A murit Mircea Muthu, critic literar și profesor emerit al Facultății de Litere UBB Cluj. Avea 82 de ani

Criticul literar, esteticianul și comparatistul Mircea Muthu s-a stins din viață la Cluj-Napoca, la vârsta de 82 de ani. Era profesor emerit al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai.  

Mircea Muthu s-a născut la 1 ianuarie 1944, la Iernut, și a murit la 22 ianuarie 2026, în Cluj-Napoca. A fost profesor universitar doctor emerit al Facultății de Litere din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai, unde a format generații întregi de studenți și cercetători. Activitatea sa academică s-a desfășurat sub semnul rigoarei teoretice, al dialogului intercultural și al unei vocații constante pentru sinteză.

Doctoratul, susținut în 1976, a avut ca temă Balcanismul în literatura română până în secolul al XIX-lea, lucrare care avea să deschidă una dintre cele mai noi direcții de cercetare din cultura română postbelică.

Debutul și afirmarea critică

Mircea Muthu a debutat absolut în 1967, în revista Tribuna, iar debutul editorial a avut loc în 1972, cu volumul Orientări critice. A colaborat constant cu reviste de prestigiu din țară și din străinătate, precum Echinox, Tribuna, Jurnalul literar, Études Balkaniques, Synthesis, Revue des Études Sud-Est européennes sau South-East Monitor. A susținut rubrici permanente care au devenit repere ale reflecției critice, între care Orientalia, Moaie pana în culoarea… și Literatura Sudului.

O operă de referință pentru balcanologia românească

Opera lui Mircea Muthu cuprinde volume esențiale pentru estetica și literatura comparată românească, între care Literatura română și spiritul sud-est european, La marginea geometriei, Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, Studii de estetică românească, Estetica între mediere și sinteză și ampla sinteză Balcanismul literar românesc, publicată în mai multe volume și ediții definitive. A abordat, de asemenea, poezia și eseul, demonstrând o rară capacitate de a traversa genuri și discipline.

Prin conceperea balcanismului ca „răscumpărare estetică a unei drame colective”, Mircea Muthu a propus un model explicativ original pentru înțelegerea culturii române și sud-est europene, transformând o temă considerată mult timp marginală într-un instrument hermeneutic major.

Editor, coordonator și constructor de canon

De-a lungul carierei sale, Mircea Muthu a îngrijit ediții din autori fundamentali ai literaturii române, precum Anton Pann, Liviu Rebreanu, Radu Stanca sau Eugeniu Speranția, și a contribuit la importante dicționare și volume colective de istorie literară, între care Dicționarul Scriitorilor Români și Dicționarul analitic al operelor literare românești. A fost membru al Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Premii și recunoaștere internațională

Activitatea sa a fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică și istorie literară, Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler și Ordre des Palmes Académiques, acordat de statul francez pentru contribuțiile aduse culturii franceze.

Un reper al sintezei culturale

Receptarea critică a operei sale a fost unanim elogioasă. Alexandru Duțu, Adrian Marino, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Liviu Petrescu, Andrei Terian sau Corin Braga au subliniat valoarea exegetică, profunzimea teoretică și rolul său decisiv în redefinirea esteticii și balcanologiei românești. Prin rigoare, erudiție și viziune, Mircea Muthu rămâne una dintre figurile majore ale culturii române contemporane.