Connect with us

ECONOMIE

ACCESIBILITATEA la LOCUINŢE, cea mai SCĂZUTĂ pentru clujeni. CÂT a AJUNS să COSTE metrul pătrat. Cel mai mare PREŢ e în Cluj

Publicat


Cele mai scumpe locuinţe sunt în Cluj, unde este cel mai mare preţ mediu per metrul pătrat. Din acest motiv, raportat la salariu, clujenii pot cel mai greu să-şi cumpere o locuinţă. De fapt, sunt depăşiţi doar de constănţeni.

1.289 euro/mp în ţară

Indexul imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie. Prima valoare a indexului imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie, echivalentul unui multiplu de 1,8 ori salariul mediu net, ceea ce indică cel mai bun grad de accesibilitate de după 2004. Primul indice imobiliar calculat pe baza preţurilor din tranzacţiile cu locuinţe finanţate prin credit ipotecar este lansat de Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, parte a grupului OLX.

„Contrar aparenţelor, Bucureştiul se află în topul accesibilităţii la nivel naţional şi pe primul loc detaşat între marile oraşe din Uniunea Europeană, în timp ce Constanţa şi Clujul au cele mai puţin accesibile locuinţe la nivel naţional, dar printre cele mai accesibile la nivel european. Dacă în bula din 2007-2008, multiplul dintre preţul pe metru pătrat şi salariul mediu net atinsese 4,5-5, un nivel absolut iraţional, în prezent, indicele de accesibilitate la nivel naţional, calculat pentru apartamente şi case, se situează în jur de 1,8, ceea ce indică un nivel de echilibru extraordinar, fază în care am intrat de câţiva ani.

Mai mult decât atât, concentrarea foarte mare a pieţei imobiliare (Bucureştiul, Ilfovul şi Clujul reprezintă aproximativ 50% din activitatea imobiliară rezidenţială) maschează un grad de accesibilitate şi mai bun la nivel judeţean”, arată datele analizei.

Locuinţele sunt mai accesibile decât în 2008

Potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru locuinţe (apartamente şi case) este de 1.486 euro, în timp ce salariul mediu net în capitală este de 4.612 lei (circa 932 euro), ceea ce înseamnă că indicele de accesibilitate este de 1,59, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani. Practic, în prezent, locuinţele din Bucureşti sunt de circa 3 ori mai accesibile decât în bula din 2007-2008.

„Accesibilitatea locuinţelor din Bucureşti este cea mai bună dintre marile oraşe din Europa, potrivit celor mai multe statistici. Astfel, potrivit Global Property Guide, Bucureştiul se află pe locul 74 din 93 într-un clasament al celor mai scumpe oraşe din punctul de vedere al preţului pe metru pătrat la locuinţe în centrul oraşului, cu 2.110 dolari/mp, devansând toate marile capitale şi oraşe importante din Europa din punctul de vedere al accesibilităţii.”, se precizează în comunicat.

De asemenea, potrivit Numbeo.com, Bucureştiul se află pe locul 137 din 189 de oraşe mai mari sau mai mici din Europa, cu un preţ mediu de 2.300 dolari/mp pentru o locuinţă în centrul oraşului, devansând ca accesibilitate toate oraşele mai mari din Europa. Ilfovul, judeţul cu a treia cea mai mare piaţă imobiliară din ţară, are un indice de accesibilitate şi mai bun, de 1,52, în condiţiile în care indexul imobiliar Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp pentru locuinţe de 1.101 euro, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 3.581 lei.

1.586 euro pe metru pătrat în Cluj. Preţuri în alte oraşe

„Clujul, judeţul cu a doua cea mai mare piaţă imobiliară după Bucureşti, are cele mai scumpe locuinţe din ţară potrivit indicatorului Kiwi Finance, care arată un preţ mediu de 1.586 euro pe metru pătrat, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 4.291 lei, astfel că indicele de accesibilitate este de 1,83, al doilea cel mai dezavantajos din ţară, dar totodată sustenabil. În clasamentul celor mai mari preţuri la imobile rezidenţiale al Numbeo, Cluj-Napoca este cu câteva trepte mai sus decât Bucureştiul (pe 128 din 188), dar se situează mai bine decât majoritatea oraşelor de o mărime comparabilă”, mai arată datele analizei.

