 19 noiembrie 2024.
România a fost reprezentată de o delegație condusă de Ligia Deca și din care au făcut parte secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu.
CULTURA
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.
La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .
Tatăl era cel care tăia porcul
Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.
Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.
Slănina și cârnații erau puși la fum
„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.
„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.
Foto: CJCPCT Cluj
Aberații de România
VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Și în acest an, Georgiana Lobonț a transformat Clujul în “capitala colindelor” românești.
BTarena a găzduit, sâmbătă ,unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sezonului – concertul „Știu românii să colinde”.
Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Georgiana Lobonț a oferit un spectacol în care tradițiile, emoția și energia sărbătorilor au prins viață într-o atmosferă unică, alături de artiști care mai de care mai iubiți, acompaniați de orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.
Printre invitații din acest an s-a numărat Cristian Pomohaci, Deți Iuga, Ancuța și Selena Anghel, Elena Gheorghe și mulți alții.
Sala a fost arhiplină, la concert fiind prezenți peste 11.000 de spectatori.
Andreea Ungur