În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Omul de afaceri Dragoș Petrescu, membru în Consiliul Director al Romanian Business Leaders și în boardul Concordia și președinte City Grill Restaurants, susține că viitorul Guvern care va fi instalat după alegeri ar trebui să facă foarte puțin, și anume să nu crească cheltuielile publice, iar astfel ar economisi 17 miliarde de lei la buget.

Dragoș Petrescu a declarat, joi seară, pentru Cluj24 că, după alegeri, viitorul Guvern ar trebui să dea dovadă de o mai bună gospodărire a banilor.

”Uitându-ne la anul viitor, suntem și norocoși, și mai puțin norocoși. Suntem norocoși pentru că avem o economie în creștere, că se vor strânge între 65 și 70 de miliarde de lei în plus la bugetul statului, dar sunt și mai puțin norocoși, deoarece cheltuim acești bani și chiar mai mult.

Cred că noul Guvern ar trebui să facă foarte puțin, respectiv, dacă ar reuși să nu mai crească cheltuielile bugetului pe zona de cheltuieli publice mai repede decât viteza cu care aduce bani în plus la buget, ar fi extraordinar.

Conform planului acceptat de CE, Guvernul ar trebui să reușească să economisească în jur de 17 miliarde de lei, lucru care s-ar putea realiza ușor, dacă ar fi un pic de gospodărire la noul Guvern care va fi instalat după alegeri”, a spus Petrescu.

CE nu dorește taxe împovărătoare pentru companii

Dragoș Petrescu (stg)

Acesta susține că nu este nevoie de o creștere în mod semnificativ a unor taxe, fiind vorba doar de niște ajustări dorite de Comisia Europeană.

”CE nu își dorește să împovăreze antreprenorii și companiile din România cu niște taxe zdrobitoare anul viitor, ci un Guvern gospodar mai bun. Guvernul României ar putea, fără o minte briliantă, cu puțin bun simț, să se încadreze în salvarea celor 17 miliarde de lei anual”, a explicat Dragoș Petrescu.

Ce îi așteaptă pe antreprenorii români

Petrescu a participat la Cluj-Napoca la dezbaterea ”Ce îi așteaptă pe antreprenori în 2025?”, organizată de deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu, fost antreprenor.

La dezbatere au mai fost prezenți antreprenori, specialiști în domeniul financiar, economic și social, cum ar fi Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și fost director de investiții, Oana Țoiu, vicepreședintă a Camerei Deputaților, membră a Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială, Violeta Alexandru, deputat, fost ministru al Muncii și Protecției Sociale.

“Angajații și angajatorii din mediul privat sunt îngrijorați – și pe bună dreptate –  de modificările fiscale pe care le anticipează pentru 2025. Guvernul pur și simplu nu mai are bani să finanțeze cheltuielile statului, așa că ne așteptăm ca toate taxele – de la TVA la impozitele pe salariu, de la taxele pe venituri la cele pe profit sau dividende – să crească.

Dar ar fi greșit să vedem aceste creșteri ca pe proverbialul drob de sare. Putem să oprim drobul să ne zdrobească veniturile și afacerile, votând neechivoc împotriva partidelor care tratează  abuziv angajații și angajatorii din mediul privat”, a spus Viorel Băltărețu.

Vineri dimineață, Clujul a fost cuprins de o ceață densă, transformând orașul într-o scenă desprinsă parcă dintr-o poveste. Pentru cei care au urcat pe Dealul Feleac, spectacolul natural a fost de-a dreptul magic.

Clujul a fost învăluit vineri dimineață într-o ceață groasă, transformând orașul într-un decor misterios și fermecător. Priveliștea, deși ascunsă pentru cei care au rămas pe străzile orașului, s-a dezvăluit într-un mod de-a dreptul spectaculos celor care s-au aventurat până pe Dealul Feleacului.

Imagini deosebite, surprinse de pe Dealul Feleacului

De aici, Clujul părea un oraș plutitor, cufundat într-o mare albă de ceață care se întindea la picioarele dealului. Lumina filtrată de ceață a creat reflexii argintii peste tot peisajul.

Imaginea surprinsă este cu adevărat deosebită: privirea se pierde în întinderea de ceață care înghite totul în jur, lăsând să plutească doar contururi vagi. Pentru un moment, Clujul a părut să devină un oraș din altă lume, suspendat între cer și pământ.

Cei care au avut răbdarea să admire priveliștea de pe Dealul Feleacului au mai avut parte de un spectacol natural fascinant: ceața a început să se ridice încet, dezvăluind pe măsură ce dispărea acoperișurile caselor și străzile aglomerate.

Mai multe localități din județul Cluj s-au aflat vineri dimineață sub avertizare meteorologică de ceață ce a determinat vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m.

Grupul City Grill Restaurants București, care a achiziționat, recent, pachetul majoritar de 55% din acțiunile lanțului de restaurante Marty, va păstra brandul Marty, a declarat pentru Cluj24 Dragoș Petrescu, președintele companiei din Capitală.

Petrescu a spus că piața Clujului este una importantă și interesantă, dar diferită de cea din București.

”Pentru City Grill, achiziția Marty a fost cea mai importantă pentru noi până acum, fiind și cea mai mare din piață. Suntem parteneri cu fondatorii Marty, avem o cotă majoritară, dar ei rămân la cârma acestui brand clujean, care este deosebit de valoros, prezent de 25 de ani pe piața Clujului. Va rămâne brandul Marty, vor rămâne oamenii de aici și ei vor coordona activitatea mai departe.

Noi ne dorim ca Marty să crească în mod organic, ca împreună cu noi să poată accesa know-how-ul pe care îl are grupul City Grill, dar și noi avem de învățat de la partenerii noștri, ce fac ei pe piața din Cluj, care este foarte importantă și interesantă.

Noi nu am fi niciodată în mod independent pe piața Clujului, pentru că este important, dar diferită față de cea din București, și atunci avem nevoie de oamenii din managementului Marty”, a spus Petrescu.

Potrivit acestuia, City Grill nu va impune preluarea unor preparate proprii în meniul Marty, dar dacă cei care se ocupă de afacere vor dori acest lucru, sunt liberi să o facă.

”Noi ne dorim ca Marty să rămână ce este Marty astăzi, cu îmbunătățirile organice aferente”, a explicat președintele City Grill.

Dragoș Petrescu a precizat că, momentan, compania sa nu intenționează să-și extindă afacerea în alte zone ale țării.

Acesta a participat, joi seara, la Cluj-Napoca la dezbaterea ”Ce îi așteaptă pe antreprenori în 2025?” organizată de deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu.

Profit mare pentru City Grill

City Grill Group este cel mai mare lanț de restaurante din România, având 18 restaurante localizate în centrul și nordul Bucureștiului și în Otopeni.

Potrivit termene.ro, societatea City Cafeteria SRL din București, înființată în anul 2007, unde Dragoș Petrescu este asociat cu 55,4% și administrator, a avut anul trecut un profit de 10,8 milioane de lei. Aceasta are ca și obiect de activitate ”consultanță pentru afaceri și management”.

Această societatea este acționară la City Cafe Express SRL cu 99%, firmă care se ocupă de gestionarea restaurantelor City Grill, și care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 23 de milioane de lei și un profit de 3,5 milioane de lei.

6 restaurante Marty la Cluj

Lanțul Marty include 6 restaurante, 5 fiind situate în Cluj-Napoca și unul în Florești.

Societatea Marty Restaurants SRL îi are ca administratori pe Marcelus Suciu și Florin Mitrea, firma având anul trecut o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei și un profit de 188.500 de lei.

Ziua Morților sau Luminația se înscrie în rândul sărbătorilor din vechiul cult al morților.

În lumea apuseană, sărbătorirea Luminației începe după vecernia din seara zilei de 1 noiembrie.

1 noimebrie: Ziua Morților sau Luminația. Cimitirele din Transilvania se umplu de flori și de lumină

Conform tradiției, la 1 noiembrie, de Luminație, credincioșii merg la cimitir, curăță mormintele și le înfrumusețează cu flori și lumânări aprinse, în amintirea celor care i-au însoțit pe drumul vieții.

În plus, se înalță rugăciuni particulare și la liturghie pentru sufletele răposaților și cinstirea acelora care au murit în prietenia sau în pacea lui Hristos.

Pomenirea celor adormiți la Biserică

În bisericile ortodoxă și greco-catolică, ziua din săptămână pentru pomenirea generală a celor adormiți este sâmbăta.

Din toate sâmbetele unui an bisericesc, două sunt consacrate în chip special pomenirii generale a morților: sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului de sec de carne și sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt. Ele mai sunt cunoscute sub denumirea de „Moșii de iarnă și de vară”.

Sâmbăta lui Lazăr, care precede Floriile, este o zi în care se pomenesc cei răposați, în cimitire.

În Transilvania și Banat, credincioșii ortodocși și greco-catolici fac pomenirea celor adormiți în ziua de 1 noiembrie, la biserică, iar la cimitir în după-amiaza sau în seara aceleiași zile.

Originea Luminației

În Evul Mediu, pe 1 Noiembrie, după Sfânta Liturghie dedicată Zilei tuturor sfinților, oamenii își petreceau după-amiaza în cimitire, rugându-se pentru sufletele răposaților. Așa se explică originea consacrării primei zile din Brumar drept zi de pomenire a morților

De aici provine și obiceiul de a merge pe 1 noiembrie în cimitir, de a duce flori sau coronițe de flori, de a aprinde lumânări și a spune rugăciuni pentru sufletele morților.

În biserici, se săvârșește vecernia (slujba de seară) în memoria celor trecuți în veșnicie.

În bisericile protestante, Ziua Morților nu există, însă și credincioșii protestanți, evanghelici, reformați merg în cimitire, duc flori, aprind lumânări și se roagă. Obiceiul a fost preluat şi de Biserica Greco-Catolică.

În timp, Biserica Ortodoxă a preluat această sărbătoare dedicată sufletelor celor decedați, care devine astfel ecumenică.

Ziua în care morții îi vizitează pe cei vii

În legendele populare, noaptea de 1 noiembrie este cea în care porțile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei morţi vin să îi viziteze pe cei vii.

Credincioşii catolici, ortodocşi (care au împrumutat această tradiţie), reformaţi, evanghelici, protestanţi, pregătesc din timp mormintele, curăţându-le, vopsindu-le, iar în ziua luminaţiei le împodobesc cu flori şi lumânări sau candele aprinse.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El).

Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință, conform creștinortodox.ro.

Semnificații religioase

Semnificația Zilei Morţilor se regăsește în tradiţia Bisericii Romano-Catolice, însă aceasta a fost preluată în timp și de ortodocși, luterani, calvini sau unitarieni.

Ziua de 1 noiembrie este trecută în calendarul romano-catolic ca fiind Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, iar ziua de 2 noiembrie este momentul în care se pomenesc în mod special morţii.

Sărbătoarea tuturor Sfinților la catolici

Referitor la sărbătoarea de sorginte catolică, 1 noiembrie are două semnificaţii: pe de o parte este o zi de cinstire a tuturor sfinţilor, iar pe de altă parte este ziua de pomenire a morţilor.

Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor îşi are originea în practica Bisericii din Antiohia, care chiar din primele veacuri (secolul IV) ale creştinătăţii îi celebra pe toţi martirii cunoscuţi şi necunoscuţi.

Referiri la această sărbătoare se regăsesc la Sfântul Vasile cel Mare care în omiliile (predicile) sale vorbeşte şi despre Sfinţii Martiri prăznuiţi în prima duminică după Rusalii.

În Biserica Romano-Catolică, sărbătoarea a fost introdusă oficial de Papa Bonifaciu în prima duminică după Rusalii, la fel ca şi în Răsărit.

Sărbătoarea morților la celți

Mai târziu, sărbătoarea a fost mutată pe 1 noiembrie, „iar din anul 1004 va deveni o zi de pomenire a morţilor, ce va rămâne în tradiţia occidentală până astăzi”, se arată pe site-ul bisericii din Milano Nord.

Tot aceeaşi sursă menţionează că în momentul în care călugării irlandezi au plecat să evanghelizeze Galia s-au confruntat cu diferite practici păgâne de origine celtă, printre care era şi sărbătoarea morţilor, „Samhain“ (Zeul Morţilor, Principele Întunericului).

„La celţi, începutul unui nou an era sărbătorit pe 1 noiembrie, fiind considerat sfârşitul sezonului soarelui şi începutul sezonului întunericului şi a frigului.

Acest moment de trecere de la un sezon la altul era marcat de druizi (preoţii celţilor) prin dansuri, incantaţii şi alte manifestări religioase.

Sărbătoarea în sine era celebrată începând cu noaptea de 31 octombrie până a doua zi, la 1 noiembrie, iar uneori putea să dureze chiar trei zile. Oamenii participau la această sărbătoare îmbrăcaţi în costume făcute din piei şi oase de animale.

Celţii credeau că în această noapte spiritele celor morţi puteau să revină în casele lor terestre, pentru a-şi căuta un nou trup”, se mai arată pe pagina de internet a bisericii din Milano Nord.

De ce facem pomenire morților?

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență.

Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea.

Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).