Dintre judeţele importante, Constanţa are cel mai dezavantajos indice de accesibilitate din ţară, cu un multiplu de 2,06, în condiţiile în care indicatorul Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp de 1.311 euro, iar salariul mediu net în judeţ este de 3.148 lei.

Pe baza indexului imobiliar Kiwi Finance, dintre marile judeţe, cel mai bun indice de accesibilitate îl găsim în Iaşi, de 1,41, unde preţul mediu/mp este de circa 1.004 euro potrivit indexului Kiwi, în timp ce salariul mediu este de 3.525 lei. De asemenea, în alte două judeţe cu pieţe imobiliare în expansiune avem indici atractivi de accesibilitate, de 1,53 în Timiş şi de 1,49 în Sibiu, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.184 euro în Timiş, respectiv de 1.064 euro în Sibiu, iar salariul mediu net este de 3.835 lei în Timiş, respectiv de 3.526 lei în Sibiu.

Braşovul, care are una dintre cele mai efervescente pieţe imobiliare din ţară, are un indice de accesibilitate de 1,8, pe baza indexului Kiwi Finance de 1.192 euro/mp şi a nivelului salariului mediu net de 3.278 lei.

Accesibilitatea la locuinţe s-a îmbunătăţit

„Deşi preţurile de pe piaţa imobiliară rezidenţială sunt la maximele ultimilor 12-13 ani, acestea au avansat în timp mai încet decât nivelul salariului mediu net, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit treptat. Practic, dacă preţul mediu pe metru pătrat la nivel naţional se situează în prezent uşor peste preţurile medii din 2009, salariul mediu net a crescut în această perioadă de aproape 2,2 ori, de la un echivalent de 326 euro în 2009 la un echivalent de 714 euro în 2021 (medie pe primele 11 luni), ceea ce înseamnă că în prezent avem o accesibilitate de două ori mai mare decât în 2009”, conform analizei.

Totodată, creditarea ipotecară este la maximele ultimilor 15 ani, însă creşterea este sustenabilă, fără a inflama preţurile ca în 2007-2008. Potrivit datelor BNR, volumul creditelor ipotecare noi a ajuns la circa 2 miliarde de lei lunar, după cum se poate vedea şi pe grafic.

Maxim istoric la creditele imobiliare

În 2021, nivelul creditelor ipotecare noi a ajuns la maxim istoric, mai exact la 19,3 miliarde lei cumulat pe primele 11 luni, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 (13,4 miliarde lei), arată datele BNR.

De asemenea, Kiwi Finance şi Storia.ro prezintă în premieră o statistică foarte aproape de realitate privind tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Astfel, potrivit ANCPI, tranzacţiile imobiliare încheiate de persoane fizice în anul 2021 au totalizat 183.032, în creştere cu 49% faţă de anul anterior, când au totalizat 123.126 (vezi grafic cu evoluţia lunară). În ceea ce priveşte numărul de ipoteci active noi din anul 2021, acesta s-a situat la 86.697, în scădere cu 22% (potrivit datelor agregate de Kiwi Finance şi Storia.ro).

„Se poate remarca faptul că tranzacţiile imobiliare individuale şi creditele ipotecare noi au avut ritmuri foarte ridicate de creştere în anul 2021 faţă de anul anterior: de 49% pe 12 luni la tranzacţii şi de 45% pe 11 luni la credite ipotecare”, se mai spune în comunicat.

Apartamentele, mai scumpe decât casele. Oraşe excepţii

Privind pe categorii de locuinţe, preţul mediu pe metru pătrat la apartamente este de 1.363 euro la nivel naţional conform indexului Kiwi Finance, cu 26% mai scump decât în cazul caselor, unde se înregistrează un preţ mediu pe metru pătrat de 1.082 euro. Pe de altă parte, ponderea apartamentelor în total credite ipotecare intermediate în 2021 a fost de 72%, iar casele au avut o cotă de 28%, potrivit datelor Kiwi Finance, ceea ce arată că în prezent se vând cam de 2,5 ori mai multe apartamente decât case.

În Capitală, preţul mediu la apartamente este de 1.484 euro conform indexului imobiliar Kiwi Finance, ceea ce denotă un indice de accesibilitate extrem de atractiv, de 1,59.

Potrivit analizei, Constanţa şi Braşovul sunt judeţele cu cel mai puţin accesibile apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, cu multipli de 2,23, respectiv de 2,02, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.417 euro în Constanţa şi de 1.340 euro în Braşov, conform indexului imobiliar Kiwi Finance, iar Clujul le urmează îndeaproape, cu un multiplu de 1,92, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.664 euro la apartamente.

Cu un indice de accesibilitate de circa 1,45-1,6 la apartamente figurează patru judeţe importante: Ilfov (1,60), Iaşi (1,57), Sibiu (1,45) şi Timiş (1,60), corespunzător unor preţuri medii de 1.159 euro, de 1.118 euro, de 1.031 euro, respectiv de 1.240 euro.

O accesibilitate extrem de ridicată se înregistrează la case, cele mai bune valori dintre marile judeţe fiind consemnate în Iaşi şi Braşov, cu indici de accesibilitate de circa 1,2-1,3, corespunzătoare unor preţuri medii de 877 euro, respectiv de 888 euro, conform indexului Kiwi Finance, urmate de Timiş (1,39), Ilfov (1,44) şi Cluj (1,51), unde preţurile medii la case sunt de 1.078 euro, de 1.046 euro, respectiv de 1.308 euro.

Totodată, în Sibiu şi în Constanţa, casele au un indice de accesibilitate de circa 1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.166 euro, respectiv de 1.012 euro, în timp ce Bucureştiul are cel mai puţin accesibile case, cu un indice de 1,68, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.569 euro.

„Merită remarcat faptul că în Bucureşti şi în Sibiu casele sunt mai scumpe decât apartamentele raportat la metru pătrat, în timp ce în Ilfov ecartul dintre preţul mediu la apartamente şi case este de doar 11%, de 2,5 ori mai redus decât la nivel naţional. Cel mai mare ecart între preţurile medii pe metru pătrat al apartamentelor şi caselor se înregistrează în Braşov, de circa 51%, precum şi în Constanţa, de 40%”, arată cercetarea.

Cele mai scumpe apartamente

În ceea ce priveşte preţurile medii/mp la apartamente şi case conform componentelor indexului imobiliar Kiwi Finance, acestea sunt relativ apropiate de preţurile medii/mp conform anunţurilor de pe Storia.ro, platforma imobiliară cu cele mai multe anunţuri, lansată de OLX. Asta denotă faptul că marja de negociere în piaţa imobiliară este destul de redusă, undeva în intervalul 3%-7%, iar unde ofertele depăşesc cu mult nivelul cererii rămân fără contraparte.

Astfel, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru apartamentele scoase la vânzare este de 1.339 euro, în timp ce preţul mediu/mp pentru case este de 1.240 euro, ceea ce indică o accesibilitate medie extrem de atractivă, cu un indice de 1,44 la apartamente, respectiv de 1,33 la case.

Potrivit datelor Storia.ro, Constanţa, Braşov şi Cluj au cele mai „scumpe” apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, figurând cu indici de accesibilitate de 2,05, de 1,90, respectiv de 1,87, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.301 euro (Constanţa), de 1.256 euro (Braşov), respectiv de 1.619 euro (Cluj).

Ilfovul are cel mai bun indice de accesibilitate pentru apartamente scoase la vânzare în marile judeţe, de 1,42, aproape identic cu Bucureştiul, conform unui preţ mediu/mp de 1.028 euro, potrivit datelor Storia.ro. De asemenea, Sibiu, Timiş şi Iaşi au un grad de accesibilitate de 1,5-1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.054 euro (Sibiu), 1.204 euro (Timiş), respectiv de 1.159 euro (Iaşi).

Pe partea de case scoase la vânzare, potrivit datelor Storia.ro, cel mai mare preţ mediu/mp se consemnează în Cluj, de 1.430 euro, care prezintă şi cel mai dezavantajos indice de accesibilitate, de 1,65. Preţuri medii de aproximativ 1.000 euro la case se înregistrează şi în Sibiu (1.003 euro), Braşov (990 euro) şi Timiş (988 euro), indicele de accesibilitate fiind de 1,3-1,5.

În jurul valorii de 900 euro/mp se situează preţurile medii pentru case în Ilfov (909 euro), Constanţa (911 euro) şi Iaşi (880 euro), potrivit datelor Storia.ro, cu indici de accesibilitate de 1,2-1,4.

Concentrarea mare a pieţei imobiliare este redată atât de ponderea creditelor ipotecare intermediate de Kiwi Finance în Bucureşti, Cluj şi Ilfov, cu o cotă de aproximativ 50% din total, cât şi de volumul apartamentelor scoase la vânzare în cele trei judeţe conform anunţurilor agregate pe platforma Storia.ro, unde ponderea cumulată este de 48%.

Cea mai cuprinzătoare analiză

Analiza prezentă este cea mai cuprinzătoare din istoria pieţei imobiliare coroborată cu piaţa financiar-bancară, atât prin prisma premierei unui index exprimat ca preţ mediu/mp pe baza tranzacţiilor, şi nu doar a anunţurilor sau exprimat doar ca dinamică a indicatorului, cât şi prin prisma prezentării în premieră a unei statistici cât mai aproape de realitate în privinţa tranzacţiilor imobiliare încheiate de rezidenţi persoane fizice, coroborat cu prezentarea nivelului creditelor ipotecare noi din fiecare lună, împreună cu salariul mediu net la nivel de judeţ.

Indexul Imobiliar Kiwi Finance este calculat pe baza tranzacţiilor cu locuinţe încheiate de rezidenţi, finanţate prin credite ipotecare intermediate de Kiwi Finance în perioada martie-decembrie 2021. Indexul imobiliar Kiwi Finance se va publica lunar ca preţ mediu pe metru pătrat pe baza tranzacţiilor din ultimele trei luni disponibile, fiind prezentat de fiecare dată în cadrul unei analize complexe a pieţei imobiliare, cea mai cuprinzătoare din piaţa de profil.

Datele BNR privind creditele ipotecare noi sunt agregate prin combinarea împrumuturilor în lei cu echivalentul celor în euro, la cursul euro/leu de la finele fiecărei luni. Indicele de accesibilitate din 2021 este calculat pe baza salariilor medii nete la nivel de judeţ din ultima lună disponibilă la INS (în analiza prezentă sunt luate în calcul datele pentru luna octombrie 2021), iar pentru valorile anuale ale indicelui de accesibilitate sunt luate în calcul salariile medii nete anuale la nivelul întregii ţări, împreună cu cursurile de schimb euro/leu medii anuale. Datele privind tranzacţiile imobiliare şi ipotecile aferente persoanelor fizice sunt extrase din statisticile ANCPI. AGERPRES

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Salariul mediu net a depășit 6.000 de lei la Cluj, în martie. Locul 2 după București

Publicat

De

Salariul mediu net a ajuns la 6.117 lei, în județul Cluj, în martie 2024. Clujul rămâne pe locul 2 în topul celor mai mari salarii din țară, după București.

Clujenii au avut și în martie 2024 cele mai mari salarii din țară, după locuitorii Capitalei, arată datele Direcției Județene de Statistică Cluj. Salariul mediu net a crescut cu 375 de lei într-o singură lună, ajungând la 6.117 lei în martie.

„Câștigul salarial mediu brut în luna martie 2024, în județul Cluj a fost 9.997 lei, în creștere cu 628 lei față de luna precedentă și mai mare cu 1.046 lei față de luna martie a anului 2023.

Câștigul salarial mediu net în luna martie 2024, în județul Cluj a fost de 6.117 lei, mai mare cu 375 lei comparativ cu luna anterioară și cu 504 lei mai mare față de aceeași lună a anului 2023”, a transmis DJS Cluj.

Salarii cu 18% peste media națională

Față de media pe țară, salariul mediu net din județul Cluj, realizat în luna martie 2024, a fost mai mare cu 18%, ceea ce clasează județul Cluj pe locul 2 după Municipiul București .

Cele mai mari creșteri ale salariului mediu net în luna martie 2024 s-au înregistrat în domeniile Agricultură-Silvicultură-Pescuit, Industrie-Construcții și Servicii.

Efectivul salariaților din județul Cluj, la sfârșitul lunii martie 2024 a fost de 285.458 persoane, în creștere cu 1.634 persoane comparativ cu luna februarie 2024 și cu 5.633 persoane mai multe față de luna martie 2023.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. ACCIDENT cu 2 mașini pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca. O femeie și un bărbat au ajuns la spital

Publicat

Muncii

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit, miercuri dimineață, la un accident rutier petrecut pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca.

”În accident au fost implicate două autoturisme, iar în interiorul unuia dintre acestea s-a aflat un bărbat încarcerat. Acesta a fost extras în siguranță de către forțele noastre.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital de către un echipaj SMURD. De asemenea, colegii de la Serviciul de Ambulanță Județean au transportat la spital o femeie”, au spus pompierii.

Cei doi sunt conștienți și cooperanți.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cod GALBEN de ploi torențiale și grindină, la Cluj. Până când e valabil?

Publicat

Meteorologii au emis o avertizare cod galben de ploi torențiale, descărcări electrice și izolat grindină, în mai multe județe din țară, inclusiv la Cluj.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare cod galben, valabilă de miercuri, 22 mai, ora 10, până joi, 23 mai, ora 10, în mai multe regiuni din țară.

În acest interval, în Banat, Oltenia, Maramureș, vestul Transilvaniei și al Munteniei, precum și în zona Carpaților Occidentali, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25…30 l/mp și izolat de peste 40 l/mp.

Manifestări specifice instabilității atmosferice vor fi și în celelalte regiuni, dar pe arii restrânse.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Prețul gramului de aur a atins un nou maxim

Publicat

De

Prețul gramului de aur a atins un nou maxim

Uncia de aur a atins lunea aceasta un nou record de 2.449,80 dolari, la mai bine de o lună după creșterea la 2.431,90 dolari.

Aprecierea a ridicat prețul gramului de aur cu 8 lei la 359,4834 lei, care reprezintă un nou maxim istoric.

Prețul gramului de aur a atins un nou maxim

Evoluția ascendentă a metalului galben este stimulată de reziliența pe care a arătat-o economia americană la nivelul ridicat al dobânzilor practicate de Rezerva Federală, care cu 5,25 – 5,50% se află la maximul al ultimilor 23 de ani.

Tendința pozitivă a făcut ca indicele anual al preţurilor de consum din SUA să scadă de la 3,5% în martie la 3,4% în aprilie și a stimulat pariurile puse pe o decizie de reducere de către Fed a ratei de referință, ce a depreciat dolarul și a scăzut randamentelor titlurilor de stat americane.

Luni dimineață, la scurt timp după deschiderea pieței, mai multe ordine de vânzare de valută au coborât cotația euro la 4,972 lei, mișcare urmată de o creștere la 4,976 lei. În aceste condiții, cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9751 la 4,9748 lei.

Indicele ROBOR la trei luni a stagnat

Piața monetară a dat semne că există, iar indicii ROBOR pe termen mediu au cunoscut ușoare modificări.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, valoare stabilită la începutul lui aprilie.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,07 la 6,06% iar cel la 12 luni a crescut de la 6,07%.

Prețul euro

Declarațiile date de unii dintre oficialii Rezervei Federale, referitoare la necesitatea păstrării dobânzilor din Statele Unite la valori ridicate pentru un timp mai lung, au limitat pierderile monedei americane.

Euro a urcat la 1,0865 – 1,0884 dolari, iar cursul a scăzut de la 4,5879 la 4,5777 lei.

Menținerea apetitului pentru risc a apropiat moneda elvețiană de pragul de 0,99 franc/euro, care nu a mai fost atins de peste un an, iar media a coborât în piața locală de la 5,0460 la 5,0370 lei. Lira sterlină a crescut, în schimb, de la 5,8059 la 5,8147 lei.

Piața maghiară a fost închisă cu ocazia sărbătoririi Rusaliilor. Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2575 zloți/euro.

Bitcoin a stagnat la 66.102 – 67.318 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul săptămânii trecute. Ethereum fluctua în culoarul 3.050 – 3.138 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până luni, la ora 14:00.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax