În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un accident rutier a avut loc, miercuri, pe drumul Sf. Ion din Cluj-Napoca. O mașină a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un pârâu.

Din primele informații, nimeni nu a fost rănit. În urma evenimentului s-a rupt un indicator rutier.

FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu

Abia s-au liniștit apele în vestiarul CFR-ului, odată cu reconfirmarea „Bursucului” la cârma echipei, că cineva le agită iar. De această dată e chiar de Dan Petrescu, care vrea să renunțe la un fost internațional.

Este vorba de Vasile Mogoș, care n-ar mai fi în grațiile antrenorului în ultima vreme. Fundașul de 32 de ani n-ar mai fi avut prestațiile care l-au și recomandat la Națională, fapt pentru care, încet-încet, a fost lăsat pe banca de rezerve.

Un fost internațional s-ar putea DESPĂRȚI în această iarnă de CFR Cluj

El a jucat în ultimul meci din acest an, victoria cu Oțelul Galați, cu 3-2.

Decizia lui Dan Petrescu surprinde în contextul în care internaționalul român a reprezentat un fotbalist pe care s-a bazat foarte mult în acest sezon la CFR Cluj. Mogoș urmează să-și rezilieze înțelegerea cu formația din Gruia.

Mogoș a bifat 15 meciuri în acest sezon pentru clujeni, reușind un assist. Este cotat de site-ul de specialitate Transfermarkt la 800.000 de euro.

A fost prezentat de ardeleni în vara lui 2023. Născut la Vaslui, Vasile Mogoș evoluase doar în Italia, în Serie B și Serie C. Printre echipele la care a jucat se numără Reggiana, Ascoli, Cremonese, Chievo sau Crotone.

Un accident rutier a avut loc, miercuri, la Fundătura, în jud. Cluj. Trei femei și un minor au primit îngrijiri medicale.

„La fața locului a fost trimis însă un echipaj SMURD, pentru a evalua medical un minor de aproximativ 10 ani și un adult. Au mai solicitat îngrijiri medicale trei femei, astfel că forțele au fost suplimentate cu încă o ambulanță SMURD, respectiv un echipaj SAJ.

FOTO. ACCIDENT la Fundătura, în Cluj. Trei femei și un minor au primit ÎNGRIJIRI medicale

Sunt evaluate la fața locului trei femei și un minor de 9 ani. Cu toții prezintă afecțiuni ușoare”, a transmis ISU Cluj.

Masa din prima zi de Crăciun adună în jurul ei și a bucatelor, familiile care profită de sărbătoare pentru a se reuni. Ce pune românul pe masa de Crăciun?

Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şi mâncărurile „mai uşoare”.

Feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun

Preparatele din carne de porc de pe masa de Crăciun fac parte din tradiţia culinară a poporului român. Chiar dacă reţetele tradiţionale diferă de la o regiune la alta, de pe masa de Crăciun a românilor sunt nelipsite preparate precum: caltaboşii, toba sau piftia (răcitura sau aiturile), scrie Adevărul.

Ce pune românul pe masa de CRĂCIUN

Tăierea porcului înainte de Crăciun şi folosirea cărnii pentru pregătirea preparatelor este o tradiţie străveche. Masa de Crăciun este cea mai bogată de peste an, iar carnea de porc ”vedeta” sezonului.

Gospodinele se pregătesc cu câteva zile înainte de Crăciun, pentru a avea parte de bucate alese la masa festivă.

Sarmalele

Crăciunul nu este Crăciun dacă de pe masă lipsesc sarmalele. Compoziţia se face cu carne de porc şi se învelesc cu varză murată sau viţă de vie. Bucătarii recomandă ca sarmalele să fie fierte în oală de lut, pe marginea sobei sau pe plită, la foc mic, să se pătrundă cum trebuie. În mijlocul oalei este de preferat să punem un os afumat, pentru a da savoare sarmalelor.

Salata boeuf

Este un fel de mâncare tradiţional românesc derivat din salata Olivier, numită şi „rusească” în alte ţări. Salata de boeuf cuprinde legume şi cubuleţe mici de carne legate cu maioneză. Deşi gospodinele obişnuiesc să folosească carne de pasăre,pentru salata de Crăciun este recomandat cotletul de porc.

Piftia (răcitura, aiturile)

Preparată din cap de porc, picioare, limba, urechi, sorici,piftia este nelipsită de la masa tradiţionala de Crăciun. „O piftie de clasă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie limpede, închegată bine, gustoasă, plăcut aromitoare, fără grăsime deasupra (degresată), cu carnea dezosată, zeama să depăşească cu 1-2 cm bucăţile de carne, pe cât posibil frumos ornată, nesusţinută cu gelatină din comerţ”, recomandă maestrul gastronom Nicolae Curelea.

Toba

Este o adevărat deliciu culinar al mesei de Crăciun. La prepararea ei se foloseşte un maţ gros de porc/vita, iar pentru umplutură se foloseşte carne de la picioarele si capul de porc, rinichi, inima, limba, urechi, şorici şi condimente.

Chişca

Este un alt preparat nelipsit în această perioadă a anului. Reţetele diferă de la o regiune la alta. Dacă în Moldova se prepară din carne tocată de porc şi orez, zona Transilvaniei chişca se face din carne, păsat şi sânge de porc.

Caltaboşii

Se prepară din măruntaie/ carne grasă de porc şi orez. Compoziţia se pune în maţe groase de porc spălate bine cu apă şi oţet.

Cârnaţii

Preparaţi din carne macră de porc, cârnaţii fac parte şi ei din tradiţia de Crăciun. Compoziţia diferă în funcţie de gustul gospodinelor, însă carnea de porc este nelipsită.

Friptura de porc

Gătită la cuptor, ceaun sau la grătar friptura de porc este nelipsită de pe masa festivă a Crăciunului.

Ciorba de perişoare

I se mai spune şi zeama limpede de pe masa de Crăciun. Perişoarele se pregătesc din carne de porc şi sunt completate de legume.Se acreşte cu borş sau cu moare, în funcţie de zonă. Se poate folosi şi smântână slabă.

Cozonacul

Pe lângă deserturile moderne, cozonacul (cu nucă sau rahat) rămâne o tradiţie pe masa de sărbătoare a românilor. Aroma cozonacului scos din cuptor este inconfundabilă.