Connect with us

EVENIMENT

0,33 de cazuri de Covid-19 la mia de locuitori la Cluj-Napoca. Rata incidenței scade și în județ

Publicat


Rata incidenței pentru perioada 17-30 mai a ajuns la 0,33 de cazuri de Covid-19 la Cluj-Napoca. Și în județ aceasta continuă să scadă și a ajuns la 0,35 de cazuri de Covid-19 la mia de locuitori.

În județul Cluj, o singură comună mai avea peste 2 cazuri de Covid-19 la mia de locuitori. Este vorba de Recea-Cristur, unde rata incidenței era de 2,18.

Comunele unde se mai înregistrează peste un caz de Covid la mie sunt: Beliș – 1,50,
Călărași – 1,70, Cătina – 1,17, Ciucea – 1,32, Feleacu – 1,13, Mica – 1,38, Sânpaul – 1,34, Sic – 1,32 și Țaga – 1,74.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

Clujul de altădată

Profesorul iubit al lui Eminescu, Aron Pumnul, a făcut liceul la Cluj. Prima sa poezie i-a dedicat-o la moartea acestuia

Publicat

De

Puţină lume ştie că Mihai Eminescu a vizitat şi Clujul. Şi că, peste timp, Clujul a făcut parte dintr-un triunghi esenţial al vieţii sale. La Cluj a învăţat odinioară iubitul său profesor Aron Pumnul, în cinstea căruia, la moartea acestuia, a debutat editorial Eminescu. Şi tot la Cluj i se măritase şi iubirea vieţii sale, Veronica Micle.

Aron Pumnul a făcut liceul la Cluj

Lingvistul Aron Pumnul, reprezentant al generaţiei paşoptiste transilvănene, filolog, adept al raţionalismului lingvistic, s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, judeţul Braşov. A urmat şcoala primară la Odorhei, apoi, din 1836, liceul din Blaj, unde i-a avut ca profesori pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu, care l-au îndrumat spre studiul filosofiei, arată lucrarea „Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900” (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1979).

A fost elev al Liceului Piarist din Cluj, începând din 1841, timp de doi ani. Episcopia din Blaj i-a acordat o bursă de studii şi, din 1843 a urmat cursuri de teologie şi filosofie la Universitatea din Viena. Aici, Aron Pumnul a organizat societatea studenţească „Românimea cea tânără”, cu un program luminist şi naţional, în tradiţia Şcolii ardelene. („Dicţionarul scriitorilor români” Ed. Albatros, Bucureşti, 2001)

Şi-a făcut debutul în publicistică în 1845, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, cu un studiu privitor la ortografia limbii române („Literele corespunzătoare firei limbei rumâneşti şi încă ceva”). În 1847, a fost redactor şi colaborator, cu articole filosofice şi de morală religioasă, la revista lui Timotei Cipariu „Organul luminei”, apoi la „Învăţătorul poporului”, unde a publicat „Viaţa năciunei române, dulceaţa limbei şi a simţemîntelor ei” (1848).

Revoluţionar la 1848

A participat intens la evenimentele din timpul Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania şi a influenţat acţiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. A fost membru al comitetului românesc permanent de la Sibiu.

La iniţiativa sa, a fost convocată o întrunire la Blaj, în martie 1848, la care au participat profesori, teologi şi elevi ai claselor superioare. Majoritatea participanţilor s-a pronunţat pentru adoptarea unei atitudini mai ferme, chiar revoluţionare. S-a luat legătura cu avocaţii români de la Târgu Mureş, Avram Iancu şi Alexandru Papiu-Ilarian, şi s-a ajuns la hotărârea privind convocarea unei adunări generale a românilor la Blaj, în Duminica Tomei (18/30 aprilie).

În aceste împrejurări, cărturarul a redactat o proclamaţie, care cuprindea îndemnuri la pace şi înţelegere între naţiunile din Transilvania şi propunea ca la adunare să participe protopopii, precum şi câte doi preoţi şi tot atâţia locuitori din fiecare sat, indiferent de confesiune. Ajuns la Bucureşti, a fost numit comisar de propagandă de către Guvernul provizoriu. După înăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Iaşi, apoi la Cernăuţi, unde a fost primit de istoricul român Eudoxiu Hurmuzachi şi unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

A fost unul dintre conducătorii mişcării de renaştere naţională a românilor din Bucovina, continuând, în scris, lupta pentru drepturile românilor. A început imediat colaborarea la revista „Bucovina”. În 1849 a devenit primul profesor de limba şi literatura română la liceul german din Cernăuţi. Ca profesor, a exercitat o extraordinară influenţă asupra elevilor săi, printre care s-a aflat şi Mihai Eminescu.

În 1850, a publicat, la Cernăuţi, lucrarea de lingvistică „Convorbire între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti”. A alcătuit prima antologie de literatură română – „Lepturariu românesc cules den scriptori rumâni” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), o lucrare valoroasă din punct de vedere documentar, având un caracter preponderent didactic.

A elaborat şi o gramatică a limbii române, în limba germană „Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen” (1864, Viena), notează „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Albatros, Bucureşti, 2001).

Prea iubitul profesor Arune Pumnul

 

La moartea sa (12/24 ianuarie 1866), elevii săi au scos broşura „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”, în care tânărul poet Mihai Eminescu a debutat cu poezia „La mormântul lui Arune Pumnul” (1866).

În imagine este placheta (facsimil, arhiva Cluj24) cu debutul lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850, 15 iunie 1889).

Cele șapte poezii au fost pregătite de elevii gimnaziului din Cernăuţi în placheta „Laecremioarele învaețaeceilor gimnaesiaști de´n Cernaeuți la mormîntul prea iubitulul lor profesoriu ARUNE PUMNUL”. La pagina a 4-a apare semnătura „M. Eminoviciu, privatist”.
Placheta este marcată cu data 12/24 ianuarie 1866 şi aceasta ar fi prima oară când Eminescu a publicat.

În funcţie de momentul tipăririi plachetei din imagini, unii specialişti susţin că debutul lui Eminescu ar fi fost în revista Familia din 25 februarie/9 martie 1866, când Iosif Vulcan i-a schimbat numele literar din Eminovici în Eminescu.

Aron Pumnul (27 noiembrie 1818, 24 ianuarie 1866), cărturar, lingvist, filolog și istoric literar român, profesor al lui Eminescu şi fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. S-a născut într-o familie de țărani iobagi. A urmat cursurile unei şcoli începătoare la Odorhei. Apoi, la Blaj. Iar apoi, la Cluj. Tot la Cluj absolvă şi cursurile de filosofie.

La sfârșitul lunii noiembrie 1848, este numit prin concurs primul profesor de limba și literatura română la liceul german din Cernăuţi. Acolo îl are elev pe Eminescu, care, la moartea profesorului, scrie poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”.

Iubirea măritată la Cluj

Tot la Cluj s-a măritat şi marea iubire a lui Eminescu, Veronica Micle. Pe atunci era Ana Câmpeanu. Şi, la 14 ani, în 1864, s-a măritat la Cluj cu Ştefan Micle, profesor universitar, din Feleacu, care avea 47 de ani.

Vizita lui Eminescu la Cluj

Se pare că, într-adevăr, în 1866, după moartea profesorului său Aron Pumnul, Mihai Eminescu renunţă la şcoală şi pleacă din Cernăuţi spre Blaj. Cu acea ocazie, în drumul său, se presupune că el ar fi trecut prin Cluj. Şi că ar fi şi înoptat la Cluj, într-o casă de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe.

Dar alte surse susţin că din Cernăuţi, el ar fi ajuns doar în localităţile clujene Dej şi Gherla. După care ar fi mers la Târgu Mureş şi de acolo la Blaj.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Primul tren nou cumpărat de România va trece şi prin Cluj

Publicat

De

tren gara bun 1

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 30 de ani a primit autorizaţia de a circula în ţară, pentru livrarea la Bucureşti şi Făurei, fiind estimat să sosească în Capitală în cursul zilei de luni şi va avea traseu şi prin Cluj.

„Trenul a fost autorizat să circule în România pentru livrarea la Bucureşti şi Făurei. Acum se lucrează la pregătirea trasei şi, în perioada următoare, operatorul de marfă LTE, care asigură operarea în România, va primi undă verde de a pleca spre Bucureşti. Sosire estimată, la acest moment, în cursul zilei de 4 decembrie 2023”, potrivit informaţiilor transmise de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), transmite Agerpres

Autorizaţia de circulaţie a fost eliberată de ASFR şi prin aceasta se atestă că „vehiculul feroviar vagon motor din compunerea ramei electrice inter-regionale tip RE-IR101 (…), deţinut de persoana juridică ALSTOM Ferroviaria SpA (…) îndeplineşte condiţiile tehnice pentru acces pe infrastructura feroviară publică din România, în scopul deplasării pe relaţiile Staţia CFR Curtici Frontieră – Staţia CFR Bucureşti Griviţa (SC Atelierele CFR Griviţa SA) – Staţia CFR Bucureşti Nord – Staţia CFR Făurei (Centrul de testări Feroviare Făurei) – Staţia CFR Ciulniţa – Staţia CFR Călăraşi – Staţia CFR Constanţa. Vehiculul este autorizat să circule pe infrastructura feroviară publică din România în următoarele condiţii de circulaţie: în stare rece şi însoţit; cu respectarea reglementărilor specifice privind circulaţia pe infrastructura feroviară. Prezenta autorizaţie este valabilă până la data de 2.01.2024. Dacă în intervalul de valabilitate a prezentei autorizaţii vehiculul a fost avariat, deraiat sau a fost supus unor reparaţii la unul din echipamentele, instalaţiile sau subansamblurile menţionate în procesul verbal de constatare tehnică, prezenta autorizaţie îşi pierde valabilitatea”.

Testarea ramei va începe din 6 decembrie la Bucureşti şi la Făurei şi pe reţeaua publică, pentru că trebuie să parcurgă 10.000 de kilometri.

„Pentru momentul acesta, meritul de a ne mişca în grafic aparţine întregii familii feroviare (începând cu echipa Alstom care urmăreşte acest tren de la plecarea din fabrica, AFER care autorizează circulaţia pentru livrare, ASFR care autorizează trenul pentru circulaţia cu călători, CFR Infrastructură care trasează şi dirijează trenul, LTE operatorul de marfă care operează trenul de livrare pe teritoriul României, CFR Călători care este implicat în preluarea şi operarea trenurilor în perioada următoare). Mai avem câteva hopuri în acest decembrie, dar sper că le trecem cu bine”, a precizat ARF, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ARF, prima ramă electrică Alstom Coradia Stream a intrat în România sâmbătă seara, în jurul orei 21:30.

Aceasta face parte din setul de 37 de rame electrice inter-regionale (RE-IR1) care au fost contractate de ARF. Ele au fost produse de Alstom Ferroviaria SpA la fabrica de la Katowice (Polonia) şi vor conecta Bucureştiul cu principalele centre urbane ale ţării. De asemenea, vor facilita şi conexiunile inter-regionale, contribuind la asigurarea mobilităţii, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătăţirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

Via Cluj

Rutele ce vor fi deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: Bucureşti Nord – Constanţa, Bucureşti Nord – Braşov – Arad – Timişoara, Bucureşti Nord – Braşov – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov – Deda – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Bucureşti Nord – Galaţi, Bucureşti-Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria, Bucureşti Nord – Craiova – Timişoara – Arad, Cluj – Timişoara, Cluj – Suceava – Iaşi.

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la un total de 2.421.771.878 lei, fără TVA. Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Hanna Matvienko a ales Clujul ca a doua ei casă: ADOR Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici

Publicat

Războiul din Ucraina a dus la o catastrofă umanitară. Exodul ucrainenilor s-a extins în toată Europa. România, ca țară vecină, a fost una dintre primele lor opțiuni. Hanna Matvienko e din Dniepr (fostul Dniepropetrovsk) și a ajuns în țară cu familia, în martie 2022.

De ce a ales Clujul? „Soacră-mea era bolnavă de cancer și Clujul mi s-a părut cea mai bună oportunitate pentru tratament. Din păcate, în septembrie 2023 a murit, dar pot spune că România a făcut pentru ea tot ceea ce se putea. Nu putea obține un asemenea tratament în Ucraina și mai ales gratuit.

FOTO. Hanna Matvienko a ales Clujul ca a doua ei casă: ADOR Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici

Hanna a fost impresionată de modul în care au primit-o clujenii. „Iubesc clujenii! Așa oameni amabili, de treabă, săritori și plini de compasiune, mai rar întâlnești. Suntem două popoare cu mentalități asemănătoare. N-am întâmpinat nicio problemă în relațiile cu ei. Mi-am făcut mulți prieteni aici la Cluj, atât români cât și maghiari. Le suntem recunoscători pentru modul în care ne-au primit”, spune Hanna.

Înainte de a veni la Cluj, Hanna a lucrat ca și copywriter în domeniul IT,  timp de trei ani. Apoi, odată ajunsă aici, a trebuit să se reprofileze, pentru că meseria ei nu era una obișnuită.

Hanna Matvienko: „Voi lua în calcul să-mi schimb specialitatea”

„Când a venit vorba de profesia mea, nu există atât de multe opțiuni disponibile pentru copywriteri de limbă engleză… De exemplu, am participat la târgul de locuri de muncă de la BT Arena și erau doar câteva opțiuni care ar fi putut să mi se potrivească, chiar dacă am masterat și atestat în engleză avansată. Există mai ales joburi tehnice, cum ar fi dezvoltatori și testeri QA, dar nu și copywriteri. Așa că mă gândesc să revin la opțiunea barista, meserie pe care am mai practicat-o de când am ajuns la Cluj. Voi vedea ce funcționează pentru mine… Sau poate chiar  voi lua în calcul să-mi schimb specialitatea, de ce nu?”, mărturisește Hanna.

Clujul a devenit a doua ei casă. Îi place mult aici și apreciază toate oportunitățile pe care i le oferă: „Ador Clujul și îmi place cu adevărat să trăiesc aici. Ucrainenii au o mulțime de oportunități de a se muta în orice țară din Europa, cu statutul de persoană protejată. Dar nu vreau să plec de aici. Clujul este drăguț, oamenii sunt drăguți, prețurile sunt rezonabile, comparativ cu alte țări. Îmi place să vizitez România, să-i admir orașele, frumusețile naturii și monumentele istorice, să merg la munte, aveți aici un aeroport confortabil, astfel încât poți călători oriunde. Îmi plac și evenimentele desfășurate în oraș precum TIFF, Untold, Târgul de Crăciun… E minunat. Iubesc Transilvania”, mai spune Hanna.

A început să învețe limba română, chiar dacă nu i se pare cea mai ușoară. „O învăț din vară în mod activ, de 2 ori pe săptămână. În plus, exersez și  acasă și cu oamenii cu care interacționez. Poate părea dificil la prima vedere, dar acum cred că este destul de simplu. Înțeleg structura limbii și înțeleg o mulțime de cuvinte datorită asemănării lor cu engleza sau chiar cu ucraineana. Învăț activ și gramatica. Deci pas cu pas… Dar deja văd îmbunătățiri și asta mă bucură”, spune Hanna.

Planuri de viitor? Hmmm, e greu de făcut planuri într-o lume în care totul a luat-o razna. „Nu există nicio șansă ca războiul să se încheie în scurt timp. Sau poate că nu se va sfârși deloc… Unii dintre prietenii mei din Ucraina încearcă să trăiască cu acest gând, că războiul nu va avea sfârșit. „Vecinii” noștri nu vor dispărea, știți, avem o graniță comună. Așa că deocamdată vom rămâne la Cluj și vom vedea.

Este greu să planifici ceva într-un orizont mai îndepărtat de câteva luni. De exemplu, în această noapte au existat 75 de drone care au vizat Ucraina, mai ales Kievul. Linia frontului nu se mișcă, Rusia face din ce în ce mai multe arme. Chiar și atunci când războiul se va termina, procesul de deminare va dura zeci de ani”, spune Hanna cu tristețe în glas.

Hanna Matvienko: „Toată viața mea este aici acum”

Hanna a ales Clujul pe termen lung. Se simte clujeancă și vrea să contribuie, atât cât poate, la dezvoltarea noului ei „acasă”. Ca atare, caută, în continuare, o firmă de IT care aibă nevoie de serviciile ei, aici, în „Silicon Valley”-ul Transilvaniei.

„Locuiesc aici cu soțul meu, care a reușit să treacă granița, având în vedere că are niște probleme de sănătate. Știți că bărbații nu au voie să plece din Ucraina din cauza războiului. Și mama mea locuiește în Cluj cu pisica ei, am reușit să-i mutăm aici de la Dnepr anul acesta. Sora mea stă în străinătate, în altă țară… Asta este. Din familia mea, nimeni nu a rămas în Ucraina după începutul războiului, așa că nu am motive să mă întorc deocamdată. Toată viața mea este aici acum”, mărturisește Hanna.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Foto: Arhiva personală

 

Ганна Матвієнко обрала Клуж своєю другою домівкою:”Я люблю Клуж і мені дуже подобається тут жити”.

Війна в Україні призвела до гуманітарної катастрофи. Міграція українців охопила всю Європу. Румунія, як сусідня країна, була одним з перших варіантів. Ганна Матвієнко з Дніпра (мин. Дніпропетровськ) та прибула до Румунії з сім’єю у березні 2022 року.

Чому обрала саме Клуж? „Моя свекруха була хвора на рак, а Клуж здався мені найкращою можливістю для лікування. На жаль, у вересні 2023 року вона померла, але можу сказати, що Румунія зробила для неї все можливе. В Україні вона не могла отримати таке лікування, тим паче – безкоштовно.

Ганна була вражена тим як її прийняли жителі Клужу. „Люблю клужан! Рідко зустрінеш таких добрих, працьовитих, доброзичливих та співчуваючих людей. Ми – два народи зі схожим менталітетом. Жодних проблем у нашому спілкуванні не було. В Клужі я знайшла багато друзів, як серед румунів так і серед угорців. Ми вдячні їм за те, що вони нас так гарно прийняли” – каже Ганна.

Перед переїздом до Клужу Ганна працювала копірайтером у сфері IT. Потім, потрапивши сюди, їй довелося незаплановано перепрофілюватися, бо її спеціальність не була звичайною.

„Що стосується моєї професії, то варіантів для англомовних копірайтерів не так вже й багато… Наприклад, я була на ярмарці вакансій, яку проводили в BT Arena, там було лише декілька варіантів, які б могли підійти мені, хоча маю ступінь магістра та сертифікат з поглибленим володінням англійської мови. Є в основному технічні вакансії, як розробники та тестувальники, але не копірайтери. Тож думаю про те, щоб повернутися до роботи бариста; працювала на початку, як тільки приїхала до Клужу. Подивимось, що могло б мені підійти… А може навіть подумаю про зміну спеціальності, чому б і ні?”, – зізнається Ганна.

Клуж став другою домівкою для Ганни. Їй дуже тут подобається і вона цінує кожну можливість, яку місто їй пропонує: ” Люблю Клуж і мені відверто подобається тут жити. Українці мають масу можливостей переїхати в будь-яку країну Європи зі статусом особи тимчасового захисту. Але я не хочу переїжджати. Клуж – гарне місто, тут дуже милі люди, ціни прийнятні в порівнянні з іншими країнами. Подобається подорожувати Румунією, милуватися її містами, природою та історичними пам’ятками, їздити в гори, у вас є комфортний аеропорт тому ви можете подорожувати куди завгодно. Я також люблю заходи, які проходять у вас в місті, такі як: TIFF, UNTOLD, Târgul de Crăciun (Різдвяні ярмарки). Дуже мило! Люблю Трансільванію!” – каже Ганна.

Ще й почала вивчати румунську мову, навіть незважаючи на те, що спочатку вона їй здалася нелегкою. „Активно вивчаю з літа, маю заняття по 2 рази на тиждень. Окрім цього вдома сама вивчаю та практикую з людьми, з якими спілкуюся. Спочатку це може здатися складним, але зараз вважаю що достатньо просто. Завдяки розумінню структури мови та схожості слів з англійської та навіть української мов. Також активно вивчаю граматику. Отже крок за кроком…Але вже бачу добрі результати і це мене тішить” – каже Ганна.

Плани на майбутнє? Хм, важко будувати плани у світі, де всі зійшли з розуму. ” Немає шансів, що війна скоро закінчиться. А може й не закінчиться…. Дехто з моїх друзів в Україні намагаються жити з цією думкою, що війна не закінчиться. Наші „сусіди” не зникнуть, знаєте, що в нас є спільний кордон. Тож, поки що залишаємось в Клужі, а там подивимось”.

Важко щось планувати на більш ніж декілька місяців вперед. Наприклад, цієї ночі була атака, 75 дронів на Україну, в основному на Київ. Лінія фронту не рухається, Росія виготовляє все більше зброї. Навіть коли закінчиться війна, процес розмінування триватиме десятиліттями” – із сумом у голосі каже Ганна.

Ганна вибрала проживання у Клужі на довгий період.  Вона відчуває себе клужанкою і якомога більше хоче зробити свій внесок у розвиток свого нового „дому”. Таким чином вона все ще у пошуках IT – компанії, яка потребує її послуг, тут, у „Силіконовій долині” Трансільванії.

„Я живу тут з чоловіком, якому вдалося перетнути кордон, враховуючи те, що у нього є проблеми зі здоров’ям. Знаєте, що чоловікам заборонено виїзджати з України, через війну. Також моя мама живе у Клужі зі своїм котом, нам вдалося цього року перевезти її сюди з Дніпра. Сестра моя теж живе закордоном, в іншій країні…Ось так. Ніхто з моєї сім’ї не залишилися в Україні після початку війни, тому я поки не маю причин, щоб повертатися. Все моє життя зараз тут” – зізнається Ганна.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Bukovel, DESTINAȚIE de iarnă pentru clujeni. Ce OFERĂ stațiunea din Ucraina

Publicat

Sezonul hibernal aduce, pe lângă inerentele probleme de trafic, și bucurii pentru cei mici și iubitorii sporturilor de iarnă. Stațiunile turistice devin neîncăpătoare pentru miile de turiști care dau năvală la vinul fiert, țuică și ciolan, pe lângă poate și la o tură de săniuș sau schiat. Valea Prahovei devine Mecca pentru bucureșteni și pentru câțiva din „provincie”, ăia care mai încap. 

Există și alternative la îmbâcseala prahoveană, acolo unde aleg să meargă cei din restul țării: Straja, Cavnic, Rânca, Arieșeni de la noi, ori Austria, Italia, Franța și mai nou Ucraina, pentru cei care nu-și permit Poiana Brașov.

VIDEO FOTO. Bukovel, DESTINAȚIE de iarnă pentru clujeni. Ce OFERĂ stațiunea din Ucraina

Bukovel, stațiunea din Carpații Ucrainei, a devenit o destinație de vacanță pe timpul iernii din ce în ce mai vizitată de clujeni. Chiar și în aceste vremuri grele pentru vecinii noștri, Bukovel este o stațiune sigură, departe de linia frontului. Aflată la 315 km de Cluj-Napoca, aproximativ 6 ore de condus, via Baia Mare, Bukovel este o alternativă viabilă la stațiunile de la noi.

Stațiunea Bukovel este situată în apropierea localității Paleanîțea, raionul Iaremce, la poalele Muntelui Bukovel, la o altitudine de 920 m. Cel mai înalt punct al stațiunii, Vârful Dovha, are 1.372 m. Sezonul turistic începe la sfârșitul lunii noiembrie și ține până la mijlocul/sfârșitul lunii aprilie. Complexul este situat în regiunea Ivan Frankivsk, la 30 km de Yaremche și la 100 km sud-vest de Ivano-Frankivsk.

Stațiunea Bukovel este situată pe cinci vârfuri de munte: Dovha (1.372 m), Bukovel (1.127 m) , Bulchynoha (1.455 m), Babyn Pohar (1.180 m) și Chorna Kleva (1.241 m).

Temperaturile medii în această perioadă se situează între -7 și +3 grade Celsius.

Bukovel: pârtii

Bukovel are 68 km de pârtii, 100% dotate cu tunuri de zăpadă artificială. Trei pârtii sunt dotate cu nocturnă.

– 63 de pârtii de schi de toate gradele de dificultate, împărțite astfel:

– începători (albastru): 29 km

– dificultate medie (roșu): 28 km

– avansați (negru): 11 km

– 16 instalații de transport pe cablu cu o capacitate de 34.700 de persoane/oră
– școală de schi (inclusiv pentru copii)
– închiriere de echipament
– snowpark
– parc pentru ciclism

În ceea ce privește cazarea, Bukovel dispune de șapte complexe hoteliere private confortabile. În zonă sunt vile și cabane de 4 și 5 stele cu garaj propriu, piscină, saună și cu schi-in și schi-out personal.

Numărul locuri de cazare: 1.500 de locuri în stațiune și 12.000 de locuri în zona din jurul stațiunii.

Bukovel: Ski Pass

Ski Pass-ul costă aproximativ 44 eur (adulți) și 31 eur (copii). Un skipass nefolosit sau o parte a acestuia nu pot fi transferate pentru o altă zi. Costurile skipass-urilor neutilizate sau utilizate parțial nu sunt rambursabile.

Skipass-urile sunt proprietatea cumpărătorilor, dreptul de a le folosi fiindu-le rezervat în exclusivitate.

Pentru a preveni procesarea unor informații inutile, este interzisă purtarea a mai mult de 1 permis de schi la trecerea prin turnichete, precum și transmiterea permiselor de schi altor persoane la trecerea prin turnichete.

Copiii sub 6 ani trec gratuit împreună cu părinții.

Video: YouTube

Foto: Unsplash

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax