85 de ani de la moartea lui Nicolae Ivan, primul episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului

Nicolae Ivan a fost primul episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, fiind cel care a propus înfiinţarea unei episcopii la Cluj.

S-a născut la 17 mai 1855, în localitatea Aciliu din judeţul Sibiu, într-o familie de ţărani. A urmat cursurile primare în Aciliu (1861-1865), Liceul de Stat (1865-1874) şi Seminarul (Institutul) Teologic „Andreian” (1874-1877) din Sibiu.

După absolvire, în septembrie 1877, a fost numit învăţător în Sălişte, judeţul Sibiu, unde a rămas până în 1884.

În 26 octombrie 1880 a fost hirotonit diacon, de către mitropolitul Miron Romanul (1828-1898).

A fost hirotonit preot, în 26 octombrie 1884, de către acelaşi mitropolit, şi a fost numit preot şi profesor de religie la Penitenciarul din Aiud. Aici vreme de şase ani (1884-1890) a desfăşurat o intensă activitate „umanitară şi românească”, primind elogii şi mulţumiri din partea celor care l-au cunoscut.

La 30 septembrie 1890 şi-a dat demisia din acest post şi a lucrat timp de doi ani, începând din 1 octombrie 1890, ca redactor responsabil la „Telegraful Român” din Sibiu (1890-1892). Ca redactor al acestei vestite publicaţii religioase a apărat cu mult curaj interesele Bisericii şi ale neamului românesc.

În 31 octombrie 1892 i s-a încredinţat conducerea protopopiatului Alba-Iulia, dar şi funcţia de preot paroh la parohia centrală din acest oraş. În noiembrie 1894 a fost numit (în paralel) şi ca administrator protopopesc la Orăştie.

În această calitate a desfăşurat eforturi susţinute în domeniul pastoral-misionar: a lămurit preoţimea şi pe credincioşi de importanţa educaţiei religioase şi morale prin intermediul Bisericii; a stimulat învăţătorii în munca de culturalizare a credincioşilor; a lucrat cu multă dârzenie pentru susţinerea şcolilor confesionale ortodoxe în Transilvania; a conştientizat pe români de însemnătatea păstoririi şi apărării fiinţei lor naţionale.

În funcție și la Arhiepiscopia Sibiului

În urma acestei bogate activităţi pe tărâm bisericesc şi naţional, la 1 iunie 1897, a fost ales asesor (consilier) economic la Arhiepiscopia Sibiului.

Între realizările de seamă de pe vremea cât a îndeplinit această funcţie se numără ridicarea catedralei mitropolitane din Sibiu, precum şi a clădirii Academiei Teologice „Andreiene” (azi Facultatea de Teologie „Andreiana” din Sibiu).

În perioada sibiană a fost membru în Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1888) şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888-1919).

Nicolae Ivan a fost unul dintre militanţii pentru înfăptuirea statului naţional român, vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Naţional Roman din Transilvania (1906-1918).

După ce a ajuns preşedinte al Consistoriului eparhial de la Cluj (1919-1921), a depus o intensă activitate în vederea reînfiinţării Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (cu sediul la Cluj). Legea de întemeiere a Episcopiei Clujului a fost publicată în „Monitorul Oficial” din 18 iulie 1921. A fost împlinit astfel visul mitropolitului Andrei Şaguna de a se întemeia o episcopie la Cluj.

Nicolae Ivan a fost ales episcop al Clujului în sinodul prezidat de mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. După hirotonirea ca arhiereu, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu (în 21 noiembrie/4 decembrie 1921), a fost instalat la Cluj în 6/19 decembrie 1921.

Ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj sau întemeierea Academiei Teologice Ortodoxe

În cei 15 ani de arhierie în fruntea noii episcopii, episcopul Nicolae Ivan a avut realizări remarcabile, între care: ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj; întemeierea Academiei Teologice Ortodoxe, cu un local propriu şi cu un corp profesoral de elită; obţinerea actualei reşedinţe arhiepiscopale; întemeierea unui orfelinat, a unui cămin preoţesc şi a unei tipografii.

A scos la lumină foaia eparhială „Renaşterea”, a ctitorit Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat în timpul păstoririi sale.

A fost sprijinitor şi membru al unor asociaţii culturale româneşti, membru în Comitetul Central al Astrei (1898-1919), membru de onoare al Academiei Romane, fondator şi preşedinte al băncilor româneşti „Vatra” din Cluj şi „Lumina” din Sibiu; din 1921 a fost membru de drept în Senatul României.

A desfăşurat şi o bogată activitate publicistică, semnând un număr mare de articole în „Telegraful Român”, „Tribuna”, „Foaia Poporului”, „Ţara Noastră”, „Gazeta Transilvaniei”, „Renaşterea” s.a.

A trecut la cele veşnice în 3 februarie 1936, fiind înmormântat cu onoruri naţionale, în cripta din subsolul Catedralei din Cluj-Napoca.

Sursă @ Wikipedia, Agerpres