ECONOMIE
ACCESIBILITATEA la LOCUINŢE, cea mai SCĂZUTĂ pentru clujeni. CÂT a AJUNS să COSTE metrul pătrat. Cel mai mare PREŢ e în Cluj
Cele mai scumpe locuinţe sunt în Cluj, unde este cel mai mare preţ mediu per metrul pătrat. Din acest motiv, raportat la salariu, clujenii pot cel mai greu să-şi cumpere o locuinţă. De fapt, sunt depăşiţi doar de constănţeni.
1.289 euro/mp în ţară
Indexul imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie. Prima valoare a indexului imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie, echivalentul unui multiplu de 1,8 ori salariul mediu net, ceea ce indică cel mai bun grad de accesibilitate de după 2004. Primul indice imobiliar calculat pe baza preţurilor din tranzacţiile cu locuinţe finanţate prin credit ipotecar este lansat de Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, parte a grupului OLX.
„Contrar aparenţelor, Bucureştiul se află în topul accesibilităţii la nivel naţional şi pe primul loc detaşat între marile oraşe din Uniunea Europeană, în timp ce Constanţa şi Clujul au cele mai puţin accesibile locuinţe la nivel naţional, dar printre cele mai accesibile la nivel european. Dacă în bula din 2007-2008, multiplul dintre preţul pe metru pătrat şi salariul mediu net atinsese 4,5-5, un nivel absolut iraţional, în prezent, indicele de accesibilitate la nivel naţional, calculat pentru apartamente şi case, se situează în jur de 1,8, ceea ce indică un nivel de echilibru extraordinar, fază în care am intrat de câţiva ani.
Mai mult decât atât, concentrarea foarte mare a pieţei imobiliare (Bucureştiul, Ilfovul şi Clujul reprezintă aproximativ 50% din activitatea imobiliară rezidenţială) maschează un grad de accesibilitate şi mai bun la nivel judeţean”, arată datele analizei.
Locuinţele sunt mai accesibile decât în 2008
Potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru locuinţe (apartamente şi case) este de 1.486 euro, în timp ce salariul mediu net în capitală este de 4.612 lei (circa 932 euro), ceea ce înseamnă că indicele de accesibilitate este de 1,59, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani. Practic, în prezent, locuinţele din Bucureşti sunt de circa 3 ori mai accesibile decât în bula din 2007-2008.
„Accesibilitatea locuinţelor din Bucureşti este cea mai bună dintre marile oraşe din Europa, potrivit celor mai multe statistici. Astfel, potrivit Global Property Guide, Bucureştiul se află pe locul 74 din 93 într-un clasament al celor mai scumpe oraşe din punctul de vedere al preţului pe metru pătrat la locuinţe în centrul oraşului, cu 2.110 dolari/mp, devansând toate marile capitale şi oraşe importante din Europa din punctul de vedere al accesibilităţii.”, se precizează în comunicat.
De asemenea, potrivit Numbeo.com, Bucureştiul se află pe locul 137 din 189 de oraşe mai mari sau mai mici din Europa, cu un preţ mediu de 2.300 dolari/mp pentru o locuinţă în centrul oraşului, devansând ca accesibilitate toate oraşele mai mari din Europa. Ilfovul, judeţul cu a treia cea mai mare piaţă imobiliară din ţară, are un indice de accesibilitate şi mai bun, de 1,52, în condiţiile în care indexul imobiliar Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp pentru locuinţe de 1.101 euro, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 3.581 lei.
1.586 euro pe metru pătrat în Cluj. Preţuri în alte oraşe
„Clujul, judeţul cu a doua cea mai mare piaţă imobiliară după Bucureşti, are cele mai scumpe locuinţe din ţară potrivit indicatorului Kiwi Finance, care arată un preţ mediu de 1.586 euro pe metru pătrat, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 4.291 lei, astfel că indicele de accesibilitate este de 1,83, al doilea cel mai dezavantajos din ţară, dar totodată sustenabil. În clasamentul celor mai mari preţuri la imobile rezidenţiale al Numbeo, Cluj-Napoca este cu câteva trepte mai sus decât Bucureştiul (pe 128 din 188), dar se situează mai bine decât majoritatea oraşelor de o mărime comparabilă”, mai arată datele analizei.
