ACTUALITATE
ANAF: Noutăţi la IMPOZITUL pe venituri și alte modificări importante pentru MICROINTREPRINDERI
O serie de schimbări importante pentru microîntreprinderi se preconizează în 2023. Este vorba în primul rând despre noutăţi la impozitul pe venituri, dar și despre alte modificări importante, scrie Alba24.ro. Precizările oficiale ale ANAF, mai jos.
Plafonul veniturilor pentru plata impozitului de 1% (cel de 3% a fost eliminat) în 2023 este de 500.000 euro, pentru microîntreprinderile nou înființate.
Pentru cele mai vechi, care în 2022 s-au încadrat la venituri sub 1 milion de euro, vor rămâne și în 2023 la același regim până la atingerea pragului de 500.000 euro, după care vor trece la impozit pe profit.
În ceea ce privește capitalul social, o persoană poate deține mai mult de 25% din capitalul social al unei microîntreprinderi în cel mult 3 societăți.
În caz contrar, dacă o persoană deține mai mult de 25% în mai mult de 3 societăți, trebuie să decidă care dintre ele trec la plata impozitului pe profit.
Condiția de microîntrepindere mai presupune cel puțin un salariat cu normă întreagă.
Practic, nu vor mai exista microîntreprinderi fără salariat.
Acesta poate să fie ori cu contract de muncă pe 8 ore, sau mai mulți angajați pot cumula contracte parțiale care să însumeze 8 ore.
De asemenea, este permis un contract de mandat a cărui sumă să fie echivalentă cu salariul minim (de exemplu un administrator).
Una dintre prevederi este interpretabilă, potrivit HotNews: suspendarea contractului de muncă poate genera ieșirea din condiția de microîntreprindere și, ca atare, este nevoie de atenție la concediile medicale și la alte suspendări ale contractului că pot duce la pierderea statutul de microîntreprindere.
Microîntreprinderi 2023: precizările oficiale ale ANAF
ANAF a adus o serie de precizări legate de noutățile anului 2023 în ceea ce privește regimul microîntrepridnerilor.
Începând cu 1 ianuarie 2023, microîntreprinderea, este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
– a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro (a scăzut de la 1.000.000 euro). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
– capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
– nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
– a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
– are cel puțin un salariat, cu excepția societății nou-înființate;
– are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.
Plata impozitului pentru firmele din HoReCA în 2023
Se dă posibilitatea firmelor care desfășoară activități în domeniile HoReCa să opteze începând cu 1 ianuarie 2023 pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Sunt vizate persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN:
5510 — «Hoteluri și alte facilități de cazare similare», 5520 — «Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată»,
5530 — «Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere», 5590 — «Alte servicii de cazare», 5610 — «Restaurante»,
5621 — «Activități de alimentație (catering) pentru evenimente»,
5629 — «Alte servicii de alimentație n.c.a.»,
5630 — «Baruri și alte activități de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor , fără să poată ieși din acest sistem în cursul anului.
Cine este exclus
Sunt excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:
– persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
– persoana juridică română care desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv cea care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
– persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
– persoana juridică română care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.
– Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
– Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
– Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
– Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
– entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.
Alte prevederi importante
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional.
Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile situațiilor în care societatea trebuie să iasă din sistem ca urmare a neîndeplinirii condițiilor (ex: depășirea limitei de venituri).
O persoană juridică română care este nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile privind deținerea capitalului social și deținerile asociaților sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea privind încadrarea cel puțin a unui salariat, în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
Cota unica de impozitare a microîntreprinderilor va fi de 1%. (înainte era cota de 1% pentru persoanele juridice cu cel puțin un salariat și 3% pentru cele fără salariați).
Baza legală: OG 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale publicat în Monitorul Oficial al României partea I nr. 716/15.07. 2022.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Luni dimineață, în zona joasă a județului Cluj, se circulă în condiții de ceață densă. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar pe alocuri aceasta scade sub 50 de metri. În plus, condițiile locale favorizează formarea ghețușului sau a chiciurei, sporind riscul de accidente.
Administrația Națională de Meteorologie a transmis o atenționare meteo pentru zona joasă a județului Cluj, unde, local, se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m ce va favoriza formarea ghețușului sau chiciurei.
Zeci de localități din Cluj, sub cod galben de ceață
Localitățile vizate de atenționarea meteo cod galben sunt: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Cășeiu, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Moldovenești, Mica, Căpușu Mare, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Unguraș, Sic, Chinteni, Chiuiești, Cuzdrioara, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Băișoara, Câțcău, Cătina, Țaga, Vad, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Sânmărtin, Sâncraiu, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza, Jichișu de Jos și Ploscoș.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, pe arterele rutiere principale adiacente capitalei, respectiv autostrăzile A0, A1, A2 și A3, se circulă fluent, pe un carosabil uscat, fără probleme de vizibilitate.
Recomandări pentru șoferi
De asemenea, Poliția recomandă conducătorilor auto să reducă viteza de deplasare, să circule cu multă atenţie, pentru a putea evita orice obstacol, să utilizeze corespunzător sistemele de iluminare-semnalizare şi de climatizare-dezaburire, pentru a vedea şi a fi observaţi în trafic și să evite pe cât posibil manevra depăşirii, iar dacă este necesar, să o realizeze doar după o asigurare temeinică.
Șoferii sunt sfătuiți să mărească distanța de siguranță între autovehicule și să folosească cu precădere frâna de motor pentru reducerea vitezei.
Astăzi se împlinesc 77 de ani de la abdicarea forţată a regelui Mihai şi instaurarea republicii în România. Semnătura de pe actul de abdicare a pus capăt monarhiei constituţionale instaurate la 10 mai 1866 şi reprezentate de Coroana de Oţel.
La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, moment ce a marcat trecerea României de la monarhie la republică sub influența bolșevică. Deși critici i-au reproșat regelui lipsa sacrificiului suprem, viața sa și a mamei sale erau deja în pericol, iar șantajul exercitat de comuniști a vizat uciderea a 1.000 de tineri arestați în urma unei manifestații pro-regale. Abdicarea regelui nu a fost un act voluntar, ci rezultatul unei amenințări brutale orchestrate de liderii comuniști Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Regele Mihai, izolat politic
România era deja sub ocupație sovietică din august 1944, iar regimul democratic fusese distrus treptat. În martie 1945, primul guvern comunist condus de Petru Groza s-a instalat la București, punând bazele unui regim totalitar. Regele Mihai, deși simbol al suveranității naționale, a fost treptat izolat politic.
În 1945, refuzul premierului Petru Groza de a demisiona l-a determinat pe Rege să inițieze o grevă regală, refuzând să semneze orice act guvernamental. Această poziție a mobilizat simpatia populației, culminând cu manifestații pro-monarhice reprimate violent. Cu toate acestea, în 1946, alegerile parlamentare au fost fraudate de comuniști, consolidându-le puterea și deschizând calea pentru eliminarea adversarilor politici. Partidele istorice au fost scoase în afara legii, iar liderii acestora au fost arestați.
Regele Mihai a semnat abdicarea
La întoarcerea sa în țară, pe 21 decembrie 1947, Regele Mihai a fost primit cu aparentă normalitate, însă presiunea asupra sa creștea. Pe 29 decembrie, a fost convocat la București de Petru Groza sub pretextul unei discuții urgente. A doua zi, la Palatul Elisabeta, regele a fost confruntat cu actul de abdicare și amenințat cu represalii grave. Telefoanele au fost întrerupte, palatul înconjurat de trupe, iar garda regală arestată. Sub presiunea directă și amenințarea cu un masacru, Regele Mihai a semnat abdicarea.
Imediat după abdicare, la doar câteva ore, a fost proclamată Republica Populară Română de către Marea Adunare Națională. Familia Regală a fost plasată sub strictă supraveghere și obligată să se pregătească pentru exil. În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai, alături de Regina-Mamă Elena, a părăsit România, pornind într-un exil forțat care avea să dureze decenii.
42 de ani în exil
După Revoluția din 1989, Regele Mihai, simbol al democrației și al unei Românii libere, a încercat să se întoarcă în țară, după un exil forțat de 42 de ani. Drumul către reconcilierea cu România a fost însă unul anevoios, presărat cu obstacole și refuzuri din partea noii clase politice.
Regele Mihai a întâmpinat o rezistență vehementă din partea regimului condus de Ion Iliescu. Perceput ca o amenințare la adresa legitimității noilor lideri politici, monarhul a fost împiedicat să revină în țară. În 1990, când a încercat pentru prima dată să intre pe teritoriul României, autoritățile i-au blocat accesul. În drumul său spre Curtea de Argeș, mașina regală a fost oprită pe autostrada București-Pitești și forțată să se întoarcă.
Primire triumfală din 1992
În 1992, cu ocazia Paștelui, autoritățile au permis Regelui să revină în țară pentru câteva zile. Vizita a culminat cu un moment istoric: la București, sute de mii de oameni au venit să-l întâmpine și să asculte discursul său. Popularitatea sa uriașă a scindat profund opinia publică și a creat tensiuni politice majore.
Pentru mulți români, Regele Mihai era simbolul continuității și al unei alternative democratice. Această atmosferă de entuziasm popular a fost percepută de autorități ca o amenințare. Ca urmare, în 1994 și 1995, accesul Regelui în țară a fost din nou interzis. În 1995, când a dorit să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul țărănist și prieten al Casei Regale, autoritățile l-au împiedicat încă o dată.
Abia în 1997, după venirea la putere a Convenției Democrate Române, situația s-a schimbat. Regele Mihai a primit din nou cetățenia română, iar relațiile dintre Casa Regală și autoritățile de la București au început să se normalizeze. Pașii spre reconciliere au continuat în 2001, când președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Rege la redeschiderea unei galerii de artă la Palatul Regal.
Un moment definitoriu a avut loc în 2011, când Regele Mihai a susținut un discurs istoric în Parlamentul României. Evenimentul a marcat o victorie simbolică a fostului suveran și o recunoaștere a rolului său în istoria națională. Cu toate acestea, rana trecutului a rămas vizibilă: Regele a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu, un gest care a subliniat distanța dintre cele două personalități.
Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017.
De la 1 ianuarie 2025, benzina și motorina vor costa mai mult, ca urmare a creșterii cu aproximativ 6% a accizelor la carburanți, potrivit unui document publicat de Ministerul de Finanțe.
Prețul unui litru de benzină se va majora cu 0,17 lei, iar cel al motorinei – cu 0,16 lei. În acest an accizele s-au majorat în două etape – de la 1 ianuarie, respectiv de la 1 iulie, scrie Alba24.
Cumulat, acciza a crescut cu 0,72 de lei la benzină și 0,65 de lei – la motorină.
De la 1 ianuarie 2025 se SCUMPESC carburanții. Crește ACCIZA
Așadar, primele scumpiri se vor resimți încă din prima zi a anului, în prețul la pompă. La un plin de 50 de litri, un șofer va plăti mai mult cu 8,5 lei.
Pentru a atenua impactul asupra transportatorilor, proiectul prevede prelungirea ajutorului de stat de 20 de bani pe litru pentru motorina achiziționată, până la 30 iulie 2025.
În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Finanțelor explică faptul că măsura este necesară pentru a evita creșterea prețurilor la transportul de mărfuri și persoane și, implicit, a altor produse și servicii.
Totodată, se urmărește menținerea competitivității transportatorilor români și prevenirea alimentării cu carburant în alte state.
Reamintim că în acest an acciza s-a majorat în două etape: 1 ianuarie și 1 iulie. Cumulat, acciza a crescut cu 72 bani la benzină și 65 bani la motorină.
Acciza la carburanți crește de la 1 ianuarie 2025, iar noua majorare va adăuga o presiune suplimentară asupra șoferilor și industriei transporturilor, într-un context economic deja marcat de scumpiri și incertitudini.
Ce este acciza la carburanți și care este nivelul ei
Acciza la carburanți în România reprezintă un impozit indirect aplicat asupra combustibililor (benzină, motorină, LPG, etc.), care este inclusă în prețul de vânzare al acestora.
Acest impozit este reglementat de legislația europeană și națională și are scopul de a contribui la veniturile bugetului de stat, dar și de a încuraja utilizarea mai eficientă a energiei și de a reduce emisiile de carbon.
În România, acciza la carburanți este reglementată de Codul Fiscal și este calculată pe litru de combustibil.
Sumele percepute variază în funcție de tipul de carburant. În general, accizele sunt ajustate periodic, fie pentru a ține cont de inflație, fie pentru a se conforma reglementărilor europene.
Valoarea accizei în România (2024):
Benzina fără plumb: aproximativ 2,6 lei pe litru.
Motorina: aproximativ 2,4 lei pe litru.
GPL: aproximativ 1,2 lei pe litru.
Pe lângă acciză, la prețul final al carburanților se adaugă și TVA-ul (19%), care se aplică la suma totală, inclusiv acciza.
Astfel, prețul final al carburantului pentru consumatorii finali este influențat de acciză și TVA, dar și de alți factori de piață (precum prețul internațional al petrolului și costurile de distribuție).
Acciza este percepută de autoritățile fiscale și este inclusă în prețul carburanților vânduți de stațiile de alimentare.
EVENIMENT
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
Iarna la munte este o splendoare. Mai puțin pentru cei care urcă în adidași și pantofi cu toc. Echipele Salvamont au avut 131 de misiuni în ultimele 24 de ore. Salvamontiștii susțin că este cel mai mare număr de misiuni din acest sezon.
În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 131 apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
16 apeluri au fost pentru Salvamont Lupeni, 14 pentru Salvamont Maramureș, 12 pentru Salvamont Prahova, 11 pentru Salvamont Sinaia și câte 10 pentru Salvamont Voineasa și Salvamont Sibiu. Misiuni au mai avut salvamontiștii din Brașov, Caraș Severin – Muntele Mic, Predeal, Suceava, Neamț, Harghita, Cluj, Gorj, Mureș, Vatra Dornei, Caraș Severin – Semenic și Bihor.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 132 persoane. 53 dintre acestea au fost predate Serviciului de Ambulanță sau SMURD pentru transport la spital.
S-au mai primit 59 apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană, a precizat Salvamont.