ACTUALITATE
ANAF Cluj: Firmele clujene păsuite de datorii de peste 275 de milioane de lei

În urma OUG 29, firmele din județul Cluj nu au mai fost executate silit, iar în urma calculului acestea au fost păsuite de datorii de 275.95 de milioane de lei, adică peste 57 de milioane de euro. 4999 de contribuabili ai județului Cluj au beneficiat de avantajele oferite de ordonanța de urgență, conform datelor ANAF Cluj.
Referitor la municipiul Cluj-Napoca, aici au beneficiat de această măsură 3674 contribuabili. Aceștia aveau datorii de 237.13 milioane de lei.
Punctul ,,rambursarea TVA-ului” a fost și el respectat de către autoritățile clujene, iar în cursul lunii martie au beneficiat până acum 502 contribuabili cărora le-a fost restituit TVA-ul în valoare de 32.87 milioane de lei și 402 contribuabili mijlocii cărora le-a fost restituită valoarea de 30.41 milioane de lei.
În total vor beneficia de restituirea TVA-ului 798 de contribuabili clujeni și vor primi 75.18 milioane de lei ca valoare restituită, se mai arată în datele ANAF Cluj.
Un articol de Ștefan Chețan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Wizz Air, despre avionul aterizat de urgență la Cluj: Echipajul a raportat posibil impact cu păsări

Reprezentanții companiei aeriene Wizz Air confirmă devierea zborului Brașov-Londra Luton pe Aeroportul Cluj-Napoca, marți, în urma unui impact cu păsări după decolare.
Reprezentanții Wizz Air arată că, potrivit procedurilor standard de operare, echipajul de zbor a decis să devieze aeronava care opera zborul W9 5400 de la Brașov spre Londra Luton pe Aeroportul Cluj-Napoca, în urma unui impact cu păsări după decolare.
„Aeronava a aterizat în condiții normale pe aeroportul din Cluj-Napoca”
Pasagerii au fost debarcați, iar aeronava, supusă unei inspecții amănunțite.
„Wizz Air confirmă că zborul W9 5400 de la Brașov către Londra Luton a fost deviat la aeroportul din Cluj-Napoca. Echipajul de zbor a raportat un posibil birdstrike (impact cu păsări) la plecarea din Brașov și, urmând procedurile standard de operare, a decis să devieze aeronava la Cluj-Napoca. Aeronava a aterizat în condiții normale pe aeroportul din Cluj-Napoca. Toți pasagerii au fost debarcați și sunt în prezent asistați de partenerii noștri de operațiuni la sol. Aeronava este supusă unei inspecții amănunțite. După ce va fi pregătită de operare, aceasta va fi repusă în serviciu. Wizz Air își cere scuze pentru orice inconvenient și subliniază că siguranța pasagerilor, a echipajului și a aeronavei este prioritatea sa principală”, au transmis reprezentanții companiei aeriene.
Planul Roșu, activat de ISU Cluj
Aminrim că ISU Cluj a activat Planul Roșu, marți, după ce piloții unui avion au cerut permisiunea să aterizeze de urgență pe Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca. La fața locului s-au deplasat patru autospeciale cu apă și spumă, două ambulanțe SAJ și o ambulanță SMURD. Este vorba de o aeronavă care zbura pe ruta Brașov-Luton. Potrivit ISU Cluj, niciun pasager nu a necesitat îngrijiri medicale.
Aeronava Wizz Air avea 221 de pasageri la bord. Aceștia vor aștepta în Aeroportul Cluj până când compania va decide cum îi va transporta la destinație.
EVENIMENT
Clujul, magnet pentru artiști: Theo Rose, Delia, Holograf, Adi Minune, Zdob&Zdub, Elena Gheorghe, Andreea Bălan, Irina Rimes

Sfârșitul lunii februarie și luna martie aduc la Cluj-Napoca o serie de artiști români și trupe care pregătesc concerte pentru fanii clujeni.
Gheața e spartă de Delia, care va cânta vineri, 21 februarie, de la ora 19 la Euphoria Music Hall, urmată a doua zi, 22 februarie, tot de la ora 19 în aceeași sală de trupa Zdob și Zdub din Republica Moldova și de Elena Gheorghe, de la ora 20, la Cinema-Teatru ”Florin Piersic”.
Duminică, 23 februarie, de la ora 19, la Euphoria Music Hall va cânta folkistul Ducu Bertzi, iar vineri, 28 februarie, de la ora 19 în aceeași sală va urca pe scenă Andreea Bălan.
Ziua de 1 martie, sâmbătă, este rezervată lui Adi Minune, care va cânta de la ora 19 la Euphoria Music Hall, iar în 5 martie, de la ora 19,30, va urca pe scena Casei de Cultură a Studenților trupa Holograf. În 7 martie, de la ora 19 la Euphoria Music Hall va cânta Irina Rimes, urmată a doua de Direcția 5
Sâmbătă, 8 martie, Adrian Sînă și Akcent susțin de la ora 19,30 un concert la Wonderland, în 21 martie de la 19 la Euphoria Music Hall trupa 3Sud Est, iar în 25 martie, de la ora 22, la Opera Națională Română va cânta Theo Rose.
EVENIMENT
Județul Cluj se menține pe locul 2 în România la nivelul salariului mediu net – 6.607 lei/ lună

Câștigul salarial mediu net în România a fost de 5645 lei, cele mai mari câștiguri salariale medii nete fiind înregistrate în București (7307 lei), județul Cluj (6607 lei) și județul Timiș (6087 lei).
Potrivit Direcției Județene de Statistică (DJS) Cluj, câștigul salarial mediu net în luna decembrie 2024, în județul Cluj a fost de 6607 lei, mai mare cu 362 lei comparativ cu luna anterioară și cu 408 lei mai mare față de aceeași lună a anului 2023.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete, s-au înregistrat în județele: Teleorman (3989 lei), Harghita(4102 lei), Hunedoara (4108lei) și Vrancea (4171 lei).
Cei mai mulți angajați
De asemenea, tot în decembrie 2024 în România erau 5.733.743 salariați, cei mai mulți fiind în București (1.097.376 persoane), Capitala fiind urmată de județele Cluj (287.009 persoane), Timiș (269.408 persoane), Brașov (202.847 persoane) și Ilfov (201109 persoane).
Județele cu cel mai mic număr de salariați sunt: Giurgiu (42065 persoane), Mehedinți (46892 persoane), Ialomița (49116 persoane), Tulcea (49238 persoane), Călărași (49267persoane).
Analiza datelor lunii decembrie 2024 privind distribuția salariaților pe ramuri ale economiei naționale, la nivelul fiecărui județ arată că județele cu cel mai mare număr de salariați care lucrează în agricultură-silvicultură-pescuit sunt Timiș (6156 persoane), Ialomița (5426 persoane) și Călărași (4956 persoane) – în industrie și construcții, cei mai mulți salariați sunt în: București (216.793 persoane), județul Timiș (100196 persoane) și județul Cluj (83321 persoane), iar în servicii cei mai mulți salariați sunt în București (877650 persoane), județul Cluj (200975 persoane) și județul Timiș (163056 persoane).
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc: Alocările pentru ONG-uri, culte și proiecte culturale sau sportive vor fi mai mari în acest an

Bugetul Clujului va fi mai mare în acest an cu 4% față de anul 2024 , a anunțat, marți, primarul Emil Boc.
Acesta a spus că alocările pentru organizarea de activități din toate domeniile la Cluj-Napoca vor fi însă mai mari de 4%.
Alocările pentru ONG-uri, culte și proiecte culturale sau sportive vor fi mai mari în acest an
Emil Boc a declarat la Ziua Live că marți vor fi anunțate de la Finanțe sumele care revin Clujului din cotele defalcate și din impozitul pe venit, pentru a finaliza bugetul municipiului. ”Vom avea o creștere de 4% a bugetului față de anul 2024. Voi propune ca alocările pentru cultură, sport, ONG, sănătate, culte, să crească cu 10%”, a declarat Emil Boc care a precizat că municipalitatea dorește să sprijine diversele activități care fac posibilă viața de calitate la Cluj-Napoca.
Primarul a mai precizat că cei mai mulți bani sunt aduși în Cluj-Napca din fonduri europene și din PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență.