Connect with us

ACTUALITATE

Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor

Publicat


Sfântu Andrei

La sărbători, precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.

Același lucru se petrecea și de Sfântul Andrei, cel Întâi Chemat, care este și Ocrotitorul României, și care este celebrat la 30 noiembrie.

Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor

Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, 29 spre 30 noiembrie, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii, arată specialiștii cujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj .

Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug.

Apoi, arată specialiștii clujeni, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr.

Cum știau fetele de măritat că ursitul va fi bun gospodar

Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, după cum arată etnologul Maria Boscșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.

Foto: Fete din Orman, jud. Cluj (Fotografie realizată în anul 1956, de la stânga la dreapta: surorile Oros Silvia, Oros Lucreția și Oros Marioara)/ Arhiva CJCPCT Cluj




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate