Connect with us

Clujul de altă dată

5 milioane de euro costă două cărţi din Cluj! Ele au fost descoperite întâmplător. Despre ce cărţi este vorba

Publicat


La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

Cea mai scumpă carte din lume este considerată acum Codex Leicester, a lui Leonardo da Vinci, cumpărată de Bill Gates cu 30 de milioane de dolari în urmă cu câţiva ani, însă ea este evaluată în prezent la circa 50 de milioane de dolari.

În topul cărţilor considerate cele mai valoroase se mai află J.K. Rowling – Poveștile bardului Beedle (4 milioane de dolari), James Audubon – Păsările Americii (13 milioane), William Shakespeare – Prima ediţie „Comedies, Histories & Tragedies” (8 milioane), Evangheliile lui Henric Leul, Ordinul Benedictin (10 milioane).

(M.Avram)

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Maria Costea

    mai 5, 2020 la 10:31 pm

    Buna seara!Ma simt ONORATĂ de abordarea Dumeavoastra
    Citesc cu interes informațiile publicate de d.v.s. despre Cluj,si judetul Cluj.Apreciez felul în care abordati subiectele de interes public.Va multumesc pentru încrederea acordată.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujul de altă dată

FOTO. Primul mall din Transilvania a fost deschis la Cluj. Magazinul Central, 1977

Publicat

Cel mai mare magazin de până atunci din Transilvania a fost deschis la Cluj, pe 29 iulie 1977. Acum 44 de ani. Investiţia construirii lui s-a ridicat la 40 de milioane de lei.

Plimbări pe scările rulante

Cel mai mare magazin al Clujului şi al Transilvaniei era și loc de joacă și un punct de reper pentru întâlniri. Cel puţin copiii îl vizitau doar ca să se plimbe pe scările rulante, de care poate că vă mai amintiţi mulţi.

Ofertă de produse în comunism

Atunci, tot etajul 4 era ocupat de un mare restaurant, cu cofetărie, cafe-bar, terasă. La parter era alimentara, raioane cu cosmetice, mercerie, ceasornicărie, electrocasnice, marochinărie, artizanat. La etajul I era raionul încălțăminte şi confecții.

Apoi mai erau cele cu articole pentru bărbaţi, femei, copii şi un etaj cu articole de sport.

*În imagine, două fotografii inedite cu magazinul Central, originale, pe hârtie fotografică, din anul inaugurării sale (arhiva Cluj24).

(MaAv)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Un mare clujean de care nu ştie nimeni. A preconizat tratarea sifilisului. Fondatorul şcolii de dermatologie. Primar al Clujului

Publicat

Unul dintre marii clujeni intraţi în anonimat este Coriolan Tătaru. De la moartea acestuia se împlinesc 64 de ani.

Printre primii medici din lume

Coriolan Tătaru (14 martie 1889, Cluj, 22 ianuarie 1957) a fost fondatorul școlii clujene de dermatologie. Şi printre primii medici din lume care au preconizat tratamentul intensiv și precoce în sifilis. De asemenea, în perioada 1931-1932 a fost primar al Clujului.

O carte cu dedicaţie din partea lui Constantin Daicoviciu pentru Coriolan Tătaru (arhiva Cluj24)

Printre altele, a fost primul dermatolog din România care s-a ocupat de problema dermatozelor profesionale si a bolilor alergice cutanate. A fost decan al Facultăţii de Medicină (1928-1929). Coriolan Tătaru a fost coautor al primului tratat de dermatologie în limba româna, autor a peste 160 de articole de specialitate.

Primul muzeu din lume

A înfiinţat si condus revista Clujul medical (1928-1940). Din 1956 a fost membru în colegiul de redacţie şi colaborator al revistei Dermato-Venerologia. A pus bazele primului dispensar antivenerian din România, la Cluj. Şi a organizat serviciile de dermatologie judeţene din Transilvania. A înfiinţat primul muzeu de mulaje şi fotografii dermatologice din lume.

Rezident regal al Ţinutului Someş

A deţinut functia de preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj (1930), al Societăţii de Dermatologie şi Sifilografie (1936), al Consiliului Clinicilor (1935-1947), al Comitetului Regional Cluj al Federaţiei de Sport din România, Director General al Societăţii de Salvare.

Primarul Clujului, dr. Coriolan Tătaru, în uniforma F.R.N., decorat cu Ordinul Steaua României în grad de comandor, Ordinul Coroana României în grad de Mare Ofiţer şi Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler

Cât timp a fost primar a continuat lucrările la podul de peste Someş din Piaţa Mihai Viteazul, la pasajul pietonal peste Someş, între străzile Garibaldi şi Uzinei Electrice, a început reorganizarea administraţiei locale şi elaborarea unui regulament de funcţionare.

Ministru al Ardealului

A fost membru al Partidului National Agrar. La 12 ianuarie 1932, Coriolan Tătaru a fost numit subsecretar de stat, pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri, funcţie cunoscută ca Ministru al Ardealului. De asemenea, din august 1938 şi până în septembrie 1940, a fost rezident regal al Ţinutului Someş.

A primit Premiul de cercetare al Universităţii din Cluj (1911), Premiul Academiei Române (1958). Dintre ordinele, medaliile ştiinţifice şi culturale care i-au fost conferinte amintim ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler acordat de Regele Carol al II-lea, pentru meritele profesionale şi de administrator al oraşului Cluj.

*Constantin Daicoviciu (1 martie 1898, Caraş-Severin, 27 mai 1973, Cluj), renumit arheolog, rector al UBB cu cel mai lung mandat (1956-1968), academician. A fost şi deputat în Marea Adunare Națională (1948-1952), apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi susţinător al unei istoriografii naționaliste.

(MaAv)

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

De la mlaștină, la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj. Efortul episcopului Nicolae Ivan, o moștenire profundă

Publicat

În 2021 se împlinesc o sută de ani de la instalarea episcopului Nicolae Ivan în tronul Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, reînființată după o perioadă de zbucium pentru românii din Ardeal. În ciuda opoziției autorităților locale, Nicolae Ivan a reușit să transforme o zonă mlăștinoasă, care se numea în trecut „Piața gâștelor”, în ceea ce este astăzi Catedrala Ortodoxă Mitropolitană din Cluj.

După cum spune și ÎPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului, moștenirea pe care o lasă Nicolae Ivan pentru Biserică este enormă și nu se poate rezuma doar la Catedrală, studiile academice și tipografie.

Istoricul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, profesor de istorie la Colegiul Național ,,George Baritiu” din Cluj-Napoca, a precizat pentru Cluj24 că actuala catedrală a fost proiectată inițial pentru altă locație, Cetățuia de astăzi, care urma să fie o acropolă a noului stat România.

Pe lângă catedrală urma să activeze și un muzeu și clădirea Primăriei. Dar s-a renunțat la idee întrucât era prea costisitoare. Așa a venit propunerea edificării pe un spațiu care avea funcțiunea de parc.

Era Mica promenadă

”Acolo era parcul Elisabeta, Mica promenadă, denumit așa după împărăteasa Sisi, soția lui Franz Ioszef. În 1919, un asesor eparhial, un consilier, Nicolae Ivan, a fost omul providențial pentru că a propus, la Sibiu, să se ridice o catedrală ortodoxă și la Cluj. Clujul avea o singură biserică ortodoxă, Sf. Treime din Deal, de pe strada Bisericii Ortodoxe, care a fost ridicată în 1796. Terenul de azi nu a fost obținut foarte ușor, a fost opoziția primăriei, pentru că terenul aducea venituri, dar ulterior, prin interveția ministerelor Cultelor și de Interne, acest teritoriu, piața EMKE, a fost predat”, a spus istoricul clujean.

Zona nu a fost una construibilă de-a lungul timpului întrucât pe acolo treceau zidurile Clujului și nu aveai voie să construiești decât la o depărtare de 500 m. Terenul a fost ”Piața gâștelor”, apoi o cazarmă militară, Piața Trencin, Piață de lemne.

A câștigat locul al doilea

Pentru realizarea proiectului Catedralei Mitropolitane s-a făcut un concurs. Au fost 8 proiecte depuse și a câștigat proiectul „INRI”, al lui G. Cristinel și C. Pomponiu. Se prevedeau trei premii: Locul I – 50.000 de lei, Locul II – 30.000 lei, iar pentru Locul III nu s-a stabilit suma. Premiul I nu s-a dat și a fost premiat câștigătorul cu 30.000 lei (la acea vreme leul era echivalent cu francul francez).

Pentru desemnarea firmei de construcții iar a fost o licitație. Întreprinderile generale tehnice Tiberiu Ieremia din București au câștigat concursul.

Cupola e ridicată la 67 de metri

”Piatra de construcție s-a dus de la Baciu, Viștea, dar și de la Banpotoc, o localitate de lângă Deva. În luna septembrie 1923 au început lucrările la Catedrală, iar la 7 octombrie s-a pus piatra de temelie. La eveniment au participat și Mitropolitul Nicolae Bălan de la Sibiu, Principele Carol, Ionel Brătianu și întreg Guvernul. În 1926 scheletul Catedralei era gata, iar la 6 iulie s-a sfințit Crucea. Cupola clădirii e ridicată la 67 de metri, iar Crucea are 2 metri înălțime. Potrivit Monitorului Oficial, la 8 iulie 1921 s-a dat girul construcției Catedralei. Clopotele au fost aduse din Sopron, tocmai din Ungaria. Sfințirea Catedralei a avut loc în luna octombrie 1933, în prezența Majestății Sale Regele Carol al II-lea, a Marelui Voievod Mihai și a Principelui Nicolae, a Patriarhului României, Miron Cristea, a Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a primul ministru Al. Vaida-Voievod”, adaugă Vladimir-Alexandru Bogosavlievici.

Hramul catedralei a fost ales ”Adormirea Maicii Domnului”, în cinstea zilei de 15 august 1916, când trupele române au trecut Carpații pentru eliberarea Ardealului.

”În edificarea ei, rolul principal îl are Nicolae Ivan, care a preluat o idee a episcopului Șaguna, care spunea că pentru Transilvania trebuia să fie făcute mai multe episcopii ortodoxe. Inițial avea în subordine 12 potopopiate, în 1921”, relatează profesorul de istorie.

Nici acuma catedrala nu e terminată ca și construcție

În timpul mitropolitului Bartolomeu Anania s-au adăugat noi lucrări cu mozaic de murano, marmură și toată iconografia a fost continuată de Vasile Moraru, pictor bisericesc.

”Inițial, la pictare au participat pictori clujeni. Atanasie Demian a realizat pictura cupolei și a pronaosului, alături de Catul Bogdan, fiul unui mare profesor universitar, cumnat cu Iorga, iar pictorul Russu a realizat iconostasul cu 5 rânduri de icoane. Meșterul Moise Șchiopu face sculpturile. Catedrala are un stil bizantin, dar vedem și un stil din Muntenia. Era un stil îmbinat, care ține de ortodoxie și stilul brâncovenesc. Catedrala nu are altarul la Răsărit, ci în partea de Nord, pentru că n-au avut spațiu. Un aspect important este și referitor la candelabrele din Biserică. Cel mai mic e un dar din partea mitropolitului Miron Cristea, iar cel mai mare este un dar din partea regelui Carol al II-lea”, a explicat istoricul clujean.

Lucrările de restaurare a picturilor în mozaic se continuă și astăzi cu echipa condusă de Maxim Viorel, din Târgu-Mureş.

Episcopul Nicolae Ivan a fost înmormântat în iarna anului 1936, iar sicriul cu trupul său a fost depus în necropola de sub altarul Catedralei.

În subsolul Catedralei a fost inaugurat și un muzeu al tezaurului bisericesc, o dezvoltare a ideii avute de Nicolae Ivan.

La 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe a Clujului a fost deschis oficial Muzeului Mitropoliei Clujului, în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

M. M.

Catedrala în Construcție

Citește mai departe

Clujul de altă dată

DOCUMENTE INEDITE. România, plecată după graniţe la Paris. Clujeanul Al. Vaida Voevod şi Ionel Brătianu

Publicat

În urmă cu exact 102 ani începea la Paris Conferinţa de pace care a urmat Primului Război Mondial. În urma conferinţei, România a primit noile granite. Delegaţia României la Paris a fost formată din Ion IC Brătianu, Alexandru Vaida Voevod, Victor Antonescu şi Constantin Angelescu. Primul a fost şeful delegaţiei, în calitate de prim ministru. Iar Alexandru Vaida Voevod a încheiat misiunea României la Paris. Tot în calitate de premier, după demisia lui Ionel Brătianu, pe 12 septembrie 1919.

Pace, pace…

Conferința de Pace de la Paris, începută pe 18 ianuarie 1919, a avut ca obiectiv stabilirea noii configurații politico-teritoriale. Au participat 27 de state. România s-a prezentat cu o serie de revendicări care au urmărit, în principal, consacrarea actelor de unire din anul 1918. Dar şi eliminarea tuturor consecințelor războiului, determinate de ocuparea unei părți importante a teritoriului național de către inamic.

*în imagine, Ionel Brătianu, alături de ceilalţi membri ai delegaţiilor participante la Tratatul de la Paris, într-o prezentare din revista L Illustration din 10 mai 1919 (arhiva Cluj24). Brătianu este prezentat în imagine la poziţia 25. Ion IC Brătianu i-a cedat locul, în acelaşi an 1919, lui Alexandru Vaida-Voevod. Atât în fruntea delegaţiei române de la Paris, cât şi ca şef al guvernului

 

Pe 19 ianuarie/1 februarie 1919 șeful delegației române, Ionel Brătianu, a prezentat memoriul „România în fața Conferinței de la Paris. Revendicările sale teritoriale” în care a făcut un larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu Puterile Centrale. Premierul a cerut recunoașterea internațională a actelor de unire din anul 1918, exprimate în hotărârile de la Chişinău, Alba Iulia şi Cermăuţi.

*în imagine, un document semnat la Conferinţa de la Paris (arhiva Cluj24) de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu. Primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”. În noua lor calitate au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni. Iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României

Delegația română condusă de Ion I. C. Brătianu nu a avut o atmosferă foarte favorabilă. Premierul a adoptat o atitudine intransigentă în ceea ce privește recunoașterea integrală a Tratatului din 4-17 august 1916, prin care Banatul urma să revină în întregime României. Au existat divergențe privind minoritățile, România neacceptând controlul internaţional. De altfel, la 2 iulie 1919, Ionel Brătianu a părăsit lucrările Conferinței. Pe 30 noiembrie se constituie un guvern parlamentar sub președinția lui Alexandru Vaida-Voevod.

Tratatul de la Trianon

Cu ocazia Conferinţei de la Paris a fost semnat şi Tratatul de la Trianon, pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

*în imagine, prima hartă a României Mari (arhiva Cluj24). Este realizată de generalul Constantin Teodorescu, cartograful Armatei Românie, pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi stabilită ulterior, la Tratatul de la Paris

Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

În Tratatul de la Trianon, textul articolului 45 stipulează: “Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a și recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

*Ion I.C. Brătianu (20 august 1864, 24 noiembrie 1927) a jucat un rol determinant în Marea Unire din 1918, a fost de cinci ori premier, mai mult decât oricine, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul apărării naționale, de două ori ministru al afacerilor externe, preşedinte al Partidului Național Liberal. Unul dintre cei trei băieţi ai lui Ion C. Brătianu.

*Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.

(MaAv)

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate