ACTUALITATE
25 martie: Ziua POLIȚIEI Române, de Buna Vestire. Simbolul sărbătorii se află pe primul steag al Marii Agii. LA MULȚI ANI!
În fiecare an, la 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, este sărbătorită Ziua Poliţiei Române. Ziua nu a fost aleasă întâmplător pentru că între instituţia poliţienească şi momentul Bunei Vestiri, evocat în Noul Testament, există o legătură. Pe primul steag al instituţiei care a purtat în trecut denumirea de Agie se găseşte scena în care Maica Domnului primeşte de la înger Buna Vestire.
Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte pe 25 martie, din anul 2002, fiind instituită prin articolul 49 din Legea nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Primele atestări ale Poliţiei Române datează din vremea lui Neagoe Basarab. Mihai Viteazul este amintit de istorici ca fiind cel care a creat Agia, denumirea veche a Poliţiei. În vremea lui Mihai Şuţu s-a reorganizat pazei Capitalei, s-a decis emiterea primelor acte de identitate şi s-au lat măsuri în ceea ce priveşte reglementarea portului armelor.
Abia în anul 1806, organele responsabile cu paza şi ordinea în Bucureşti au primit denumirea de Poliţie. În vremea lui Tudor Vladimirescu se acordau scutiri de taxe şi impozite pentru cei însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor. Atribuţiile poliţiei au fost extinse prin Regulamentele organice.
Agia, vechea Poliție
În Vechiul Regat, instituţia care avea atribuţii poliţieneşti până la revoluţia din 1848 era Agia, care funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, iar la conducerea ei se afla un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit DEX, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.
În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti (1822-1828), i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele vremuri, primul drapel al Agiei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti. Confecţionat din mătase de culoare galben-crem, acesta înfăţişa, pe o faţă, un chenar de aur cu o ghirlandă tot din aur, în interiorul căreia se afla o acvilă cruciată neagră, care se sprijinea pe un munte de culoare verde.
Ghirlanda era timbrată cu o coroană regală, în spatele ei încrucişându-se tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, lănci, săbii, puşti, topoare, tobe.
Sub acvilă se afla o inscripţie, care atesta realizarea acestui drapel, iar sub această inscripţie se afla o balanţă. În colţurile din partea superioară, erau ilustrate luna şi soarele. Pe cealaltă faţă a drapelului erau ilustrate aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde era înfăţişată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Prin înmânarea acestui steag al Agiei, în anul 1822, s-a legalizat funcţionarea acestei instituţii, acesta fiind un moment de referinţă în istoria sa. Prin Regulamentele Organice din anul 1831, Agia a devenit Poliţie şi astfel a fost creată Poliţia din Capitală, cu atribuţii asemănătoare celor actuale. Competenţele poliţiei au fost extinse începând cu Legea de organizare a poliţiei, emisă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929).
Cronica polițienească
În timpul Revoluției de la 1848 a apărut Instituţia şefului poliţiei Capitalei. Pentru prima dată, în 1850, Ghica Vodă a emis “Cronica poliţienească” care conţinea 158 de articole.
Astfel erau stabilite sarcinile “înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti. Instituţia a continuat să se reorganizeze în următorii ani. În vremea lui Cuza a apărut Legea de organizare a poliţiei , iar în 1929 a fost emisă Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului prin care competenţele organelor de poliţie au fost extinse.
De la Miliție, la Poliție
În vremea regimului Ceauşescu, poliţia s-a transformat în Miliţie. Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 s-a înfiinţat Miliţia.
După Revoluţie, prin decret, pe 27 decembrie 1989, s-a reînfiinţat Poliţia Română.
În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care stipulează, la art. 1, că „Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.
Sursa: Alba24
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Lansare de carte și concert – eveniment la Cluj-Napoca. Poetul Ion Mureșan împlinește 70 de ani
Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană organizează la Cluj-Napoca, joi, 9 ianuarie 2025, începând cu ora 19:00, lansarea antologiei ”Poeme (1981-2023)” de Ion Mureșan, un volum omagial cu ocazia aniversării a 70 de ani ai poetului născut 9 ianuarie 1955 în comuna clujeană Vultureni.
Prezintă Ion Pop, Al. Cistelecan, Vasile Sebastian Dâncu, amfitrion fiind Mihai Măniuțiu, directorul Teatrului Național.
Lansarea va fi urmată de concertul ”Alcool” după Ion Mureșan, cu cântece intrepretate de Ada Milea, Bobo Burlăcianu și Cristian Rigman.
Manifestările vor avea loc în Sala Mare a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca.
Intrarea este liberă pe baza unei rezervări aici: https://www.bilete.ro/ion-muresan-70/
Ion Mureșan este cel care spune că ”într-o societate bolnavă, poeții sunt anticorpii sociali care neutralizează răul”.
Pe 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Soborul Maicii Domnului şi pe Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana.
Biserica Ortodoxă sărbătorește în a doua zi de Crăciun, Soborul Maicii Domnului, aceasta fiind una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria care datează încă din sec. al V-lea. Cuvântul sobor înseamnă adunare de oameni, iar în cadrul liturgic el exprimă chemarea spre slujbă cât și adunarea în jurul sfântului prăznuit pentru ca aceasta prin rugăciunile sale să mijlocească în fața lui Dumnezeu pentru noi.
Maica Domnului, SĂRBĂTORITĂ a doua zi de Crăciun
Soborul are loc în general după o mare sărbătoare și este pomenit sfântul sau sfânta care s-a făcut unealta lui Dumnezeu pentru împlinirea planului Dumnezeiesc. Soborul Maicii Domnului a devenit model de sărbătoare și pentru alți Sfinți precum Soborul Sf. Ioachim și Ana, Soborul Sf. Ioan Botezătorul sau Soborul Sf. Arhangheli.
Biserica a rânduit ca astăzi, a doua zi după Crăciun, să fie pomenită Maica Domnului împreună cu soborul celor care o cinstesc pe ea. Cinstirea deosebită pe care o aducem Macii Domnului este foarte importantă deoarece Maica Domnului reprezintă iubirea milostivă, smerită, ocrotitoare și a devenit icoană vie a Bisericii. Fecioara Maria este Maica Mântuitorului nostru Iisus Hristos și ocrotitoarea tuturor creștinilor, precum și a familiei creștine.
Astăzi, adunarea cea cerească se unește cu adunarea pământească în jurul Maicii Domnului pentru a cinsti sfinția Sa. Pruncul pe care L-a născut Fecioara Maria este cu adevărat Dumnezeu. Fecioara Maria reprezintă astfel omenirea în fața lui Dumnezeu, se face templu curat al Lui Hristos, primindu-L și născându-L pe Mesia, devenind astfel mijlocitoare pentru noi în fața Domnului, Eva cea nouă, mama noastră a tuturor.
„Ea ascultă cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi”
Soborul Macii Domnului este unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria.
Sărbătoarea Soborului Maicii Domnului înseamnă sărbătoarea soborului creştinilor, care se adună spre a cinsti pe Maica Domnului, imediat după Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Prin acordul ei liber ea a dat trup Fiului Veşnic al lui Dumnezeu celui nevăzut, celui necuprins, celui inaccesibil sau neapropiat şi L-a făcut cuprins, văzut şi aproape de oameni. Maica Domnului este cinstită pentru că este Născătoare de Dumnezeu. Ea poartă acest nume mare şi sfânt de Născătoare de Dumnezeu şi pentru că nu a pierdut fecioria prin naştere, ea se numeşte şi pururi Fecioară Maria“.
Maica Domnului, icoana vie a Bisericii, a interiorizat în ea pe însuşi Dumnezeu Cuvântul, Mântuitorul lumii. „Maica Domnului este pregătită şi ea, nu doar conştiinţa poporului Israel, care aştepta pe Mântuitorul prezis de profeţi. La vârsta de 3 ani este dusă la Templul din Ierusalim, unde stă 12 ani, meditând şi rugându-se. Ea ascultă cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi, astfel pregătindu-se să interiorizeze în ea nu doar cuvântul din carte, ci pe Dumnezeu Cuvântul, izvorul cuvintelor din cărţile sfinte.
Maica Domnului este şi icoana Bisericii, care poartă în ea pe Hristos şi Îl arată lumii. Maica Domnului, în icoanele noastre, poartă pe braţul stâng, aproape de inimă, pe Pruncul Iisus, care stă pe braţul ei ca pe un tron şi cu mâna ei dreaptă Îl arată pe El şi în timp ce Îl arată, ea fiind în stare de rugăciune, primeşte binecuvântarea Lui. Prin aceasta înţelegem că Biserica rugătoare, a cărei icoană sfântă vie este Maica Domnului, trăieşte din binecuvântarea Fiului ei, din binecuvântarea Domnului nostru Iisus Hristos.
„Maica Domnului este scara prin care Dumnezeu coboară pe pământ prin Întrupare”
Taina Naşterii Fiului lui Dumnezeu ca Om din Fecioara Maria a fost prevestită de prorocii Vechiului Testament: „Această taină a Naşterii Fiului lui Dumnezeu Iisus Hristos ca Om din Fecioara Maria a fost prevăzută de prorocii Vechiului Testament care au prezis şi prevăzut Taina Naşterii Fiului lui Dumnezeu Mântuitorul Lumii din Fecioara Maria.
Astfel, Patriarhul Iacob vede o scară care uneşte cerul cu pământul şi pe această scară coboară şi urcă îngerii din ceruri. Sfinţii Părinţi ai Bisericii au tâlcuit această scară ca fiind Taina Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos din Fecioara Maria. Prin lucrarea Duhului Sfânt, Cel Veşnic din Ceruri coboară pe pământ în timp şi, deci, Maica Domnului este scara prin care Dumnezeu coboară pe pământ prin Întrupare; Fiul lui Dumnezeu devine om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor.
Maica Domnului prin smerenie, prin ascultare, prin această dăruire de sine totală se învredniceşte a fi vas ales al Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos. De aici vine cinstirea ei deosebită. De aceea, Biserica o preamăreşte ca fiind mai cinstită de cât Heruvimi şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul a născut. Arată acum de ce este mai cinstită de cât Heruvimi şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii pentru că din ea S-a născut Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Veşnic. S-a făcut trup şi S-a arătat în lume şi a vieţuit cu oamenii şi prin moartea şi prin Învierea Sa a izbăvit de păcat şi de moarte neamul omenesc.
Sursa: crestinortodox.ro
Meriton Korenica, jucătorul celor de la CFR Cluj, a marcat un gol și a oferit o pasă decisivă în victoria obținută de echipa sa în fața Oțelului Galați, scor 3-2, fiind notat la final cu nota nouă de Sofascore și inclus în echipa ideală a săptămânii.
Jurnaliștii kosovari de la Telegrafi au analizat evoluția lui Korenica, lăudându-l pe fotbalist pentru jocul consistent pe care l-a prestat, scrie sport.ro.
Un jucător de la CFR Cluj, notat cu 9 și inclus în ECHIPA etapei
„Mijlocașul kosovar Meriton Korenica continuă să strălucească în tricoul celor de la CFR Cluj. Performanțele sale constante l-au adus din nou în echipa ideală a săptămânii.
Datorită evoluției sale excelente, Korenica a primit nota 9.0 și a fost inclus în echipa ideală a săptămânii, conform Sofascore.
Kosovarul a fost al doilea cel mai bine cotat jucător din campionatul României în acest weekend, fiind depășit doar de Darius Olaru de la FCSB, care a obținut nota 9.9″, a notat sursa citată mai sus.
În cele 20 de meciuri disputate în acest sezon penru CFR, Korenica a marcat trei goluri și a oferit trei pase decisive.
Cotat la 900.000 de euro de site-urile de specialitate, fotbalistul de bandă în vârstă de 28 de ani mai are contract cu CFR Cluj până în vara anului 2026.
EVENIMENT
Ce puncte de frontieră se ÎNCHID la granițele cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025
De la 1 ianuarie 2025, după intrarea în Schengen, se vor închide mai multe puncte de frontieră cu Ungaria și Bulgaria. Lista acestora cuprinde peste 30 de nume, arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Interne.
Astfel, potrivit MAI, se închid definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României:
Ce puncte de frontieră se ÎNCHID la granițele cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025
I. La frontiera româno-ungară:
1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor – rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier;
10. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;
II. Lista punctelor de frontieră care se închid de la 1 ianuarie, la granița româno-bulgară:
1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).
III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:
1. Brăila, judeţul Brăila – portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar;