Connect with us

EVENIMENT

Zeci de ucraineni și-au găsit job-uri în companii din Cluj. S-au integrat foarte bine, dar marea provocare rămâne limba română

Publicat


cluj napoca

Foarte mulți refugiați din Ucraina s-au angajat în companii din Cluj. Unii chiar și-au deschis mici afaceri și au devenit, la rândul lor, angajatori.

Clujul este unul dintre orașele cu cea mai dinamică economie din țară, iar asta înseamnă o nevoie permanentă de forță de muncă. Așa că refugiații ucraineni, care au hotărât să se stabilească aici, reprezintă o alternativă pentru angajatorii din diferite domenii cu deficit de personal.

Zeci de ucraineni și-au găsit job-uri în companii din Cluj. S-au integrat foarte bine, dar marea provocare rămâne limba română

La aproape doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, focusul s-a mutat pe integrarea ucrainenilor pe piața muncii. Nevoia a fost de ambele părți, respectiv atât de partea angajatorilor, cât mai ales de cea a ucrainenilor, care au nevoie să muncească, și nu doar pentru a se întreține, ci și pentru a fi activi în comunitatea în care trăiesc.

Pentru foarte mulți dintre ei, faptul că nu vorbesc deloc sau vorbesc puțin limba română este un impediment și s-au văzut astfel nevoiți să lucreze în alte domenii decât cele în care lucrau în Ucraina. Dar sunt recunoscători că au un loc de muncă. Unii au fost la cursuri de recalificare și mulți au mers sau merg la ore de limba română sau o învață la locul de muncă.

Ajutați de Fundația Open Fields

Mulți ucraineni și-au găsit un job cu ajutorul Fundației Open Fields, care a organizat mai multe burse de locuri de muncă special petru ei. Cluj24.ro a stat de vorbă cu câțiva angajatori din Cluj care au lucrat sau lucrează cu ucraineni.

HoReCa, un domeniu în care și-au găsit un job și ucraineni din Cluj

Industria ospitalității este una în care e nevoie „disperată” de personal, spune Meda Opriș, managerul hotelului Meridian din Cluj-Napoca. Acesta este doar unul dintre hotelurile din oraș care a angajat refugiați din Ucraina.

„Am participat la un târg de joburi, iar acolo am aflat despre Fundația Open Fields. Am cerut ajutor, pentru că nu găseam oameni și ne-au pus în legătură cu persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat pentru Cluj24.ro Meda Opriș.

Acum, hotelul are două angajate din Ucraina, iar managerul se declară mulțumit de ele.

Meda Opriș

„Acum avem o cameristă, care este avocată și, categoric, are o altă abordare în ceea ce privește munca. Ne-am înțeles cu Google Translate și prin semne, dar încercăm să vorbim cu ea în limba română ca să învețe.

Recent am angajat-o și pe fiica dânsei, care lucrează și online pentru Ucraina. Ea știe și românește și engleză”, spune Meda Opriș, care este de părere că, cel puțin în ceea ce-i privește pe tineri, ucrainenii au același comportament ca românii, adină cine vrea să lucreze, o face.

Managerul hotelului Meridian a făcut o repoziționare ca să o ajute pe angajata care lucrează ca spălător de vase.

„Am încercat să o ajutăm și este angajată cu contract de muncă, pentru că altfel o scoteau de la cazare, și are un copil. Ea spală vase și vine și în weekend. Lucrează de la 16.00 la 22.00 în fiecare zi”, a precizat Meda Opriș.

Ea mai mai spus că ar angaja și alți ucraineni, dar pe postul care mai era disponibil, cel de ospătar, are nevoie neapărat de o persoană care vorbește limba română.

Refugiați din Ucraina, angajați de un centru afiliat UBB Cluj

Adriana Cosciug de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, afiliat Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB), spune că a avut o colaborare foarte bună cu ucrainenii. Ea a coordonat un proiect de cercetare care s-a axat tocmai pe modul în care au reușit să se integreze migranții din țara vecină la Cluj, dar și în alte orașe din România.

„Pentru că am dorit să colectăm date cât mai bune, ne-am gândit să angajăm ucraineni. Aceștia au lucrat ca enumeratori și au mers pe teren pentru a colecta date”, spune Adriana Cosciug.

Adriana Cosciug

La Cluj au fost angajați, pe perioadă determinată, aproximativ 15 refugiați din Ucraina. Iar avantajul a fost mare de ambele părți, potrivit coordonatoarei cercetării.

„Colaboarea cu ei a fost foarte bună și pot să spun că multora li s-au deschis ușile pentru a găsi alte locuri de muncă aici. Experiența i-a ajutat, chiar dacă sunt specializați în alte domenii. Ne-au mulțumit pentru că i-am ajutat”, a mai spus Adriana Cosciug, care a mai precizat că pentru mulți dintre ei este greu să își găsească de lucru în alte domenii decât cele în care au lucrat în Ucraina și asta din cauză că nu vorbesc limba română.

„S-au integrat foarte bine”

În 2022, când a izbucnit războiul, zeci de femei cu copii au început să treacă granița zilnic în România. Multe au ajuns la Cluj și era mare nevoie ca cei mici să continue să ducă o viață normală, pe cât posibil. Asta însemna să meargă la grădiniță sau să continue cursurile la școală.

Grădinița Paradisul Prichindeilor a fost una dintre cele care au primit din septembrie anul trecut nu mai puțin de 50 de copii din Ucraina. Nu toți vorbeau engleză, așa că a fost nevoie de educatoare și supraveghetoare care să vorbească limba lor.

Cu ajutorul Fundației Open Fields și Asociației Gondviselés Segélyszervezet, grădinița a reușit să ofere aceste servicii celor care aveau nevoie.

„În total au fost 5 ucrainence care au lucrat la noi. Două, care erau și calificate, au avut contracte pentru un an de zile, iar restul au avut contracte pentru câteva luni”, spune Mihaela Jaradat, director care conduce grădinița care are două structuri în Cluj-Napoca.

Ajutorul celor două asociații a fost foarte important, spune aceasta, pentru că altfel ar fi fost imposibil să primească copiii. Acestea au suportat o parte din costuri, cum ar fi cel al mâncării, dar au adus și pătuțuri și jucării pentru copii.

S-au simțit ca acasă

Despre cele care au avut contracte mai lungi și cu care a lucrat mai mult, Mihaela Jaradat spune că au fost extraordinare. „Pot să spun că s-au integrat foarte bine, iar părinții au fost foarte mulțumiți. Le-am considerat și pe ele <<fetele mele>> și surpriza a fost foarte plăcută pentru că același lucru l-au simțit și ele. Au spus că s-au simțit ca acasă și s-au bucurat că fac parte dintr-o comunitate”, spune Mihaela Jaradat.

Programul nu a continuat și anul acesta, dar la grădiniță merg în continuare și copii ucraineni. Aceștia învață în engleză și provin din familii care își permit să suporte costurile și care în Ucraina învățau în unități de învățământ internaționale.

Grădinița Paradisul Prichindeilor este o franciză Maple Bear, Canada, una dintre cele mai mari rețele educaționale din lume. Întâmplarea face ca directoarea din Canada să fie de origine ucraineană. Aceasta a fost la Cluj și a fost impresionată de una dintre educatoare, care este profesoară de engleză, povestește Mihaela Jaradat.

„A dezvoltat o relație atât de bună cu educatoarea, încât i-a propus acesteia să lucreze la o unitate din Kiev”, a mai spus Mihaela Jaradat.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Десятки українців знайшли роботу в компаніях Клужа. Вони добре інтегрувалися, але великим викликом залишається румунська мова

Багато біженців з України працювали на підприємствах у Клужі. Дехто навіть відкрив невеликий бізнес і сам став роботодавцем.

Клуж є одним із міст з найдинамічнішою економікою в країні, а це означає постійну потребу в робочій силі. Тож українські біженці, які вирішили тут оселитися, є альтернативою для роботодавців у різних сферах з дефіцитом кадрів.

Десятки українців знайшли роботу в компаніях Клужа. Вони дуже добре інтегрувалися, але великим викликом залишається румунська мова

Майже через два роки після початку війни в Україні фокус змістився на інтеграцію українців на ринку праці. Потреба була з обох сторін, тобто і з боку роботодавців, і особливо з боку українців, які повинні працювати, і не тільки для того, щоб утримувати себе, але й бути активними в громаді, в якій вони живуть.

Для багатьох із них той факт, що вони взагалі не розмовляють румунською мовою – є перешкодою. Вони змушені працювати в інших сферах, ніж ті, в яких вони працювали в Україні. Але люди вдячні, що мають роботу. Дехто пішов на курси перепідготовки, а багато ходили або ходять на курси румунської мови чи вивчають її на роботі.

Допомогла фундація Open Fields

Багато українців знайшли роботу за допомогою фонду Open Fields, який організував кілька стипендійних програм. Cluj24.ro поспілкувався з кількома роботодавцями з Клужа, які працювали або працюють з українцями.

HoReCa- сфера, в якій знайшли роботу українці з Клужа

Індустрія гостинності-це та галузь, у якій існує гостра потреба в залучені персоналу, каже Меда Опріш, менеджер готелю «Меридіан» у Клуж-Напоці. Це не лише один з готелів міста, де працевлаштувалися українці.

«Я відвідала ярмарок вакансій і там дізналася про фонд Open Fields. Ми попросили допомоги, тому що не могли знайти людей, і вони сконтактували нас з людьми, які шукали роботу», – сказала Меда Опріш Cluj24.ro.

Зараз у готелі працює двоє працівників з України, і менеджер каже, що ними задоволена.

«Тепер у нас є покоївка, яка була юристом і точно має інший підхід до роботи. Ми порозумілися за допомогою Google Translate і через жести, але ми намагаємося говорити з нею румунською, щоб вона могла вивчати мову.

Нещодавно я працевлаштувала її доньку, яка також працює онлайн в Україні. Вона володіє румунською та англійською», – каже Меда Опріш, яка вважає що, принаймні молоді українці поводяться схоже як і румуни – хто хоче працювати, той працює.

Менеджерка готелю «Меридіан» зробила певні кадрові перестановки аби працевлаштувати молоду жінку на посаду посудомийки

«Ми намагалися їй допомогти, вона працевлаштована за трудовим договором, бо інакше б її вигнали з помешкання, а в неї маленька дитина. Вона миє посуд і також приходить на вихідні, працює з 16:00 до 22:00 щодня», – зазначила Меда Опріш.

Менеджерка також повідомила, що вона б працевлаштувала й інших українців на посаду офіціанта, але їй потрібна людина, яка володіє румунською мовою.

Біженці з України, працевлаштовані в центрі при університеті UBB Клуж

Адріана Косцюг з Центру порівняльного вивчення міграції при Університеті Бабеша-Бояйї (UBB) каже, що у неї була дуже хороша співпраця з українцями. Вона координувала дослідницький проєкт, який зосереджувався саме на тому, як мігрантам із сусідньої країни вдалося інтегруватися в Клужі, а також в інших містах Румунії.

«Оскільки ми хотіли зібрати якомога точні дані і вирішили найняти українців. Вони працювали аналітиками зі збору даних», – розповідає Адріана Косцюг.

У Клужі на певний термін працевлаштували приблизно 15 біженців з України. І було багато переваг для обох сторін, за словами координатора дослідження.

«Працювати з ними було дуже добре, і я можу сказати, що для багатьох відкрилися двері, щоб знайти тут іншу роботу. Їм допоміг досвід, навіть якщо вони спеціалізувалися в інших сферах і були вдячні за допомогу», – сказала Адріана Костюг, яка також зазначила, що багатьом із них важко знайти роботу в інших сферах, крім тих, у яких вони працювали в Україні. Першопричиною є не володіння румунської мови.

«Вони дуже добре інтегрувалися»

У 2022 році, коли почалася війна, десятки жінок з дітьми щоденно перетинали кордон із Румунією. Багато людей прибуло до Клужа, виникла потреба аби маленькі діти продовжували вести нормальний спосіб життя, наскільки це можливо. А саме ходити до дитсадочку або відвідувати заняття в школі.

Дитсадок Paradisul Prichindeilor був одним із тих, які з вересня минулого року прийняли більш ніж 50 дітей з України. Не всі з них володіли англійською, тому виникла потреба у вихователях, які б розмовляли їхньою мовою.

Завдяки допомозі Open Fields Foundation та Gondviseles Segélyszervezt Association дитячий садок зміг запропонувати ці послуги українцям.

«Всього в нас працювало 5 вихователей з України. Двоє з них були професійними вихователями, вони мали контракт на рік. А решта-контракти на кілька місяців”, – каже Міхаела Джарадат, директор дитячого садка, який має два відділення в Клуж-Напоці.

Допомога обох асоціацій була дуже важливою, каже вона, бо інакше було б неможливо прийняти всіх дітей. Вони покрили частину витрат: харчування, привезли ліжечка та іграшки.

Вони почувалися як вдома

З вихователями котрими Міхаела Джарадат довше пропрацювала каже, що вони були надзвичайними

«Можу сказати, що вихователі дуже добре інтегрувалися, батьки були ними задоволені. Я також вважала їх «своїми дівчатами», було приємно те, що вони відчували гарне відношення. Казали, що почуваються як удома та щасливі бути частиною спільноти», – каже Міхаела Джарадат.

Цього року програму не продовжили, але українські діти все одно ходять у дитсадок. Вони навчаються англійською мовою і їх сімʼї, можуть собі це дозволити. Переважно, це діти котрі в Україні навчалися в міжнародних навчальних закладах.

Paradisul Prichindeilor Kindergarten є франшизою Maple Bear (Канада) однієї з найбільших освітніх мереж у світі. За збігом обставин директорка з Канади має українське походження. Вона побувала в Клужі і була вражена однією із вихователів, яка є вчителем англійської мови, каже Міхаела Джарадат.

«У них склалися такі хороші стосунки з вихователькою, що директорка запропонувала їй працювати у київському філіалі», – сказала Міхаела Джарадат.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

George Simion: Candidatul AUR la Primăria Cluj-Napoca, anunțat în luna martie

Publicat

De

George Simion

Candidatul AUR la Primăria Cluj-Napoca va fi anunțat în luna martie, a declarat, duminică, președintele partidului, George Simion.

”Este exclus să mergem cu altcineva în afara oamenilor care îmbrățișează cei patru piloni ai AUR – națiune, familie, credință și libertate.

Vom lua o decizie pe care o vom anunța printr-o lansare a candidatului AUR sau susținut de AUR”, a spus Simion.

Alegerile locale, în 9 iunie

Acesta a explicat că poate fi un candidat independent dacă aderă la principiile AUR.

Candidatul partidului va fi anunțat în luna martie, a precizat George Simion.

Alegerile locale vor avea loc în 9 iunie, concomitent cu cele europarlamentare.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. „U” Cluj – FC Botoșani, 1-0. „Șepcile roșii” obțin cele trei puncte și URCĂ pe loc de play-off

Publicat

„U” Cluj și FC Botoșani s-au întâlnit duminică, 3 martie, pe Cluj Arena în etapa cu numărul două zeci și nouă din Superliga României. Partida s-a încheiat cu victoria crucială obținută de clujeni, 1-0, care se află pe loc de play-off cu o singură etapă rămasă de jucat în campionatul regulat.

Echipele de start:

„U” Cluj: Gorcea – Chipciu, Masoero, Thalisson Kelven, Roger – Pănoiu, Bic, Simion, Roguljic – Popa, Nistor

REZERVE: Iliev, Chirilă – Anselmo, Chinteș, Doukoure, Fossati, Gheorghe, Ilie, Mitrea, Oancea, Pițian, Rus

ANTRENOR: Ioan Ovidiu Sabău

FOTO. „U” Cluj – FC Botoșani, 1-0. „Șepcile roșii” obțin cele trei puncte și URCĂ pe loc de play-off

FC Botoșani: Kukic – Dimitrov, Celea, Seroni, Țigănașu – Mouaddib, Filip, Petro – Kaprof, Margiotta, Mitrov

REZERVE: Ducan – Aldair, Creț, Dican, Florescu, Fulop, Gligor, Lopez, Ofosu, Sadiku

ANTRENOR: Bogdan Andone

ARBITRU: Bogdan Dumitrache

„Șepcile roșii” obțin victoria și urcă din nou pe loc de play-off

Prima repriză începe cu atacul oaspeților din minutul 4 prin Mitrov, care a oferit o centrare complicată pentru Kaprof. Acesta ajunge în final la minge, dar șutul său este reținut de portarul Gorcea.

În minutul 17 oaspeții au fost din nou periculoși. O minge a sărit la fundașul stânga al celor de la FC Botoșani care a trimis un șut din afara careului, dar Gorcea a reținut fără mari probleme.

Daniel Popa deschide scorul în minutul 21

Deschiderea scorului vine în minutul 21 când mijlocașul clujenilor Ovidiu Bic a făcut o fază exemplară în banda stânga urmată de o pasă crucială pentru atacantul Daniel Popa. Acesta a trimis balonul în poartă, scorul devenind 1-0 în favoarea gazdelor.

FC Botoșani a contracarat imediat pornind o fază de atac periculoasă în minutul 23 când Mouaddib a primit o centrare perfectă, dar Gorcea a salvat crucial cu piciorul drept.

În minutul 28 în urma unui corner executat de Dan Nistor în interiorul careului de 6 metri, „U” Cluj și-a dublat avantajul prin lovitura de cap a lui Daniel Popa, dar golul a fost anulat pe motiv de fault în atac.

Repriza secundă începe echilibrat. Ambele echipe preferă jocul la mijlocul terenului, dar „U” Cluj forțează în minutul 60 cu trei schimbări care speră să aducă gazdelor mai multă forță pe atac. Intră mijlocașii Rus și Fossati și atacantul Federico Anselmo.

Singura ocazie importantă a reprizei secunde vine în minutul 82 și aparține gazdelor care leagă o fază de excepție în ofensivă și balonul ajunge la Fossati, acesta îi pasează lui Daniel Popa care trimite un voleu extrem de puternic peste poarta apărată de Kukic și scorul se încheie 1-0 în favoarea gazdelor care urcă din nou pe loc de play-off, cu o partidă rămasă din sezonul regulat.

Cosmin Olaru

Foto: Sergiu Răzvan

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. George Simion la Cluj, despre Caravana Medicală AUR: Este utilă. Este o picătură într-un ocean de durere

Publicat

De

George Simion

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, consideră caravana medicală AUR ca fiind utilă și o picătură într-un ocean de durere. 

George Simion a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă că este bucuros că, de un an, acest spital mobil ajută oameni.

”Este utilă această caravană medicală, fiind o picătură într-un ocean de durere. În programul nostru de guvernare avem un program național de screening prin care să ajungem la toți cetățenii României. Colegii noștri au dat în județul Cluj peste aceleași situații medicale întâlnite în Botoșani, Vaslui sau Galați.

Am reușit, printre altele, să ajutăm oameni care nu reușeau să își facă operație de cataractă”, a spus Simion.

Liderul AUR a anunțat că la Cluj-Napoca va fi înființat un centru oftalmologic în Piața Cipariu, realizat din donații, unde vor lucra medici voluntari.

Peste 16.000 de pacienți consultați

George Simion

Coordonatorul Spitalului Mobil AUR, Mihai Enache, a declarat la rândul său că activitatea celei de-a 30-a săptămâni a caravanei medicale s-a încheiat sâmbătă, fiind acordată asistență medicală în 90 de localități din 29 de județe.

”Au trecut pragul cabinetelor medicale 16.244 de pacienți, iar numărul total al investigațiilor medicale realizate este de 38.477 – analize, consultații cardiologice, oftalmologice, stomatologice și ecografii.

Am avut peste 400 de medici voluntari și 564 de asistenți medicali, 78 de optometriști și 54 de medici rezidenți sau studenți la universități de medicină”, a spus Enache.

Acesta a precizat că acțiunea AUR va continua începând de luni în județele Sălaj, Bihor, Satu Mare, Maramure, Bistrița-Năsăud, după care vor urma ultimele patru județe: Dâmbovița, Prahova, Buzău și Vrancea.

La conferința de presă au mai luat cuvântul, alături de George Simion, Ramona Coleșa – medic stomatolog Cluj, FlorentinaVladu – medic primar București, Oana Macarie – medic specialist reîntors din Franța și Andreea Lucabi – medic interne.

George Simion

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Noi, cei din linia a doua: Jenel Moldovan (luminist): Trebuie să ANTICIPEZI replica, să fii cu un pas înainte

Publicat

„Să fie lumină!”, a zis Dumnezeu. „Nu înainte s-o așez eu cum trebuie”, a venit replica luministului. Jenel Moldovan lucrează ca luminist la Teatrul Național din Cluj-Napoca din 1990. Asta vine cam 34 de ani în slujba Thaliei. Pentru că și luministul face parte din spectacol, chiar dacă este în linia a doua.

Înainte de 1990 a lucrat ca electromecanic telefon-telegraf. Monta centrale telefonice prin toată țara.

„N-a fost ușor s-ajung la teatru. Am luat și-o palmă pe chestia asta, c-am demisionat de la slujba în telefonie. Veneam des la teatru pe vremea aia, eram fascinat de ce se întâmpla pe scenă, de modul în care era creată atmosfera unui spectacol. Cum în acea perioadă fluctuația de personal era în floare, m-am băgat și eu în seamă și uite-așa am ajuns luminist”, spune zâmbind Jenel.

FOTO. Noi, cei din linia a doua: Jenel Moldovan (luminist): Trebuie să ANTICIPEZI replica, să fii cu un pas înainte

De la electromecanic telefonie la luminist e ceva cale de bătut. Tot cu curent se ocupă fiecare dar de alte amperaje.

„Meseria am furat-o, pur și simplu, de la unu, de la altul. La vreo doi-trei ani de când m-am angajat, un coleg de-al meu a participat la ceva cursuri la Piatra Neamț, de unde a venit cu niște manuale și cataloage. Le-am luat la tocat și m-am specializat la locul de muncă, cum s-ar zice. Ulterior am început să mă pun la punct cu ultimele noutăți în domeniul aparaturii, să iau legătura cu firmele specializate de la noi și să mă upgradez, parcă așa se zice acum”, spune Jenel.

Eram curios din ce e alcătuit un set complet de lumini într-un teatru?

„Păi sunt în primul rând luminile fixe, care vin pe arlechini și pe pasarelă, pe ștăngile electrice, după care sunt luminile mobile, care se amplasează în funcție de spectacol. Există capete mobile, astea mai recent, pe care le programezi unde și când vrei să bată și există spoturi de urmărire”, ne dă din casă Jenel.

De când începe și când se termină munca unui luminist?

„Să luăm de exemplu o premieră. Prima dată se lucrează la actorie, actorii își repetă textele. Apoi se aduce decorul și, împreună cu regizorul artistic, ajungem la un numitor comun în ceea ce privește amplasarea luminilor pe toată durata spectacolului. Există situații în care regizorul vine cu echipa lui, exact ca un antrenor de fotbal, și se ocupă ei de probleme, dar astea sunt cazuri mai rare.

La fiecare spectacol există un raider tehnic. Știm fiecare lumină unde vine, știm exact la ce moment trebuie aprins un spot sau altul. Avem consola de lumină unde sunt memorate, scenă cu scenă, seturile de lumini, așa zisele cue-uri. La fiecare replică sau mișcare se schimbă lumina. Munca noastră nu se termină practic niciodată. Abia ia sfârșit un spectacol că trebuie să rearanjăm luminile pentru altul”, spune Jenel.

În teatru există o echipă de 5 luminiști. La spectacole de o anvergură mai mare, sunt toți pe baricade. La altele, mai ușoare din punct de vedere al alternanței de lumini, sunt doi sau trei.

Fiecare lucru are un început. Așa și munca de luminist a lui Jenel Moldovan.

„Prima piesă la care am lucrat a fost în 1993, 17 acte cu Piet Mondrian, în regia lui Horațiu Mihaiu. Acela l-am făcut eu cap-coadă. A fost un spectacol foarte reușit, a luat locul 3 pe țară la un festival… nu mai știu cum se numea, ceva cum e UNITER-ul în ziua de azi. Spectacolul meu preferat a fost Omor în catedrală, regizat de Mihai Măniuțiu, în 1996, cu care am fost și plecat la Londra vreo 3 săptămâni. Jucau Marcel Iureș, Marius Bodochi, Dorin Andone, Radu Amzulescu, Ioana Ștefănescu… Distribuție grea”, mărturisește Jenel.

Ca în orice muncă, mai apar și mici probleme. Nici viața luministului nu e lipsită de surprize. Mai pușcă un bec, mai o siguranță, când ți-e lumea mai dragă…

„Normal că am mai pățit și de astea, sunt inerente în 34 de ani de muncă. De obicei, dacă se ardea vreun bec, suplineam lumina cu ce aveam în zonă. Moving head-urile te ajută mult în astfel de situații”, spune Jenel.

Ca bază de lumini și anexe, naționalul clujean stă bine. Chiar recent a achiziționat o nouă consolă de lumini. „Față de alte teatre stăm bine. Mereu căutăm să fim în trend, cum se spune…”

Există cazuri în care unii regizori au cerințe mai ciudate în ceea ce privește luminile.

„La spectacolul cu Hamlet, Vlad Mugur mi-a cerut ca la un moment dat să puște un bec. Ei bine, oricât m-am chinuit să-l fac să se ardă la momentul potrivit, nu reușeam, cu toate improvizațiile făcute. Avea și becul personalitatea lui, pușca ori prea repede, ori prea târziu, chiar dacă eu dădeam comanda la fix”, spune, zâmbind, Jenel.

„Ne ocupăm și de efecte speciale, adică mașină de fum, fum greu, hazere… din astea… Se comandă totul de la consolă”, mai adaugă el.

L-am întrebat dacă vine cineva din spate, având în vedere că se apropie vârsta de pensionare.

„Sunt tineri care ar putea să-mi ia locul însă nu prea stau într-un loc, nu le prea convine programul, c-aici lucrezi și weekend-urile. De exemplu, luna asta avem 19 spectacole plus premiera care are și repetițiile generale”, spune Jenel.

Ce calități trebuie să aibă un luminist bun?

„În primul rând trebuie să-ți placă ceea ce faci. Apoi să ai ochi buni, urechi bune, ca să te poți sincroniza cu replicile, idei, viziune… Stai cu scenariul în față cu adnotările pe el, acum aprinzi aia, acum o stingi pe aia… Trebuie să știi bine piesa, astfel încât după un timp să nu mai ai nevoie de script. Trebuie să anticipezi, să fii cu un pas înainte”, încheie Jenel.

Că tot se apropie perioada de „Fie ca lumina…”, încheiem apoteotic, completând urarea „Fie ca lumina cadă hăpt pe mine”… Pentru asta însă, trebuie să vorbiți cu domnul Jenel.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax