Foarte mulți refugiați din Ucraina s-au angajat în companii din Cluj. Unii chiar și-au deschis mici afaceri și au devenit, la rândul lor, angajatori.

Clujul este unul dintre orașele cu cea mai dinamică economie din țară, iar asta înseamnă o nevoie permanentă de forță de muncă. Așa că refugiații ucraineni, care au hotărât să se stabilească aici, reprezintă o alternativă pentru angajatorii din diferite domenii cu deficit de personal.

Zeci de ucraineni și-au găsit job-uri în companii din Cluj. S-au integrat foarte bine, dar marea provocare rămâne limba română

La aproape doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, focusul s-a mutat pe integrarea ucrainenilor pe piața muncii. Nevoia a fost de ambele părți, respectiv atât de partea angajatorilor, cât mai ales de cea a ucrainenilor, care au nevoie să muncească, și nu doar pentru a se întreține, ci și pentru a fi activi în comunitatea în care trăiesc.

Pentru foarte mulți dintre ei, faptul că nu vorbesc deloc sau vorbesc puțin limba română este un impediment și s-au văzut astfel nevoiți să lucreze în alte domenii decât cele în care lucrau în Ucraina. Dar sunt recunoscători că au un loc de muncă. Unii au fost la cursuri de recalificare și mulți au mers sau merg la ore de limba română sau o învață la locul de muncă.

Ajutați de Fundația Open Fields

Mulți ucraineni și-au găsit un job cu ajutorul Fundației Open Fields, care a organizat mai multe burse de locuri de muncă special petru ei. Cluj24.ro a stat de vorbă cu câțiva angajatori din Cluj care au lucrat sau lucrează cu ucraineni.

HoReCa, un domeniu în care și-au găsit un job și ucraineni din Cluj

Industria ospitalității este una în care e nevoie „disperată” de personal, spune Meda Opriș, managerul hotelului Meridian din Cluj-Napoca. Acesta este doar unul dintre hotelurile din oraș care a angajat refugiați din Ucraina.

„Am participat la un târg de joburi, iar acolo am aflat despre Fundația Open Fields. Am cerut ajutor, pentru că nu găseam oameni și ne-au pus în legătură cu persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat pentru Cluj24.ro Meda Opriș.

Acum, hotelul are două angajate din Ucraina, iar managerul se declară mulțumit de ele.

Meda Opriș

„Acum avem o cameristă, care este avocată și, categoric, are o altă abordare în ceea ce privește munca. Ne-am înțeles cu Google Translate și prin semne, dar încercăm să vorbim cu ea în limba română ca să învețe.

Recent am angajat-o și pe fiica dânsei, care lucrează și online pentru Ucraina. Ea știe și românește și engleză”, spune Meda Opriș, care este de părere că, cel puțin în ceea ce-i privește pe tineri, ucrainenii au același comportament ca românii, adină cine vrea să lucreze, o face.

Managerul hotelului Meridian a făcut o repoziționare ca să o ajute pe angajata care lucrează ca spălător de vase.

„Am încercat să o ajutăm și este angajată cu contract de muncă, pentru că altfel o scoteau de la cazare, și are un copil. Ea spală vase și vine și în weekend. Lucrează de la 16.00 la 22.00 în fiecare zi”, a precizat Meda Opriș.

Ea mai mai spus că ar angaja și alți ucraineni, dar pe postul care mai era disponibil, cel de ospătar, are nevoie neapărat de o persoană care vorbește limba română.

Refugiați din Ucraina, angajați de un centru afiliat UBB Cluj

Adriana Cosciug de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, afiliat Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB), spune că a avut o colaborare foarte bună cu ucrainenii. Ea a coordonat un proiect de cercetare care s-a axat tocmai pe modul în care au reușit să se integreze migranții din țara vecină la Cluj, dar și în alte orașe din România.

„Pentru că am dorit să colectăm date cât mai bune, ne-am gândit să angajăm ucraineni. Aceștia au lucrat ca enumeratori și au mers pe teren pentru a colecta date”, spune Adriana Cosciug.

Adriana Cosciug

La Cluj au fost angajați, pe perioadă determinată, aproximativ 15 refugiați din Ucraina. Iar avantajul a fost mare de ambele părți, potrivit coordonatoarei cercetării.

„Colaboarea cu ei a fost foarte bună și pot să spun că multora li s-au deschis ușile pentru a găsi alte locuri de muncă aici. Experiența i-a ajutat, chiar dacă sunt specializați în alte domenii. Ne-au mulțumit pentru că i-am ajutat”, a mai spus Adriana Cosciug, care a mai precizat că pentru mulți dintre ei este greu să își găsească de lucru în alte domenii decât cele în care au lucrat în Ucraina și asta din cauză că nu vorbesc limba română.

„S-au integrat foarte bine”

În 2022, când a izbucnit războiul, zeci de femei cu copii au început să treacă granița zilnic în România. Multe au ajuns la Cluj și era mare nevoie ca cei mici să continue să ducă o viață normală, pe cât posibil. Asta însemna să meargă la grădiniță sau să continue cursurile la școală.

Grădinița Paradisul Prichindeilor a fost una dintre cele care au primit din septembrie anul trecut nu mai puțin de 50 de copii din Ucraina. Nu toți vorbeau engleză, așa că a fost nevoie de educatoare și supraveghetoare care să vorbească limba lor.

Cu ajutorul Fundației Open Fields și Asociației Gondviselés Segélyszervezet, grădinița a reușit să ofere aceste servicii celor care aveau nevoie.

„În total au fost 5 ucrainence care au lucrat la noi. Două, care erau și calificate, au avut contracte pentru un an de zile, iar restul au avut contracte pentru câteva luni”, spune Mihaela Jaradat, director care conduce grădinița care are două structuri în Cluj-Napoca.

Ajutorul celor două asociații a fost foarte important, spune aceasta, pentru că altfel ar fi fost imposibil să primească copiii. Acestea au suportat o parte din costuri, cum ar fi cel al mâncării, dar au adus și pătuțuri și jucării pentru copii.

S-au simțit ca acasă

Despre cele care au avut contracte mai lungi și cu care a lucrat mai mult, Mihaela Jaradat spune că au fost extraordinare. „Pot să spun că s-au integrat foarte bine, iar părinții au fost foarte mulțumiți. Le-am considerat și pe ele <<fetele mele>> și surpriza a fost foarte plăcută pentru că același lucru l-au simțit și ele. Au spus că s-au simțit ca acasă și s-au bucurat că fac parte dintr-o comunitate”, spune Mihaela Jaradat.

Programul nu a continuat și anul acesta, dar la grădiniță merg în continuare și copii ucraineni. Aceștia învață în engleză și provin din familii care își permit să suporte costurile și care în Ucraina învățau în unități de învățământ internaționale.

Grădinița Paradisul Prichindeilor este o franciză Maple Bear, Canada, una dintre cele mai mari rețele educaționale din lume. Întâmplarea face ca directoarea din Canada să fie de origine ucraineană. Aceasta a fost la Cluj și a fost impresionată de una dintre educatoare, care este profesoară de engleză, povestește Mihaela Jaradat.

„A dezvoltat o relație atât de bună cu educatoarea, încât i-a propus acesteia să lucreze la o unitate din Kiev”, a mai spus Mihaela Jaradat.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Десятки українців знайшли роботу в компаніях Клужа. Вони добре інтегрувалися, але великим викликом залишається румунська мова

Багато біженців з України працювали на підприємствах у Клужі. Дехто навіть відкрив невеликий бізнес і сам став роботодавцем.

Клуж є одним із міст з найдинамічнішою економікою в країні, а це означає постійну потребу в робочій силі. Тож українські біженці, які вирішили тут оселитися, є альтернативою для роботодавців у різних сферах з дефіцитом кадрів.

Десятки українців знайшли роботу в компаніях Клужа. Вони дуже добре інтегрувалися, але великим викликом залишається румунська мова

Майже через два роки після початку війни в Україні фокус змістився на інтеграцію українців на ринку праці. Потреба була з обох сторін, тобто і з боку роботодавців, і особливо з боку українців, які повинні працювати, і не тільки для того, щоб утримувати себе, але й бути активними в громаді, в якій вони живуть.

Для багатьох із них той факт, що вони взагалі не розмовляють румунською мовою – є перешкодою. Вони змушені працювати в інших сферах, ніж ті, в яких вони працювали в Україні. Але люди вдячні, що мають роботу. Дехто пішов на курси перепідготовки, а багато ходили або ходять на курси румунської мови чи вивчають її на роботі.

Допомогла фундація Open Fields

Багато українців знайшли роботу за допомогою фонду Open Fields, який організував кілька стипендійних програм. Cluj24.ro поспілкувався з кількома роботодавцями з Клужа, які працювали або працюють з українцями.

HoReCa- сфера, в якій знайшли роботу українці з Клужа

Індустрія гостинності-це та галузь, у якій існує гостра потреба в залучені персоналу, каже Меда Опріш, менеджер готелю «Меридіан» у Клуж-Напоці. Це не лише один з готелів міста, де працевлаштувалися українці.

«Я відвідала ярмарок вакансій і там дізналася про фонд Open Fields. Ми попросили допомоги, тому що не могли знайти людей, і вони сконтактували нас з людьми, які шукали роботу», – сказала Меда Опріш Cluj24.ro.

Зараз у готелі працює двоє працівників з України, і менеджер каже, що ними задоволена.

«Тепер у нас є покоївка, яка була юристом і точно має інший підхід до роботи. Ми порозумілися за допомогою Google Translate і через жести, але ми намагаємося говорити з нею румунською, щоб вона могла вивчати мову.

Нещодавно я працевлаштувала її доньку, яка також працює онлайн в Україні. Вона володіє румунською та англійською», – каже Меда Опріш, яка вважає що, принаймні молоді українці поводяться схоже як і румуни – хто хоче працювати, той працює.

Менеджерка готелю «Меридіан» зробила певні кадрові перестановки аби працевлаштувати молоду жінку на посаду посудомийки

«Ми намагалися їй допомогти, вона працевлаштована за трудовим договором, бо інакше б її вигнали з помешкання, а в неї маленька дитина. Вона миє посуд і також приходить на вихідні, працює з 16:00 до 22:00 щодня», – зазначила Меда Опріш.

Менеджерка також повідомила, що вона б працевлаштувала й інших українців на посаду офіціанта, але їй потрібна людина, яка володіє румунською мовою.

Біженці з України, працевлаштовані в центрі при університеті UBB Клуж

Адріана Косцюг з Центру порівняльного вивчення міграції при Університеті Бабеша-Бояйї (UBB) каже, що у неї була дуже хороша співпраця з українцями. Вона координувала дослідницький проєкт, який зосереджувався саме на тому, як мігрантам із сусідньої країни вдалося інтегруватися в Клужі, а також в інших містах Румунії.

«Оскільки ми хотіли зібрати якомога точні дані і вирішили найняти українців. Вони працювали аналітиками зі збору даних», – розповідає Адріана Косцюг.

У Клужі на певний термін працевлаштували приблизно 15 біженців з України. І було багато переваг для обох сторін, за словами координатора дослідження.

«Працювати з ними було дуже добре, і я можу сказати, що для багатьох відкрилися двері, щоб знайти тут іншу роботу. Їм допоміг досвід, навіть якщо вони спеціалізувалися в інших сферах і були вдячні за допомогу», – сказала Адріана Костюг, яка також зазначила, що багатьом із них важко знайти роботу в інших сферах, крім тих, у яких вони працювали в Україні. Першопричиною є не володіння румунської мови.

«Вони дуже добре інтегрувалися»

У 2022 році, коли почалася війна, десятки жінок з дітьми щоденно перетинали кордон із Румунією. Багато людей прибуло до Клужа, виникла потреба аби маленькі діти продовжували вести нормальний спосіб життя, наскільки це можливо. А саме ходити до дитсадочку або відвідувати заняття в школі.

Дитсадок Paradisul Prichindeilor був одним із тих, які з вересня минулого року прийняли більш ніж 50 дітей з України. Не всі з них володіли англійською, тому виникла потреба у вихователях, які б розмовляли їхньою мовою.

Завдяки допомозі Open Fields Foundation та Gondviseles Segélyszervezt Association дитячий садок зміг запропонувати ці послуги українцям.

«Всього в нас працювало 5 вихователей з України. Двоє з них були професійними вихователями, вони мали контракт на рік. А решта-контракти на кілька місяців”, – каже Міхаела Джарадат, директор дитячого садка, який має два відділення в Клуж-Напоці.

Допомога обох асоціацій була дуже важливою, каже вона, бо інакше було б неможливо прийняти всіх дітей. Вони покрили частину витрат: харчування, привезли ліжечка та іграшки.

Вони почувалися як вдома

З вихователями котрими Міхаела Джарадат довше пропрацювала каже, що вони були надзвичайними

«Можу сказати, що вихователі дуже добре інтегрувалися, батьки були ними задоволені. Я також вважала їх «своїми дівчатами», було приємно те, що вони відчували гарне відношення. Казали, що почуваються як удома та щасливі бути частиною спільноти», – каже Міхаела Джарадат.

Цього року програму не продовжили, але українські діти все одно ходять у дитсадок. Вони навчаються англійською мовою і їх сімʼї, можуть собі це дозволити. Переважно, це діти котрі в Україні навчалися в міжнародних навчальних закладах.

Paradisul Prichindeilor Kindergarten є франшизою Maple Bear (Канада) однієї з найбільших освітніх мереж у світі. За збігом обставин директорка з Канади має українське походження. Вона побувала в Клужі і була вражена однією із вихователів, яка є вчителем англійської мови, каже Міхаела Джарадат.

«У них склалися такі хороші стосунки з вихователькою, що директорка запропонувала їй працювати у київському філіалі», – сказала Міхаела Джарадат.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.