Dintre judeţele importante, Constanţa are cel mai dezavantajos indice de accesibilitate din ţară, cu un multiplu de 2,06, în condiţiile în care indicatorul Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp de 1.311 euro, iar salariul mediu net în judeţ este de 3.148 lei.
Pe baza indexului imobiliar Kiwi Finance, dintre marile judeţe, cel mai bun indice de accesibilitate îl găsim în Iaşi, de 1,41, unde preţul mediu/mp este de circa 1.004 euro potrivit indexului Kiwi, în timp ce salariul mediu este de 3.525 lei. De asemenea, în alte două judeţe cu pieţe imobiliare în expansiune avem indici atractivi de accesibilitate, de 1,53 în Timiş şi de 1,49 în Sibiu, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.184 euro în Timiş, respectiv de 1.064 euro în Sibiu, iar salariul mediu net este de 3.835 lei în Timiş, respectiv de 3.526 lei în Sibiu.
Braşovul, care are una dintre cele mai efervescente pieţe imobiliare din ţară, are un indice de accesibilitate de 1,8, pe baza indexului Kiwi Finance de 1.192 euro/mp şi a nivelului salariului mediu net de 3.278 lei.
Accesibilitatea la locuinţe s-a îmbunătăţit
„Deşi preţurile de pe piaţa imobiliară rezidenţială sunt la maximele ultimilor 12-13 ani, acestea au avansat în timp mai încet decât nivelul salariului mediu net, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit treptat. Practic, dacă preţul mediu pe metru pătrat la nivel naţional se situează în prezent uşor peste preţurile medii din 2009, salariul mediu net a crescut în această perioadă de aproape 2,2 ori, de la un echivalent de 326 euro în 2009 la un echivalent de 714 euro în 2021 (medie pe primele 11 luni), ceea ce înseamnă că în prezent avem o accesibilitate de două ori mai mare decât în 2009”, conform analizei.
Totodată, creditarea ipotecară este la maximele ultimilor 15 ani, însă creşterea este sustenabilă, fără a inflama preţurile ca în 2007-2008. Potrivit datelor BNR, volumul creditelor ipotecare noi a ajuns la circa 2 miliarde de lei lunar, după cum se poate vedea şi pe grafic.
Maxim istoric la creditele imobiliare
În 2021, nivelul creditelor ipotecare noi a ajuns la maxim istoric, mai exact la 19,3 miliarde lei cumulat pe primele 11 luni, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 (13,4 miliarde lei), arată datele BNR.
De asemenea, Kiwi Finance şi Storia.ro prezintă în premieră o statistică foarte aproape de realitate privind tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Astfel, potrivit ANCPI, tranzacţiile imobiliare încheiate de persoane fizice în anul 2021 au totalizat 183.032, în creştere cu 49% faţă de anul anterior, când au totalizat 123.126 (vezi grafic cu evoluţia lunară). În ceea ce priveşte numărul de ipoteci active noi din anul 2021, acesta s-a situat la 86.697, în scădere cu 22% (potrivit datelor agregate de Kiwi Finance şi Storia.ro).
„Se poate remarca faptul că tranzacţiile imobiliare individuale şi creditele ipotecare noi au avut ritmuri foarte ridicate de creştere în anul 2021 faţă de anul anterior: de 49% pe 12 luni la tranzacţii şi de 45% pe 11 luni la credite ipotecare”, se mai spune în comunicat.
Apartamentele, mai scumpe decât casele. Oraşe excepţii
Privind pe categorii de locuinţe, preţul mediu pe metru pătrat la apartamente este de 1.363 euro la nivel naţional conform indexului Kiwi Finance, cu 26% mai scump decât în cazul caselor, unde se înregistrează un preţ mediu pe metru pătrat de 1.082 euro. Pe de altă parte, ponderea apartamentelor în total credite ipotecare intermediate în 2021 a fost de 72%, iar casele au avut o cotă de 28%, potrivit datelor Kiwi Finance, ceea ce arată că în prezent se vând cam de 2,5 ori mai multe apartamente decât case.
În Capitală, preţul mediu la apartamente este de 1.484 euro conform indexului imobiliar Kiwi Finance, ceea ce denotă un indice de accesibilitate extrem de atractiv, de 1,59.
Potrivit analizei, Constanţa şi Braşovul sunt judeţele cu cel mai puţin accesibile apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, cu multipli de 2,23, respectiv de 2,02, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.417 euro în Constanţa şi de 1.340 euro în Braşov, conform indexului imobiliar Kiwi Finance, iar Clujul le urmează îndeaproape, cu un multiplu de 1,92, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.664 euro la apartamente.
Cu un indice de accesibilitate de circa 1,45-1,6 la apartamente figurează patru judeţe importante: Ilfov (1,60), Iaşi (1,57), Sibiu (1,45) şi Timiş (1,60), corespunzător unor preţuri medii de 1.159 euro, de 1.118 euro, de 1.031 euro, respectiv de 1.240 euro.
O accesibilitate extrem de ridicată se înregistrează la case, cele mai bune valori dintre marile judeţe fiind consemnate în Iaşi şi Braşov, cu indici de accesibilitate de circa 1,2-1,3, corespunzătoare unor preţuri medii de 877 euro, respectiv de 888 euro, conform indexului Kiwi Finance, urmate de Timiş (1,39), Ilfov (1,44) şi Cluj (1,51), unde preţurile medii la case sunt de 1.078 euro, de 1.046 euro, respectiv de 1.308 euro.
Totodată, în Sibiu şi în Constanţa, casele au un indice de accesibilitate de circa 1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.166 euro, respectiv de 1.012 euro, în timp ce Bucureştiul are cel mai puţin accesibile case, cu un indice de 1,68, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.569 euro.
„Merită remarcat faptul că în Bucureşti şi în Sibiu casele sunt mai scumpe decât apartamentele raportat la metru pătrat, în timp ce în Ilfov ecartul dintre preţul mediu la apartamente şi case este de doar 11%, de 2,5 ori mai redus decât la nivel naţional. Cel mai mare ecart între preţurile medii pe metru pătrat al apartamentelor şi caselor se înregistrează în Braşov, de circa 51%, precum şi în Constanţa, de 40%”, arată cercetarea.
Cele mai scumpe apartamente
În ceea ce priveşte preţurile medii/mp la apartamente şi case conform componentelor indexului imobiliar Kiwi Finance, acestea sunt relativ apropiate de preţurile medii/mp conform anunţurilor de pe Storia.ro, platforma imobiliară cu cele mai multe anunţuri, lansată de OLX. Asta denotă faptul că marja de negociere în piaţa imobiliară este destul de redusă, undeva în intervalul 3%-7%, iar unde ofertele depăşesc cu mult nivelul cererii rămân fără contraparte.
Astfel, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru apartamentele scoase la vânzare este de 1.339 euro, în timp ce preţul mediu/mp pentru case este de 1.240 euro, ceea ce indică o accesibilitate medie extrem de atractivă, cu un indice de 1,44 la apartamente, respectiv de 1,33 la case.
Potrivit datelor Storia.ro, Constanţa, Braşov şi Cluj au cele mai „scumpe” apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, figurând cu indici de accesibilitate de 2,05, de 1,90, respectiv de 1,87, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.301 euro (Constanţa), de 1.256 euro (Braşov), respectiv de 1.619 euro (Cluj).
Ilfovul are cel mai bun indice de accesibilitate pentru apartamente scoase la vânzare în marile judeţe, de 1,42, aproape identic cu Bucureştiul, conform unui preţ mediu/mp de 1.028 euro, potrivit datelor Storia.ro. De asemenea, Sibiu, Timiş şi Iaşi au un grad de accesibilitate de 1,5-1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.054 euro (Sibiu), 1.204 euro (Timiş), respectiv de 1.159 euro (Iaşi).
Pe partea de case scoase la vânzare, potrivit datelor Storia.ro, cel mai mare preţ mediu/mp se consemnează în Cluj, de 1.430 euro, care prezintă şi cel mai dezavantajos indice de accesibilitate, de 1,65. Preţuri medii de aproximativ 1.000 euro la case se înregistrează şi în Sibiu (1.003 euro), Braşov (990 euro) şi Timiş (988 euro), indicele de accesibilitate fiind de 1,3-1,5.
În jurul valorii de 900 euro/mp se situează preţurile medii pentru case în Ilfov (909 euro), Constanţa (911 euro) şi Iaşi (880 euro), potrivit datelor Storia.ro, cu indici de accesibilitate de 1,2-1,4.
Concentrarea mare a pieţei imobiliare este redată atât de ponderea creditelor ipotecare intermediate de Kiwi Finance în Bucureşti, Cluj şi Ilfov, cu o cotă de aproximativ 50% din total, cât şi de volumul apartamentelor scoase la vânzare în cele trei judeţe conform anunţurilor agregate pe platforma Storia.ro, unde ponderea cumulată este de 48%.
Cea mai cuprinzătoare analiză
Analiza prezentă este cea mai cuprinzătoare din istoria pieţei imobiliare coroborată cu piaţa financiar-bancară, atât prin prisma premierei unui index exprimat ca preţ mediu/mp pe baza tranzacţiilor, şi nu doar a anunţurilor sau exprimat doar ca dinamică a indicatorului, cât şi prin prisma prezentării în premieră a unei statistici cât mai aproape de realitate în privinţa tranzacţiilor imobiliare încheiate de rezidenţi persoane fizice, coroborat cu prezentarea nivelului creditelor ipotecare noi din fiecare lună, împreună cu salariul mediu net la nivel de judeţ.
Indexul Imobiliar Kiwi Finance este calculat pe baza tranzacţiilor cu locuinţe încheiate de rezidenţi, finanţate prin credite ipotecare intermediate de Kiwi Finance în perioada martie-decembrie 2021. Indexul imobiliar Kiwi Finance se va publica lunar ca preţ mediu pe metru pătrat pe baza tranzacţiilor din ultimele trei luni disponibile, fiind prezentat de fiecare dată în cadrul unei analize complexe a pieţei imobiliare, cea mai cuprinzătoare din piaţa de profil.
Datele BNR privind creditele ipotecare noi sunt agregate prin combinarea împrumuturilor în lei cu echivalentul celor în euro, la cursul euro/leu de la finele fiecărei luni. Indicele de accesibilitate din 2021 este calculat pe baza salariilor medii nete la nivel de judeţ din ultima lună disponibilă la INS (în analiza prezentă sunt luate în calcul datele pentru luna octombrie 2021), iar pentru valorile anuale ale indicelui de accesibilitate sunt luate în calcul salariile medii nete anuale la nivelul întregii ţări, împreună cu cursurile de schimb euro/leu medii anuale. Datele privind tranzacţiile imobiliare şi ipotecile aferente persoanelor fizice sunt extrase din statisticile ANCPI. AGERPRES
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, a relevat faptul că studenții români înclină mai degrabă către învățământul online.
Mai mult, aceștia chiar ar abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic, cu toate neajunsurile lui.
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au publicat rezultatele unui studiu privind factorii determinanți ai înclinației studenților români către învățământul online și ai intenției acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realități”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19.
Aceasta a fost o perioasă marcată în sistemul de învățământ superior românesc de tranziția către o „normalitate” în care activitățile față în față și cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obișnuit atât pentru studenți, cât și pentru dascăli.
Peste 900 de studenți ai FSEGA au participat la studiu
Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA, care este cea mai mare facultate cu profil economic din România, toți studenții facultății fiind invitați să își exprime opiniile prin intermediul unui chestionar.
Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenților, rezultând un eșantion final validat care a cuprins 953 de studenți.
Argumente pro
Potrivit reprezentanților UBB, rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacția studenților în raport cu componenta online a procesului didactic și, implicit, înclinația lor către acest format, este influențată pozitiv de patru elemente esențiale:
- utilitatea percepută a sistemului online folosit,
- ușurința sa în utilizare,
- siguranța sanitară conferită de către acest format de predare-învățare,
- compatibilitatea dintre sarcinile didactice și tehnologia utilizată pentru implementarea învățământului online.
“Mai departe, cu cât acești factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenția studenților de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educațional”, arată studiul.
Date surprinzătoare
În mod surprinzător, conveniența conferită de învățământul online, de exemplu, economia de timp și de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea și prezența fizică pentru a beneficia de actul educațional, nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacției sau a înclinației studenților către învățământul online.
Studiul a avut în vedere și investigarea unui set de factori cu potențial inhibator pentru satisfacția în raport cu studiul online și pentru înclinația studenților către acest format didactic.
Citește și: Studiu UBB: Impactul pandemiei asupra intenției antreprenoriale în România
Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială și profesională percepută ca o consecință a învățământului online reprezintă un factor care afectează negativ și puternic satisfacția și înclinația către acest format de predare-învățare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intențiile de abandon școlar în cazul indisponibilității formatului online se disipează.
Nici tehnostresul nu i-ar face pe studenți să renunțe la online
În mod surprinzător, cercetarea a evidențiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidențialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacția sau înclinația studenților către învățământul online.
“Pe lângă factorii mai sus amintiți, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenților, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învățământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creșterea înclinației studenților către forma online a procesului didactic și, indirect, la accentuarea intenției acestora de a abandona studiile în absența componentei online a activității didactice”, mai arată studiul.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universitățile românești (și nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenție pentru a stimula sau inhiba (în funcție de politica adoptată) înclinația studenților către varianta online a învățării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privința intențiilor de abandon școlar în situația renunțării la componenta virtuală a actului educațional.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparținând editurii internaționale Elsevier.
Foto: pixabay.com
EVENIMENT
VIDEO. Mircea Miclea: Să începem să ne facem igiena consumului informațional. Cu cât am mai multe informații, gândesc mai puțin
Profesorul clujean, psihologul Mircea Miclea a avertizat, în podcastul Contraste de pe Cluj24 asupra consumului excesiv de informație, care duce la obezitatea informațională, susținând că ar trebui ca oamenii să înceapă o igienă a acestui tip de consum. ”Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea”, a explicat Miclea.
”E o descărcare de dopamină în creier de fiecare dată când apare informația.
Creierul nostru a fost făcut în așa fel încât să susțină achiziția de informații. Adică și atunci când ești sătul, când ai băut apă, când ți-ai replicat gemele, totuși e important să obții informație nouă.
Și ca să te stimuleze să obții informație nouă, creierul a creat un mecanism în care de fiecare dată când ai informație nouă, apare o descărcare de dopamină. Ai o senzație plăcută. De-asta sunt bârfele create, de-asta oamenii tot timpul încearcă să afle câte ceva, nu contează că e adevărat sau nu, dar e ceva nou.
Ei, s-a creat acest mecanism într-o lume, în Paleolitic, atunci când ni se forma nouă creierul, săracă în informații, în care era greu să obții informația, trebuie să treci dincolo de râu, să vezi ce-i dincolo de râu, trebuia să te duci în pădure, să vezi ce-i în pădure. Deci, prin urmare, trăiam într-o lume cu o penurie informațională și, atunci, mecanismul acesta de a gratifica fiecare informație nouă era foarte bine venit.
Suprasaturare de informație
Acum, trăim într-o lume total diferită, supra-saturată în informație. Da, da, mecanismul a rămas. Și de fiecare dată când eu mă uit la Youtube sau la un link și sar de la un link la un alt link, la un alt link, la un alt link, la o știre, la o altă știre, la o altă știre, de fiecare dată, creierul meu produce un spike de dopamină, o descărcată de dopamină. Și de aceea noi tot căutăm chestia asta”, a spus Miclea.
Întrebat de realizatorul Florin Danciu care este pericolul pentru copii, profesorul a răspuns că sunt multe pericole.
”Putem să vorbim despre astea mai mult. Dar aș vrea să atrag atenția părinților. Adică, sigur, putem să dăm în judecată toate companiile digitale și pe Facebook și WhatsApp-ul și așa mai departe. Dar ia să ne uităm. Ce fel de model oferim noi copilului?
Adică, dacă eu stau tot timpul pe Facebook, pe rețeaua de socializare sau pe nu știu ce, da? Ăsta e modelul pe care eu îl ofer copilului meu. Degeaba îi spun eu, tu n-ai voie la Facebook. Serios? Dar eu ce model îi ofer? Adică, ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.
Obezitate informațională
Știți? Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar. Să consumăm hrană sănătoasă, să fim atenți, să nu ajungem la o supra-saturare, nu? Să nu ajungem la obezitate, ok? Pentru că are o grămadă de riscuri.
Ei, ceva în genul acesta trebuie să începem să facem cu informația. Trăim într-o lume supra-abundentă de informații și dacă nu vrem să ajungem la obezitate informațională, atunci trebuie să ne gestionăm noi consumul de informație. Ce consumăm, ce nu consumăm, când consumăm.
De exemplu, dacă eu stau de dimineața până seara și mă uit la fiecare breaking news, atunci eu ajung la obezitate informațională. Adică ajung să consum mult mai multe informații decât o pot digera, o pot metaboliza. Adică, mai concret, nu o mai prelucrez. O iau, dar nu mai gândesc.
Mai puțină gândire critică
Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea.
Evident, dar vreau să spun, dar nu trebuie să dăm vina doar pe companiile digitale că fac lucruri astea ca să-și maximizeze profiturile. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la noi, la modul în care noi ne stabilim igiena consumului informațional. Așa cum, nu trebuie să dăm vina pe supermarket că de ce au 100 de pachete de tipuri de biscuiți și de ce au atâtea produse acolo. Ei oferă, dar e responsabilitatea noastră.
Nu consumăm cu tare produs și cu tare produs. Doar acesta, doar în această cantitate, nu contează cât îmi oferă ei. E responsabilitatea noastră. La fel și cu informația. Adică, în tot timpul trebuie să găsim vinovatul în afară. Noi suntem victimele companiilor digitale care uită ceva cu noi.
Nu! Noi suntem responsabili de consumul nostru informațional, așa cum suntem responsabili de consum alimentar. Nu putem să-l acuzăm pe furnizorul de produse, știți? Noi, ca și consumator, trebuie să fim mai lucizi”, a precizat Mircea Miclea.
Acesta a rămas surprins de cât de mult timp se petrece pe lumile astea digitale, fiind vorba de un interval care variază între șapte ore și douăsprezece ore.
12 ore pe rețele digitale
”Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale.
O parte să zicem că stai ca să înveți, nu știu, la școală, dar restul e pentru altceva, pentru divertisment. Ei, mai ales dacă joci jocuri sau dacă stai pe rețelele acestea sociale, se întâmplă următorul lucru.
Contra unui efort mic, dau cu click pe Maps sau scrollez, obțin o recompensă mare și imediată, mare în raport cu efortul pe care am o descărcare de dopamină, după cum ați spus, mă fac să mă simt bine, aflu ceva, interacționez cu altcineva, etc.
Deci, contra unui efort mic, obțin o recompensă imediată și mare în raport cu efortul. Nu se întâmplă nimic dacă fac lucrul ăsta din când în când.
Dar dacă fac zi de zi, 12 ani de zile sau 18 ani, ajung adult și atunci, creierul meu a extras o regulă, de genul, contra unui efort mic, așteaptă-te la o recompensă mare și imediată. Ei, dar realitatea socială nu e așa. Resursele sunt limitate. Nu e ca în mediul digital. În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixir-uri.
În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixir-uri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.
Efectul care este? Că tu ești dezamăgit de realitate, că faci depresie pentru că nu ți se satisface așteptarea, faci depresie, faci anxietate, etc și mergi la psiholog”, a conchis Mircea Miclea.
EVENIMENT
Salina Turda ține la secret toate informațiile legate de vizita YouTuber-ului Mr. Beast. Nu se știe câți bani s-au încasat
Salina Turda, societatea care are drept acționar Consiliul Local Turda cu 100%, deci o instituție publică, ține la secret toate informațiile legate de prezența, timp de o săptămână, a YouTuber-ului american Mr. Beast și refuză să comunice câți bani a încasat sau a pierdut în urma acestei vizite.
Salina Turda a fost închisă în perioada 7-13 iulie, în plin sezon estival, fără ca reprezentanții conducerii să ofere oficial, atunci, dar și ulterior, vreo explicație.
Cluj24 a adresat conducerii Salinei Turda mai multe întrebări formulate în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informații de interes public, la care nu s-a răspuns motivând-se faptul că informațiile solicitate nu se încadrează în prevederile respectivului act normativ.
Întrebările au fost următoarele:
-care a fost suma plătită Salinei Turda de YouTuber-ul american Mr. Beast pentru a filma timp de săptămână în perioada 7-13 iulie în interiorul salinei?
-câți turiști ar fi putut primi Salina Turda în acest interval în care obiectivul turistic a fost închis?
-ce sumă ar fi încasat Salina în această săptămână dacă nu ar fi fost închisă?
-ce prevede contractul cu Mr. Beast, promovarea Salinei și unde anume?
Informații de natură comercială
Salina Turda a răspuns, sub semnătura directoarei Ada Duma, că informațiile solicitate nu sunt publice și că reprezentanții salinei nu puteau estima câți turiști ar fi vizitat salina în intervalul menționat și nici veniturile aferente.
”Informațiile solicitate (despre contractul cu Mr. Beast – n.a) sunt de natură comercială și, dacă ar fi dezvăluite, ar putea afecta negativ principiul concurenței reale.
Aceste informații sunt esențiale pentru strategia comercială a Salinei Turda și, de asemenea, pentru protecția intereselor comerciale ale părților contractante implicate”, se mai arată în răspunsul Salinei Turda.
Cluj24 se va adresa instanței și va solicita obligarea conducerii Salinei Turda să ofere informațiile în urma unei decizii judecătorești.
Peste 600.000 de turiști în 2023
Salina Turda a fost vizitată în anul 2023 de peste 601.000 de turiști, în creștere față de anul precedent când numărul turiștilor a fost de 527.653. Un record a fost stabilit în 2019, când numărul turiștilor a depășit 690.000.
În acest an, în doar două zile, în 1-2 mai, Salina Turda a fost vizitată de peste 10.000 persoane.
Cât costă un bilet
Programul de funcționare al salinei este de luni-duminică între orele 09.00 – 19.00, ultima intrare fiind la ora 18.
Prețul unui bilet pentru adulți în zilele de weekend, pe perioada verii, este de 60 de lei, iar de luni până vineri de 50 de lei.
Biletul de acces pentru copii între 3-18 ani și pensionari este redus la 30 de lei.
De asemenea, Salina Turda percepe o taxă foto/video în scop comercial (videoclip, film, reviste, etc.) de minimum 2500 de euro.
Dacă luăm o medie de 3000 de vizitatori pe zi, nu de 5000, pentru 7 zile în perioada 7-13 iulie, rezultă 21.000 de persoane. Să punem o medie de 55 de lei/ bilet, ar rezulta o sumă de 1.155.000 de lei (230.000 de euro) cât ar fi putut încasa Salina Turda de la turiști în săptămâna cât a fost închisă.
Dar se puteau prezenta cifrele de vizitatori și încasările din perioada 30 iunie – 6 iulie și 14-20 iulie, de dinainte și de după intervalul menționat, pentru o scurtă comparație, nu era vorba despre calcule cuantice.
Alo, Consiliul Local Turda?
De ce ține Salina Turda la secret câți bani a încasat/ a pierdut după ce a închis obiectivul exclusiv pentru o persoană timp de o săptămână? Cine evaluează raportul cost/beneficiu al acestei afaceri?
Consilierii locali din Turda nu sunt interesați să afle adevărul? A meritat să stea salina închisă o săptămână sau nu pentru ca Mr. Beast să-și realizeze provocarea de a petrece 7 zile într-o peșteră?
Profit de milioane de lei
Potrivit termene.ro, Salina Turda a avut în anul 2022, o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei și un profit net de 12.6 milioane de lei (2,5 milioane euro).
CLUJ24 TV
EXCLUSIV VIDEO. Mircea Miclea: Era un cântec, Las-o, bă, că merge așa, ne-am obișnuit cu ea. Ăsta ar trebui să fie imn naţional!
Un dialog cu un om liber – așa se poate caracteriza podcastul Contraste de pe Cluj24 cu profesorul Mircea Miclea. Un om liber, fără inhibiții inutile față de politicieni sau mediul academic. Fostul ministru al Educației se ferește de prea multe apariții în spațiul public și a mărturisit, înainte de înregistrare, că nu îl interesează decât părerile studenților și pacienților săi.
A ieșit un dialog captivant, fără lamentații și fără sfaturi miraculoase despre sistemul de educație, clasa politica, așa numita elită extractivă, cum îi place profesorului să spună, și despre agresiunea tehnologiei.
Partidele nu au elite
Mircea Miclea în dialog cu Florin Danciu
”Noi nu avem niciun fel de elite în partidele care există în momentul de față. Adică partidele nu au elite. Nu au elite rezolutive.”
”De fiecare dată când eu ca șef de partid, dumneavoastră ca șef de partid, ieșiți pe la televizor, pe o problemă anume, spuneți, iată sunt oamenii pe care eu i-am adus care au soluții la problemele relevante. A făcut cineva așa ceva?”
”Cine a împiedicat vreun partid ca să înceapă să facă recrutarea de personal de specialitate?”
”Dar în ultimii ani, cel puțin, pe vremea lui Ceaușescu, șefii de promoție, meseriașii foarte buni, inginerii foarte buni, erau aproape presați ca să intre în partid, da?”
”Dacă sistemul evaluează numai română și numai matematică, eu învăț numai română și numai matematică. Hai să facem o evaluare interdisciplinară, ce era scris acolo în lege, și nu să facem o evaluare doar pe două discipline.”
”Credeți că rectorii au fost de acord ca să tai un an de la nivel de licență?
Și atunci a fost o luptă, vreau să zic, cu sânge pe pereți. Adică atunci s-a făcut legea. Știți cum? Printr-o hotărâre de guvern dată noaptea. În care am scris că dacă nu acceptă să se treacă la sistemul Bologna eu, ca ministru, nu voi semna contractul pentru finanțarea universităților!”
Interesele proprii ale universităților
”Uitați-vă la ce capacitate are de a rezolva problemele comunității are UBB-ul, da? Prost! Foarte prost le rezolvă.”
”Universitățile sunt self-serving, adică se gândesc mai degrabă la interesele proprii decât la interesele comunității.
Dacă ai putere mai mare, tu ai un curs mai mare și ai mai mulți asistenți. Dacă ai o putere și mai mare, transformi cursul respectiv într-o secție. Dacă ai o putere și mai mare, faci o facultate care se numește, știm noi cum, putem să dăm și nume. Ok? Asta înseamnă self-serving”
”Ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.
Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar.”
Timp în lumea digitală
”E incredibil cât de mult timp se petrece pe digital, pe lumile astea digitale. Variază între șapte ore și douăsprezece ore pe zi. Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale!”
”În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixiruri. În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixiruri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.”
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
VIDEO. Mircea Miclea: Să începem să ne facem igiena consumului informațional. Cu cât am mai multe informații, gândesc mai puțin
Salina Turda ține la secret toate informațiile legate de vizita YouTuber-ului Mr. Beast. Nu se știe câți bani s-au încasat
EXCLUSIV VIDEO. Mircea Miclea: Era un cântec, Las-o, bă, că merge așa, ne-am obișnuit cu ea. Ăsta ar trebui să fie imn naţional!
VIDEO FOTO. Traficant de droguri străin, prins în flagrant la Cluj. Vindea cocaină adusă din Italia
FOTO. Primarul Emil Boc, numit la Paris în board-ul Convenției globale a primarilor pentru climă și energie (GCoM)
Studii de fezabilitate pentru linia de mare viteză Budapesta-Cluj-București. Ciolacu: „Un proiect fanion la nivel bilateral”
Cum va fi vremea la Cluj, în următoarea perioadă? Prognoza meteo pe patru săptămâni
